Page 71 - Drumul_socialismului_1978_01

290 Q MARŢI, 24 IANUARIE 1978 Pag. 3

ZîUWE De Sa acumulările cantitative, zvor de gîsidire şl de acţiune neobosită

.porului ;
Nicolae la o calitate nouă pentru bunăstarea oamenilor muncii
n con^liin-
>r ; (Urmare din pag. 1) damentat tocmai pe acest recuperarea încă în acest (Urmare din pag. 1) el ţăranii cooperatori şi, stării, grija pentru crea­
lularil in- factor esenţial de progres an a 300 000 tone de ci­ pentru prima dată în is­ rea unei reţele de asis­
şi mai rapid, care îl re­ ment. jii deosebite faţă de bu­ toria ţării, ţăranii cu gos­
este cerinţa primordială de în toate unităţile muni­ tenţă sanitară la nivelul
>REI 10,00 care depinde viitorul in­ prezintă ridicarea nivelu­ năstarea celor ce mun­ podării individuale din cerinţelor, pentru ca bu­
acţionat
! DIREC- dustriei româneşti, viitorul lui tehnic calitativ al tu­ cipiului trebuie ridicarea cu cesc a omului aflat în zonele necooperativizate, nurile de consum ce se
pentru
energie
e-
\TEA CON- întregii economii naţiona­ turor produselor, pe reali­ ficienţei fondurilor fixe, fruntea partidului şi sta­ care îşi aduc contribuţia oferă oamenilor să fie în
'ARAŞULUI le". în aceste puţine cuvin­ zarea unui mare salt cali­ sporirea în ritm înalt şi tului. Pentru un număr la constituirea fondului cantităţi îndestulătoare şi
UŞESCS A te sînt redate strategia şi tativ revoluţionar în eco­ susţinut a productivităţii de peste 5 000 de oameni centralizat de produse a- de calitate ireproşabilă,
ce
IOCTOR IN tactica economia trebuie urmate nomie. muncii, pentru reducerea groalimentare. E un sis­ iată, toate aceste griji
noastră,
de
în
ICE Şl DI- condiţiile resurselor exis­ Organizaţiilor de partid, ai muncii din Călan, si- tem bazat pe echitate, aşa zilnice ale bărbatului din
)CTOR IN tente, ale actualei penurii de colectivelor de muncă din consumurilor de materiale, derurgişti şi constructori, cum o întrevede gîn- fruntea ţării izvorăsc din
PRILEJUL materii prime şi energie, municipiul nostru le revin direa dreaptă, grija ega­ nestinsa sa iubire de oa­
10 DE ANI în condiţiile cînd factorul sarcini deosebite in trans­ lă a tovarăşului Nicolae meni.
45 DE ANI timp este prezent. formarea acumulărilor can­ Ceauşescu faţă de toţi
E REVOLU- în concepţia secretarului titative — date de poziţia Ideile teoretice şi activitatea cetăţenii ţării. Sistemul Noi, cei de astăzi, ne
general al partidului, ridi­ pe care o ocupă unele u- acesta a suferit îmbună­ bucurăm de roadele preo­
carea în mod revoluţionar nităţi în economia naţio­ tăţiri, pensiile au fost şi cupărilor sale zilnice.
