Page 81 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 81
6292 $ JOI, 26 IANUARIE 1978
Paff. 5
1*»
itarea rostita »a marea Adunare populara din municipiul retro^am vor ramine momente de neuitat perjtju
itcrec rostita ia marea Adunare populara din municipiul ^ptrogani vor râmine momente de neuitat perţtju toţi oamenii muncii din acest bazin carbonifer din întregul judeţ.
mm Formarea omului nou - constanta
Minerii Văii Jiului aduc omagiul lor fierbinte
a politicii partidului, a activităţii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
In abatajele Văii Jiului, minerii Un să-l sărbăto mătate ale lunii, cele mai
secretarului general acolo Ceauşescu a tovarăşul rească pa de ilustrul şi nostru bune de rezultate fiind cu obţi
unde
Nicolae
cobo-
de
partid
conducător
mai
nute
II,
sectorul
rit in noiembrie 1977, şi stat, pe cel mai bun şi mai mult de 500 tone de cărbu
unde a discutat cu minerii iubit fiu al poporului, tova ne extrase peste plan. Fru
despre munca şi viata lor, răşul Nicolae Ceauşescu, moase succese raportează
ritmurile întrecerii socia cu tot ce au mai bun : cu şi minerii de la Uricani,
liste se amplifică în fieca sufletul lor cald, cu gindul care înregistrează, de la în
rinlei Naţio- Una din direcţiile esen cialistă pentru întregul cin concepţiei sale despre lu re zi. lor curat, cu un buchet de ceputul anului, un spor de
ilui, al pro- ţiale ale operei de făurire cinal. La întreprinderea me şi societate, nivelul de în memoria şi in conştiin frumoase succese în mun producţie de aproape 1 500
imentar, al a societăţii socialiste multi chimică, întreprinderea me cultură, comportamentul în ţa minerilor, orientările şi că. Demn de menţionat tone de cărbune. De ase-
indicaţiilor lateral dezvoltate o consti canică, „Vidra" şi în alte familie şi societate, etala indicaţiile iubitului nostru este faptul că minerii de menea, un mare număr de
conducător, date cu prile la Paroşeni, cei care au
tuie formarea omului nou, unităţi au fost organizate rea pregnantă a trăsăturilor sectoare şi brigăzi de la
inflăcăr aţelor
dezbateri, mese rotunde, înaintate în întreaga sa via jul vizitei „la ei acasă", chemat la întrecere în a- toate celelalte mine — Lu
nise’ de con- deplin angajat în îndepli sînt pururi vii şi le urmea cest an toti minerii tării, pani, Vulcan, Aninoasa,
nirea sarcinilor economice expuneri, simpozioane vi- ţă, promovarea consecventă
t, tovarăşul ză neabătut in munca lor. îşi onorează exemplar an Petrila, Lonea, Dilja, Live-
şi social-politice. Pornind zînd factorii creşterii pro în toate împrejurările a In ultimele zile, activita gajamentul. Unitatea se Bărbăteni — îşi
sscu, cu pri- ductivităţii muncii, ai re înaltelor valori morale ale zeni şi
de la Directivele Congre tea în subteran s-a inten prezintă la această dală cu realizează şi depăşesc rit
î lucru efec- ducerii cheltuielilor mate societăţii socialiste, a prin sificat considerabil. Aseme planul realizat şi depăşit mic sarcinile de plan şi
sului al Xl-lea, de la sar
npiul nostru, riale, precum şi modalităţi cipiilor şi normelor eticii nea vitregului popor, şi pe cele două decade şi ju randamentele in abataje.
cinile stabilite de progra
ie a face to concrete de sporire a efi şi echităţii socialiste. Pe
mul de educaţie politică şi baza sarcinilor izvorîte din
taliza un salt cienţei economice a activi
cultură socialistă, organiza programul de educaţie so ---------- ^
n activitatea ţiile de partid din oraşul tăţii de concepţie şi de in
vestiţii. De o atenţie deo cialistă, elaborat din iniţia
n preocupări Orăştie au acţionat şi ac- tiva şi sub directa îndru
sebită s-a bucurat în rîn-
mare a secretarului gene
dul oamenilor muncii ciclul
de dezbateri pe tema „Să ral al partidului, tovarăşul
trăim şi să muncim în chip Nicolae Ceauşescu, organi
zaţiile de partid din între Si iată-i ziua ! La mulţi tu, om de omenie / Inva- fi să publicăm gîndurile
întîlnirile
comunist",
între
teoretice, activitatea muncitori cu experienţă dau prinderi dezbateri, mese orga ani ! urarea cîte Cîte mărtu ţă-ne fim stăpîni să pe existăm / adresate Taurescu, ţăranul Rîu poet
şi
instituţii
de
inimi
n-a
Din
să
fini,
în
ro
nizează
vibrat
!
