Page 91 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 91
SIMBATĂ, 28 IANUARIE 1978 Pag. 3
1
MANIFESTĂRI CONSACRATE de la o zi la alta §
a&i
'aglni ' PRESTIGIOASEI ANIVERSÂRI PENTRU ABONAŢII I.T.A, ţu, Vinţi Juja, Petru Ciupa
ma ; şi Mireea Bele.
i ;
carte Incepînd din această lu
uicsc; „AMFITEATRUL Lac şi artistul plastic Ion „NICOLAE CEAUŞESCU — tă manifestare omagială nă, abonaţii I.T.A. 'Deva nu O NOUĂ FORMAŢIE }
Mc- mai trebuie să prezinte, la CORALA \
i Vn- ARTELOR" Cârjoi. De asemenea, arh. LUPTĂTOR NEOBOSIT - dedicată conducătorului eliberarea legitimaţiilor de
>cu ; Cornel Florea a conti PENTRU LIBERTATEA stimat şi iubit. Aceeaşi călătorie, mult discutatele La Simeria a luat fiinţă l
artis- „Amfiteatrul artelor", nuat prezentarea serialu Şl FERICIREA POPORULUI" şcoală a fost gazda mon adeverinţe de la unităţile o nouă formaţie corală, ca- i
>lona- ediţia lunii ianuarie 1978, lui „Vîrstele jazz-ului". tajelor muzical-literare: în care sînt încadraţi în re se va înscrie, prin par-1
band* ce a avut loc joi seara, la Activitatea revoluţiona „Te slăvim, iubite părin munX. Acum, eliberarea etapa de masă a celei de -a l
în l
lomâ- Casa de cultură din De „SEARA PREPARATORILOR" ră desfăşurată de cel te", „60 de trandafiri abonamentelor lunare sau Il-a ediţii a Festivalului lui l
va, s-a desfăşurat sub mai iubit fiu al poporu pentru iubitul nostru con naţionai'V,cîntarea Româiu-'f-
|ă“ -
arailu semnul prestigioasei ani In cadrul, manifestări lui român, în cei 45 de ducător", „Să-l cinstim pe serviciu +^ e ei “- Este vorba de corul de fi
onilor versări a C0 de ani de lor cultural-artiştice care ani puşi în slujba idea cel mai iubit fiu al ţării",
sau semestîul 1 în băieti de 13 Gru P ul «colarţ
lali la mestrul sau semestrul m r- sau semestrul in ţ..m.M.R. Simeria, dirijaţi:
viaţă şi 45 de ani de ac se desfăşoară, la I.M. Hu lurilor ■ scumpe ale po „ P a r t i d u l , Ceauşescu, curs), buletinul de identi- - • • ■
tivitate revoluţionară a nedoara, în etapa de ma porului din care s-a năs România", realizate de tate sau carnetul de elev. de prof. Ana Basa, de lai
»- io- secretarului general al să a celei de-a 11-a ediţii cut, a prilejuit o caldă detaşamentele claselor Adeverinţele rămîn valabi şcoala generală nr. 2 din ţ
localitate.
partidului nostru, preşe a Festivalului naţional manifestare, organizată la I-A, II-B, III-C şi G, le doar pentru abonaţii cu
•onica
iilltlce dintele Republicii, tovară Cîntarea României, se în Liceul energetic din De IV-M, V-D, VII-A şi B şi patru călătorii pe lună. AUTOBUZE I
naţlo- şul Nicolae Ceauşescu. scriu şi serile dedicate va, în cadrul simpozionu VIII-C. (Mariana Luţu, DE MARE CAPACITATE
Din cuprins am con minerilor, preparatorilor, lui : „Nicolae Ceauşescu Ana Puşcaş — Subredac- DISPENSAR MEDICAL PENTRU TRANSPORTUL
i pm- LA DEVA
icret : semnat editorialul pre fruntaşilor în producţie. •— luptător neobosit pen ţia „Tot înainte" Hune URBAN LA BRAD J:
zentat de scriitorul Ra La scurtă vreme după tru libertatea şi fericirea doara). In cartierul Gojdu, din Incepînd cu 1 februarie
du Ciobanu, „Contribu seara dedicată minerilor, poporului". Deva, îşi începe activita- a,c - transportul urban de 1
rn — ţia tovarăşului Nicolae la Casa de cultură din Simpozioane omagiale LA LOCURILE DE MUNCA tea un nou dispensar me- persoane, pe ruta Brad —i
otluc- Ceauşescu la promovarea Hunedoara au evoluat, în au avut loc şi la cămi . In zilele de miercuri şi dical comasat. In cadrul I-M. Barza, asigurat de,
r a- lui vor activa 2 medici de I.J.G.C.L., va fi deservit ţ
noului umanism în lumea faţa unui numeros pu nele culturale din Lăpu- joi, un grup de profesori de 5 autobuze noi, de ma-1
contemporană", recitalul blic, formaţiile artistice giu de Jos, Brănişca şi de la Liceul agroindustri medicină generală, 2 pe re capacitate, model U.D.'