pe o treaptă superioară a practică a tovarăşului
nală — în schimbări cali­ ele substanţial majorate Gîndurile sale de mai bi­
ibă englezi; laturilor calitative ale în­ tative de. esenţă. Se ştie că faţă de prevederile ini­ ne însă nu se opresc doar
mgar — do- tregii activităţi economice mina Deva este cel mai ţiale. la noi. Ele ţintesc şi către
se referă la impulsionarea mare producător de mine­
omănici. Pa- cercetării ştiinţifice, pro­ reu cuprifer din judeţ, falae Ceauşescu-far călăuzitor Grijă deosebită pentru generaţiile viitoare. Cei
orie in cre- movarea mai energică a mamele cu mulţi copii, ce vor veni după noi, co­
ali contem- progresului tehnic şi a or­ C.T.E. Mintia asigură la grijă pentru familiile mi­ piii noştri şi copiii copii- i
Adîncilc iu- ora actuală mai bine de 10 litarilor în termen, grijă
'lorin Comi- ganizării pe baze ştiinţifice la sută din energia elec­ in munca întregului popor lor noştri să poată spune:
icol al sec- a producţiei şi a muncii, trică a ţării iar fabrica de faţă de toţi copiii ţării, iată, partidul comuniştilor
icreii a Fl- dezvoltarea mai rapidă a 'manifestată sub formă de a fost întotdeauna un
„Oltenia" bazei de materii prime in­ ciment de pe platforma ajutoare băneşti lunare,
a, lan'.'M al terne, înnoirea sistematică Chişcădaga va avea un în­ iată expresia înaltului u- partid care a ştiut să pri­
i naţional, energie şi combustibil, pen­ majorarea retribuţiei se vească cu clarviziune în i
a produselor, creşterea mai semnat rol în atingerea o- manism al omului care
naţiunea a accentuată a productivită­ tru creşterea producţiei şi aplică deja de cîteva luni. viitor, să-i netezească a-
Documentar biectivului de a obţine 1 000 a beneficiilor — realizări nu uită nici un moment
ţii şi a eficienţei fonduri­ kg ciment pe cap de locui­ prin care vom da greuta­ Ba a adus în medie, în că de valorile create de cestui viitor calea. în
cuget şi-n lor fixe, a gradului de va­ tor. Sarcinile calitative ce te faptică omagiilor fier­ bugetul unui siderurgist societate trebuie să se fruntea acestui partid şi ‘
nisiune lite- lorificare a materiilor pri­ revin acestor importante o majorare de peste 400 bucure echitabil fiecare a ţării se află astăzi o-
Jă ; me şi materialelor, redu­ binţi aduse tovarăşului lei, de ea beneficiind peste mul a cărui aniversare o
deschi­
Nicolae
ri ; cerea substanţială a chel­ unităţi se referă la valori­ zătorului Ceauşescu, perspective 3 600 de oameni ai mun­ membru al societăţii. sărbătorim — a cărui ac­
de
tuielilor de producţie, în­ ficarea integrală a mine­ cii de la întreprinderea Dar nu numai acestea
poporului ; deosebi a celor materiale reului extras, asigurarea u- minunate dezvoltării pe ca­ „Viotoria". sînt premisele materiale tivitate constituie izvor
.'URILE CU- şi sporirea generalizată a nei funcţionări în condi­ lea comunismului a scum­ Avem un sistem gene­ în oare-şi are izvorul bu­ de gîndire şi neobosită
[ COMUNIS- eficienţei. Programul su­ ţii de maximă siguranţă a pei noastre patrii. năstarea. Veghea neobo­ preocupare pentru înmul­
ribuţia crca- plimentar de dezvoltare e- agregatelor energetice, e- ral de pensii în care sînt
secretarului ALEXANDRU VOICULESCU cuprinşi practic toţi ce­ sită pentru dezvoltarea ţirea izvoarelor bunăstă­
partidului conomico-socială a ţării — conomisirea combustibilului prim-secretar al tăţenii ţării ajunşi la vîrs- armonioasă a tuturor lo­ rii noastre.