de
din
loan
strămo
Să
care
oameni
delungată,
aleasă
stimă
şi
am
ştim
luptei
Un
vieţii
stire
; dovadă de p înaltă con tunde, de expuneri, pe concursuri, rii de n-au fost rostite cin şi şeasca glie / ce Să sintem, acum Mori, poem al scrie un şi poem.
c.e
o
filme
lar
proiecţii
ce-am
fost,
ştiinţă în îndeplinirea sar gă tematică vizînd cunoaş scrise la ceasul sărbătoresc visăm / Un „La mulţi ani" primului bărbat al tării
tică a tovarăşului cinilor de pe băncile curînd terea interne şi a poli al tării ! cuvintele aceste-a din al dragostei ■ / ce Pri Steaua scump al gliei I
„...rodul
tineri
şi
fierbinte
inimă
de
aprofundată
„Scriu
nos
„neîn
ţi-o
României"...
ieşiţi
şcolii
internaţio
ticii
i sau nou încadraţi. Aseme nale a partidului, a activi cu dorinţa de a le putea purtăm...". trecut conducător / Un cir-
dărui puterea flăcărilor Şi tot de aici, din Deva, maci cutezător / Pentru pa
nea întîlniri se transformă tăţii laborioase desfăşurate Sarmizegetusei otelului ro de pe Aleea Păcii nr. 6 ce preţuit / Si cu aur răs
ae Ceausescu—far în adevărate ştafete prin de tovarăşul N i c o l a e mânesc : cetatea de foc Pen a Elena Rîpa, după ce ; la via plătit". căruia omul îi de urea
sub
anii
aflată
Ceauşescu
o
pensionării,
înfăptui
Retezatului
pentru
tîmpla
Hunedoarei
socialiste.
se
ca
care
calităţi
transmit
exigenţa, răspunderea, sen rea neabătută a hotărîri- tru că aici, in preajma tă şi-a făcut datoria în ză cu inimă curată : „Să
scrisoa
începe
îşi
muncii
timentul datoriei împlini lor Congresului al Xl-lea şi ţilor mei, abnegante a părin muncă, : „Sentimentele pe ca urcaţi / din treaptă-n trea
ptă
Tot
rea
mai
sus
prin
comu
veghea
in
ăuzitor in munca te. Pe de noastre parte, partid Conferinţei socialiste multilate a niştilor, îmi a tării, învăţ, conteni- re le gîndurile în de aceste adre şi pa noastră Românie !“. Spre pro
altă
Naţionale
orga
muncă
dreaptă
I
încerc
eroilor
clipe
so
a
de
făurire
partidului
de
gres calea vă fie / ’n scum
nizaţiile
mun
ai
să
porani
vă
m-au
îndemnat
cietăţii
împlinesc
visele
stimă
sez
cesc,
grijă
tine
şi
ce
pentru
scrisoarea
Citim
zi-
aceste
nou
încadraţi
rii U.T.C. fie au daţi în ca mun ■ ral le, dezvoltate. In nostru po copilăriei. Cu această bucu recunoştinţă conducător, iubitul ţeşte poeziile elevilor înso
îndrept
rie
acum
mai
cea
Mir-
îmi
nostru
întregul
cînd
că
lîngă
să
pe
ntregului popor muncitori cu experienţă, por aniversează 60 de ani dumneavoastră, a inimii spre cînd viaţă, dovedindu-ne prin cea Negrilă, Fiţă, Constan
Chi-
60
ani
de
împlineşte
caldă
Mariana
simţire
părintele
de
Lucian
rilă,
de viaţă şi 45 de ani de ac
integrarea
tine
al
copiilor
lor
urmărindu-se
neegalat".
reţe
rapidă în muncă, asigura tivitate revoluţionară des cal mai iubit vă ura ani întreaga de activitate o Versuri tin la Blaga, Szdkely Nicolae
a
tării,
pentru
de
nr.