t dezvoltarea la care organizaţia, noastră şi punerea în valoare a re­ calităţilor ţării, preocupa­
practicii con- municipală de partid s-a surselor secundare de căl­ Comitetului municipal Deva ta închiderii cărţii de rea pentru crearea de noi ELENA CERBICEANU
iocialiste şi angajat să-şi aducă o con­ dură, scurtarea termenelor al P.C.R., muncă ori aflaţi în inca­ locuri de muncă, astfel secretar adjunct
5 tribuţie de cel puţin 650. de atingere a parametrilor preşedintele Consiliului pacitate temporară de a ca în fiecare familie să al Comitetului orăşenesc
'. : „Passaca- proiectaţi la Chişcădaga şi popular municipal
ritus Popo- milioane lei — este fun­ munci ; sînt cuprinşi în sporească sursele bună­ de partid Călan
lieră TV. ;
rz Unirea de la
t OMAGIUL SCRIITORILOR (interpretul rolului princi- t
» HUNEDORENI Manifestări consacrate pal), Theo Cojocaru (comu- 24 ianuarie 1859
Teo-
aţi. oraşul • \ • La Casa de cultură din nistul ilegalist), Marin delegat \
i
(producător
dorescu
randăfirul — 1 Brad a avut loc, duminică, al Casei de filme unu). Tot
■tria); HUNE- I o şezătoare literară cu par- prestigioasei aniversări 1 Conştiinţa originii comune
ioară sau pi- | ticiparea unor poeţi şi pro- ieri, întreprinderea cinema- i maselor, unirea Moldovei cu,
; Rîul care i zatori din cenaclurile hu- tografică judeţeană a or- ! a poporului şi limbii româ­ Ţara Românească. Datorită)
(Siderurgis- Gh. Constantin Naidin, I. duminică, ia căminul cul­ ganizat o premieră de gală ) ne a trăit vie în inima şi patriotismului înflăcărat ali
spre centrul i nedorene, dedicată presti- şi la Călan. ţ mintea poporului nostru maselor, al celor mai înam-iţ
rta) ; A dis- l gioasei aniversări a tova- Bînzaru, D. Hurubă, Paul tural din satul Tisa — ma­ de-a lungul veacurilor. Ten­ tati fii ai poporului (în Bt-i
(Constructo- } răşului Nicolae Ceauşescu. Şomăceanu şi M. Foarce. nifestare primită cu drag dinţa şi ideea de unire devin
?ANI : Fair 1 Au citit, cu acest prilej, de toţi locuitorii satului. In EXPOZIŢIE FILATELICĂ ( tuatia cînd Conferinţa pute­
; Nora (7 t Ion Luca, Doina Vacariuc, • Sub genericul „Cu pa­ aceeaşi zi, sătenii din Tă- La Casa de cultură din l însă realitate pentru prima rilor europene ce a avut loc -
Taina munte- l Marin Stan, Paula Bulz, tria în suflet ne-am năs­ tărăşti au participat la Petroşani s-a deschis ex- / dată prin mintea cutezătoare la Paris, în vara anului 1858/'
(Republica) ; J Ionel Receanu din Brad, cut", membrii cenaclului li- seara literară care s-a des­ poziţia filatelică a membri- t şi sabia biruitoare a voevo- nu a tinut seama de dorin-:)
■nicarul (Cul- ) Radu Ciobanu, Dumitru terar-muzical „Liviu Re- făşurat sub genericul „Săr­ dului român Mihai Vitea­ ţa de unire a românilor), la
nia (Muncito- lor cercului de gen „Mine- i zul. Acesta aduce în toamna începutul anului 1859, prin
N : Ora spec- l Hurubă, Gheorghe Constan- breanu" din Orăştie au bătorim cu drag conducă­ rul“, consacrată apropiatei J anului 1599 sub aceeaşi stă­ alegerea ca domn al Moldo­
luncitorcsc) ; 1 tin Naidin, Violeta Moldo- prezentat un reuşit pro­ torul iubit". aniversări a preşedintelui ' pânire Muntenia, Moldova şi vei (5 ianuarie) şi apoi al
liea anilor de l veanu, Traian Filimon, Pe- gram de cîntece si versuri. ţării. Expoziţia are ca te- J
-II (Minerul); ! trişor Ciorobea din Deva, Transilvania, Sntitulîndu-se : Ţării Româneşti (24 ianuflt
imea circului 1 Eugen Evu, Valeriu Bâr- « Membrii Cenaclului li­ „ARTELE — FEREASTRA mă „Lupta poporului ro- i „...voevod şi domn a toată rie) a lui Alexandru Ioan
[Muncitoresc); DESCHISA SPRE OM" mân, sub conducerea P.C.R., i Ţara Românească şi al Ar­ Cuza, unirea este un act îm­
Petrecere la gău, Neculai Chirica, Iv terar „Panăit Istrati" din t. ■ . pentru independentă şi 1 dealului şi al Ţării Moldo­ plinit. Presa vremii arată
esc) ; BRAD: Martinovici din Hunedoara. Valea Jiului s-au întîlnit suveranitate". ţ vei" şi avînd ca sinteză în că „Poporul cu muzica —..7
jdioasă (Stea- cu cadrele didactice şi cu Sub acest generic a înce­
îAŞTIE : Mo- i • Oameni ai muncii de elevii şcolilor generale nr. put, ieri, la Hunedoara o propriul său sigiliu semnele cu faclele aprinse s-au pur­
; Adolescenţi la Uzina de preparare Te- 5, 6 şi 7 din Petroşani. La prestigioasă manifestare SPECTACOLE OMAGIALE J celor trei ţări. tat pe toate uliţele... jucînd
icăra); GEOA- liuc s-au întîlnit cu poeţii cultural-artistică care se va In întreg secolul al XVII- Hora Unirii pe la toate răs^
entatul (Casa Neculai Chirica, Valeriu şezătoarea literară omagia­ Satele Josani (Peştişu < lea, produsele materiale şi pîntiile". Aceştia erau în
HCAŢEG : Hai- Bârgău şi Eugen Evu care lă, organizată aici, poeţii desfăşura pe parcursul în­ Mic), Boz (Brănişca), Lă- spirituale treceau munţii fă­ primul rînd zecile de mii de
r) ; BRAZI : şi scriitorii D. D. Ionaşcu, tregii . săptămîni. Organiza­ puşnic, Roşcani (Dobra) au
iile I-II ; CA- au citit din. cele mai re­ Mircea Bujorescu, Mircea tă de gazeta „Munca" în găzduit, duminică, specta­ ră contenire, dintr-.o parte cetăţeni care în zilele de 22,’
(Casa de cul- cente creaţii dedicate ani­ colaborare cu clubul „Sidc- în cealaltă, solicitate fiind 23 şi 24 ianuarie — cind la
UA : Oglindă versării secretarului gene­ Andreş, C. Cîmpeanu, Şt. cole omagiale, dedicate de nevoile de toate zilele ale Bucureşti au avut loc dez­
a (Mureşul) ; ral al partidului. Nagy şi Dumitru Velea au rurgistul" din Hunedoara, primului bărbat al tării la locuitorilor munteni, moldo­ baterile Adunării Elective
în aer (Lu- susţinut un interesant manifestarea a debutat eu cea de-a 60-a aniversare veni şi transilvăneni. Cărţile — au ţinut împresurată, zile
CJC : Un loc ® Sîmbătă seara, un recital de poezie şi proză gala filmului de amatori a vieţii. Spectacolele — la (manuscrise şi tipărite) în- şi nopţi, Adunarea Deputa-;
iiierul). grup de poeţi ai cenaclu­ închinat tovarăşului Nicolae (susţinută de o dezbatere) care formaţiile artistice au cepînd cu cele maramureşe­ ţilor de pe Dealul Mitropo-;
lui „Ritmuri" din Deva a Ceauşescu. şi cu premiera de gală a adus, prin cînt şi vers, gin- ' ne de la sfirşitul secolului liei, avînd prin combativita-:
luat parte la o seară lite­ filmului românesc „Rîul duri de aleasă cinstire — tea lor un rol hotărâtor în
„URARE MARELUI FIU al XV-lea' şi pînă la tipări­
rară, organizată la Liceul AL ŢĂRII" care urmă muntele" la ca­ au fost precedate de sim­ turile din secolul al XVI-lea, alegerea lui Alexandru Ioan
„Decebal". Au citit din re au participat şi realiza­ pozioane şi -expuneri con­ de la cazaniile de la mijlo­ Cuza ca singur domn al ce-h
versurile lor Violeta Mol- ...a fost titlul montajului torii Cristiana Nicolae (re­ sacrate prestigiosului; eve­ cul secolului al XVII-lea şi lor două Principate.