Liceul
industrial
făşurată de tovarăşul
rea unui sprijin concret în mulţi şi rodnici...". De la le ce urmează acestor rân 1 din Hunedoara : „Prime
Nicolae Ceauşescu, folosim mărturisirea fetitei din Hu duri sînt încărcate de sin
îndeplinirea sarcinilor în • le roade ale cenaclului în
acest minunat prilej pen nedoara, pînă la versurile ceritate ca şi cele ale pro
producţie. firipat aici sint aceste poe
ru creşterea ţionează cu fermitate pen tru a aduce un cald oma zămislite pentru prima fesoarei Mia Stan care, la zii ce venerează marele e-
De asemenea, marea ma oara de pana ţăranului numai trei zile de la ani
valorii pro- tru cultivarea atitudinii so giu primului bărbat al ţă veniment din viaţa ţării.
joritate a organizaţiilor de cooperator din Boşorod, versarea omagiată de în Dacă versurile nu ating in
mul rînd a cialiste faţă de muncă, faţă rii, omul care îşi consacră mărturii de vibrantă emo tregul popor, îşi va serba
sporirea în de obligaţiile sociale. In partid, de sindicat şi întreaga viaţă cauzei socia ţie nc-au sosit la redacţie semicentenarul. Bătaia ini tru totul nivelul vi artistic,
apreciat
le-am
le-am
şi
a producti- acest sens, în centrul acti U.T.C. supun în dezbate lismului, păcii şi colabo prin zeci şi sute de scri mii a îndemnat-o să-i aş trimis pentru sinceritatea
sociale. va- vităţii organizaţiilor noas rea adunărilor generale o rării între naţiuni. sori. Scrisori înălţătoare tearnă gînd curat, de stimă lor". Această sinceritate,
iperioară a tre de partid se află pro largă problematică prin Fără îndoială că dovada prin sinceritatea lor, prin şi cinstire, preşedintelui despre care ne vorbeşte
ie şi mate- bleme de maximă însemnă care sînt solicitate răspun cea mai concludentă a e- căldura lor. Copii şi oa tării. inimi, din inimi, au profesorul George Simion,
Prin
rca substan- tate pentru dezvoltarea e- derea, competenţa, dărui ficienţei muncii de educa meni ajunşi la vîrsta se- izvodit versuri, spre a se însoţeşte fiecare rînd, fie
exprimat
la
nurilor de conomico-socială a ţării în rea şi abnegaţia în îndepli ţie desfăşurate de organi nectutiii şi-au sentimentele uni, la ceas aniversar, cu care scrisoare sosită miez re
şi
gîndurilc
dacţie".
de
„Urare-n
. energie, a nirea obligaţiilor de plan. zaţiile noastre de partid, glasul poporului. Le-a ză iarnă" a lui Nelu Prodan
actualul cincinal, cum sînt faţă de ccl ce întruchipea
producţie, Activitatea amplă pentru U.T.C., sindicat, de către ză, atît de strălucit, prezen mislit ţăranul cooperator din Haţeg, „Dedicaţie",
creşterea substanţială a
;a eficienţei cultivarea atitudinii socia ceilalţi factori participanţi tul şi viitorul patriei. Cu Nicolae Popoviei şi „fic-mi „Mărturisirea" Adrianei
producţiei şi productivităţii
ivi fixe de la vasta activitate de for pana- sufletului au scris iertată îndrăzneala, dar Pctresc, „Luceafăr intre
muncii, reducerea consu liste faţă de muncă, faţă versuri. Poate nu întru simfil-am dorinţa de a-i luceferi" a lui Simion Bu-
n. mare a omului nou este în
mului de materii prime şi de avutul obştesc este pu nesc, toate, valorile artei spune preşedintelui tării gă, „Zi măreaţă" a învă
;oţi oamenii deplinirea lună de lună a
materiale, combustibili şi ternic susţinută şi prin poetice, dar vibrează prin cit îmi e de aproape". în ţătorului Viorel Demean