doveanu, Traian Filimon, literar-muzieal ‘ prezentat, gizor), Gheorghe Metzenrath niment. pînă la cronicile moldovene O vie impresie a produs
.abil pentru 21
: Vreme rela- şi muntene, de la „pravilile" Unirea Principatelor în rin-;
1, cu cerul din Moldova şi Ţara Româ­ dul românilor din Transilva-j
:>perit. Local nească şi pînă la scrierile nia, care se aflau încă sub'
3. Vîntul va stolnicului Cantacuzino şi ale dominaţie străină. Nenumă­
moderat din lui Dimitrie Cantemir, con­ rate au fost localităţile de
şi estic. Tem- 0 faptă osîăseasoă de înalt patriotism
tinime vor ii stituie un nou liant întări­ dincoace de Carpati în care
; minus 5 şi tor ce conferă o şi mai ma­ entuziasmul fată de Unirea
ar cele ma­ re trăinicie legăturilor din­ Moldovei cu Ţara Româneas­
ro şi 5 grade. în uzină totul e în or­ precupeţit. Curajul şi în­ militari, care, invingind Şi mai presus de toţi, tre românii din cele trei că, aşa după cum arăta AI. 1
;emnala ceaţă. dine. Oamenii îşi văd li­ demânarea, spiritul de sa­ toate greutăţile, au oprii prin exemplul personal şi provincii. Papiu Ilarion, „era mai ma­
>abil pentru 25 niştiţi de treburile lor. In crificiu şi de înalt patrio­ păcura să intre în sitele totală dăruire — comunistul, Încadrîndu-se firesc în con­ re decît in Principate".
: 1978 : Vreme camera de comandă, sem­ tism al tinerilor militari, rotative de la termocentra­ comandantul lor, căpitanul ştiinţa socială a epocii, ideea Punînd temelia statului na-i
i, cu cerul nalele sonore şi luminoase de a apăra cu preţul vieţii lă, pentru a asigura func­ Adrian Pădureanu, care de emancipare a naţiunii ţional unitar, a cărui făuri-;
perit. Vor că­ intervin rar, dovadă că a- cuceririle revoluţionare ale ţionarea normală a agrega­ s-a aflat în fruntea ostaşi­ române s-a înscris la loc de re va avea loc în 1918, Uni--
ii intermiten- gregatele şi instalaţiile poporului, au condus la telor, pentru ca economia lor acolo unde a fost mai
sub formă de naţională să nu sufere, iar greu, îmbărbătindu-i si în- frunte şi în programul răs­ rea Moldovei şi Ţării Româ-î
nceput, apoi funcţionează normal. „Stea­ soluţionarea unei situaţii vingînd împreună pericolul. coalei de sub conducerea lui neşti a însemnat actul de
oaie. ua ele pe Mureş“ — cum extrem de critice pentru noi să avem odihnă, linişte Horea, Cloşca şi Crişan de la naştere a României moder--
i-a rămas' numele termo­ termocentrala de la Mintia. şi bine în case. Locotenent colonelul Mi- 1784—1785. Planurile răscula­ ne, creind condiţii favorabile
centralei de la Mintia — De la orele amiezii şi Aceşti tineri curajoşi, ron Savu, vorbind despre atît pentru o nouă organiza­
iMMam-neggma pulsează la întreaga capa­ pînă tîrziu după căderea crescuţi şi educaţi de înalta faptă patriotică a ti­ ţilor de a se adresa moldo­ re economico-socială cit si
OSPORT citate putere şi lumină în nopţii, 22 de pompieri mi­ partidul nostru comunist în nerilor ostaşi, spunea : „A- venilor pot fi muntenilor pe pentru pentru desfăşurarea mai efi­
şi
drept
ajutor
luate,
BBBBBMB» sistemul energetic naţional. litari, în frunte cu coman­ cultul muncii şi al iubirii ceşti băieţi, care au învins cuvînt, intenţii de unire. cace a luptei pentru inde-'
Si deodată... dantul lor, căpitanul Adri­ de patrie, în cultul dra­ de alîtea ori focul, care Idealul unirii a constituit un pendentă şi suveranitate na­
ŢAŢELE ...In ziua de 21 ianuarie, an Pădureanu, au acţionat gostei faţă de tot ce am au luptat nu o dată cu a- tel important al revoluţiei de ţională. Determinată de ce­
.ULUI DIN valurile Mureşului aduceau fără contenire, înfruntînd înfăptuit şi avem în ţară pele, au dat o nouă dovadă la 1848, găsindu-şi o dară rinţele obiective ale dezvoH
cu ele mari cantităţi de frigul şi umezeala, întune­ şi care au săvîrşit acest de operativitate, dăruire şi exprimare în programele re­ tării economice şi sociale a
ARIE 1978 păcură vîscoasă care, tre- ricul şi adincimea Mureşu­ cu adevărat act eroic, se curaj. Jurămîntul solemn voluţionarilor moldoveni. în Ţărilor Române, Unirea de
cînd prin grătarele dozei lui, extrăgînd din canalele numesc: Nicolae Dorobăţ depus în faţa patriei, a la 1859 a deschis o nouă e-i
azio . 1 barajului, ajungeau în si­ — sergent major, Ioan Do- partidului, a comandantu­ strădania sa de a menţine
în
tcrnazionale 2 tele rotative, obturindu-le sitelor rotative tone de robăţ, Dumitru Ursu, Ioan lui nostru suprem, tovară­ vie flacăra luptei pentru bi­ pocă poporului dezvoltarea Ea istorică
„a
păcură
vîscoasă.
înainte
român.
a
N.
>reniina 1 orificiile şi făcînd, deci, acţionaseră şi cu o barcă Doban, Ioan Mindră, Ste- şul Nicolae Ceauşescu, pe nele poporului, revoluţia Bălcescu marcat — aşa cum se arată
viitoa­
că
prezicea
Juventus x imposibilă scurgerea apei pentru evacuarea maselor lian Buşu, Mihai Avram, care şi noi, militarii, îl o- în Programul partidului —~.
va
„nu
poli 2 spre condensatoarele ter­ izolate de păcură care erau Kaytar Tiberiu, Ioan Gro- magiem în aceste zile, la re a românilor libertate se din­ intrarea tării noastre în ma­
cere
a
mărgini
■erugia ' x mocentralei. Funcţionarea minate de sloiurile de za, Cornel Toma, Vasile împlinirea a 60 de ani de lăuntru, care este peste pu­ rea etapă a evoluţiei ei ca-,
lanta 1 uzinei putea fi grav afec­ gheaţă în canalul de aduc- Para — fruntaşi, Traian viaţă şi 45 de ani de acti­ tinţă a dobîndi fără liberta­ pitalisle, a ridicat pe <j
;rona 1 tată. Erau necesare inter-, ţiune spre casa sitelor. Se Călin, Nicolae Ciuraru, vitate revoluţionară, a fost tea din afară, libertatea de treaptă superioară lupta de
•dena l venţii urgente. făcuse de mult seară, rece Virgil Io van, Ion Ardeau, respectat. Dedicăm această sub dominaţia străină, ci va eliberare naţională, mişcarea
iampdoria 1 Pentru salvarea situaţiei dar frumoasă, eram cil to­ Albert Iosif, Ioan Man — faptă scumpei aniversări cere libertatea naţională". revoluţionară a maselor mun
cia 1 s-a apelat la subunitatea ţii la casele noastre, fără soldaţi, Ioan Truie — ser­ din aceste zile, pe care o împrejurările istorice au citoare pentru drepturi şi li­
Cesena 1 de pompieri militari ‘ din să ştim că aveam lumină gent, Marcel Sponor, Năs- trăieşte cu maximă inten­ determinat ca unirea celor bertăţi sociale".
rlonza 2 municipiul Deva. Ca de a- şi căldură în cămine, am­ tase Groza şi Costică Bo- sitate ţara întreagă". trei provincii româneşti să Prof. ION FRĂTILA
ştiguri : 407 594 titea ori, ajutorul militari­ bianţă $i program la tele­ gar — caporali, plutonierul nu se poată înfăptui conco­
lor a fost prompt, de ne- vizor datorită acelor tineri major Ioan Pis, DUMITRU GHEONEA mitent, ci în etape. Mai în- directorul Arhivelor statului,
tîi s-a înfăptuit, prin voinţa judeţul Hunedoara