nicipiul Ilu- sarcinilor economice ce re mesaj, prin puritate. încheierea celor 12 strofe, din Hărtăgani, atîtea şi
formele şi mijloacele pro
•i de între- energie, îmbunătăţirea- ca vin colectivelor noastre. „Eşti iotul in toate", Nicolae Popoviei doreşte atîtea poezii sînt prinosul
pagandei vizUale, staţiile
profund re- lităţii produselor, utiliza Rezultate remarcabile do- mărturiseşte muncitorul secretarului general al şi cîntecul ce din inimi le
de radioamplificare, mun
•etarului ge rea la înalţi parametri a bîndesc în realizarea unor Aurel Iacob din secţia pre partidului ca „Sub condu- cresc, e gestul solemn în
lului pentru ca de la om la om, învă producţii suplimentare co fabricate a I.M.C. Bircoa : cerea-i înţeleaptă / Să ur chinat Omului între oa
maşinilor şi utilajelor, ridi treaptă / meni la ceasul cînd ţara
tivitate teo- ţământul politico-ideologic lectivele de la întreprinde „Eşti viaţă şi eşti pline I căm înalta Prin
carea calificării oamenilor Clipa de azi, ziua de miine". succese-n cincinale / Sus îi omagiază viaţa şi lupta,
ică dedicată ş. a. rea mecanică „Vidra", din
în raport cu exigenţele do „lntiiul om al ţării e în pe comunista cale". în „Prima scăpărare de
i României In concepţia partidului cooperaţia meşteşugărească, Lc-a zămislit cioplitorul
tării tehnice actuale, ridi săşi România“ — aşa gîn- soare", „Trei cuvinte",
de progres nostru, în orientările şi in «şantierul de construcţii şi în marmură, Traian Burci,
deşte eleva Monica Fodor „Partidul, Ceauşescu, Ro
i-i adresea- carea eficienţei întregii ac dicaţiile tovarăşului Nicolae altele. De asemenea, în din Hunedoara şi versu-i din Simcria : ..Venim din mânia", „Omagiu". „La
a 60-a ani- tivităţi productive. toate unităţile noastre s-a e înaripat : „Cu gînd şi cu milenii, călăuziţi de dor / şaizeci de primăveri —
Ceauşescu, formarea omu
d omagiu şl Pentru a răspunde unor lui nou, profund ataşat cau îmbunătăţit considerabil putere il vrem in sănătate / Pe acest pămînt unde ne urare"., „Gînduri în ianua
i ani, multă climatul de muncă, răs Prin muncă şi lumină la zac străbunii 1 Visam să rie", in fiecare poezie, în
astfel de cerinţe, organiza zei socialismului şi comu avem in frunte' un bun fiecare scrisoare, sosită a-
Dre de m un punderea oamenilor în în cirma tării stind I Puter
ţiile noastre de partid au nismului, angajat eu fer nic ii e braţul, vorba în conducător ! Cum n-a a- cum de pe străbuna vatră
ele naţiunii deplinirea sarcinilor, fer- - hunedoreană, e un gînd, o
întreprins o seamă de ac mitate în înfăptuirea ope bunătate 1 Privirea lui e- vut un alt popor in lume".
te. mitatea în înfăptuirea ne naltă şi parc-o văd zbu- Şi. fericit că trăieşte îm inimă ce bate la unison cu
ţiuni menite să stimuleze rei de făurire a noii socie abătută a politicii partidu rivd". Colega ci din Deva. plinirea acestui vis. Traian tara. e o odă, un cînt. un
tăţi, vizează fără îndoială
UU POGEA activitatea productivă, gîn- nu numai atitudinea so lui. Melania Atanasiu. aflată în Burci cere semenilor să stindard, o pecete, o lumi
de
la
icretar direa activă, munca asiduă primul an la şcoala ce pre împletească cunună ne con nă. un legămînt cu Omul
din fruntea Cetăţii.
pentru
cel
ce
uri
ii municipal cialistă faţă de muncă, ci MARIA MOCANU, găteşte viitorii dascăli, işi
nn.fioinoa7a nmrr-vn «li O VU- duce cu înteleantă cute-