3
pre
• «ir • de versuri sub genericul de la Uzina de preparare la Şcoala generală din al din Ilia — Aurel Puş- diatri şi şi cadre stomatologi, sanita 112. Prin aceasta, se vai
cum
medii
„Omagiu" oferit de poeţii a minereurilor din Te- Gurasada. qău, Adrian Greavu şi re. Prin serviciile sale contribui substanţial La,
deveni Petrişor Ciorobea, liuc, sub genericul „Sea Bujorel Marcu — au e- noua unitate sanitară va îmbunătăţirea condiţiilor de V
Traian Filimon, Dumitru ra preparatorilor". Invita „CONDUCĂTORULUI — vocat aspecte din viaţa contribui direct la îmbună transport al muncitorilor il
Hurubă, Constantin Gh. ţii artiştilor — poeţii Ne- INIMA SI VERSUL şi activitatea tovarăşului tăţirea asistentei medicale mineiri la şi de la locurile 1,
de muncă.
ţ
Naidin şi Aurelian Sîrbu, NOSTRU" a populaţiei din cartier.
culai Chirica, Eugen Evu Nicolae Ceauşescu iar un
sub filmul documentar „Deva şi Valeriu Bârgău — au Sub acest titlu, sincer grup de elevi ai aceluiaşi BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ UNITĂT! PRESTATOARE ţ
HU- •— trei decenii de prospe şi cald, şoimii patriei din liceu au prezentat mon DE SERVICII LA DEVA
i sau ritate" realizat de cine- recitat din creaţiile lor.
O- Preparatorii au închinat clasa I C şi pionierii cla tajul literar-muzieal „E- O brigadă ştiinţifică de în zona gării din Deva L
Spa- clubul devean „Getusa" sei a lV-a C de la Şcoa rou între eroi". De men la nivel de judeţ s-a întîl- s-au deschis zilele trecute \
stul); în regia lui Nicolae spectacolul lor evenimen la generală nr. 2 Hune ţionat faptul că acţiunea nit recent cu cetăţenii din noi unităţi prestatoare de 1
/estul Gheorghiu. Programul a tului de profundă rezo localităţile Pane şi Mihă- servicii. Astfel, la parterul i
nU) ; nanţă politică şi naţiona doara şi-au exprimat gîn- respectivă s-a desfăşurat ieşti (comuna Dobra). Dez- unui nou bloc, s-a deschis l
y <u- mai cuprins rubricile durile de mulţumire şi direct la locurile de mun
- so „Incrustăturile în lemn — lă — împlinirea vîrstei dragoste faţă de condu că, la S.M.A., coloana baterile au avut ca temă un magazin de prezentare /
le (V tradiţie milenară a popo de 00 de ani a celui mai documentele Conferinţei şi desfacere a produselor ţ
urpin iubit fiu al poporului cătorul ţării. Versurile, I.T.A., şcoala profesiona Naţionale a Partidului Co- cooperaţiei meşteşugăreşti, I
: Ti- rului român" şi „Arta cântecele şi dansurile pre lă auto, complexul meşte munist Român, politica in- s-au infiintat un centru do I
:uitu- populară — permanent nostru, tovarăşul Nicolae zentate în faţa părinţi şugăresc, centrul de le ternă şi externă a partidu- primire-predare a obiecte- i
a le izvor pentru arta c-ultă" lui şi statului nostru. Au lor pentru curăţat chimic /
atului Ceauşescu. (I. Gabor, co lor şi colegilor de şcoală gume şi fructe şi C.A.P.
glorie susţinute de prof. Mireea respondent). au prilejuit o emoţionan Brîznic. fost explicate cu acest pri- şi vopsit şi o unitate de j
IAN : lej şi unele probleme de croitorie, confecţii şi repa-1
; LO- biologie, astrofizica etc. raţii îmbrăcăminte. în a- .'
„Pe- Din brigada ştiinţifică au celaşi cvartal, la 1 februa- i
IILA: Soliclf&ri soluţionate făcut parte juristul Romul rie se va deschide şi o mo- i
Mun- Igna, profesorii Stela Cre- dernă coafură. )
: Lc- j EXAMENUL EFICIENTEI e „O cunoştinţă din ju prin care tovarăşul Dumi .... '.l
Ten- deţul Dîmboviţa a dat, în tru Diaconu solicita achi
Mun-
rlereu 16 august, un ceas la re tarea drepturilor cuvenite
Noi' parat la unitatea nr. 66, pentru perioada lucrată. în IN CONTUL CONTRACTELOR ÎNCHEIATE CU STATUL
seni Diminuarea consumurilor specifice 7, a Cooperativei cadrul fermei nr. 5 Sime
Micro
oriile Cetăţenii comunei Lunca Cele mai mari cantităţi de
O- „Drum nou" din Hunedoa ria Veche. întrucât unita Cernii şi-au adus în fiecare came în greutate vie le-au
, pă-" (Urmare din pag. 1) ra. Fiind nevoită să plece tea noastră efectuează plăţi an o preţioasă contribuţie la
; Lu- realizate peste plan a fost din localitate, persoana numai de două ori pe lună alcătuirea fondului centrali predat ţăranii muncitori Ion
î I-1I produsă cu combustibil şi (9 şi 24 ale lunii); numera zat de produse agricole al Stănimirescu (Ţif), Moise
BAI : care schimb să lamineze energie electrică economi respectivă mi-a lăsat mie
uiltu- chitanţa (nr. 207) cu care rul ridieîndu-se de . la B.A. sfatului. Cu rezultate cit mai Andrăşoni, Cristian Mlclo-
dom- cel puţin un lingou de bu site. să pot ridica ceasul de la bupe pe această linie vor şoni, Moise Goleşie, Axente
iopu- nă calitate peste sarcinile S-a recunoscut în mod Deva, nu se mai putea a- să încheie şi anul în curs.
I ui- reparat. După multe dru chita plata în luna noiem De aceea, încă din primele Pascotescu şi alţii care pen
: Ti- de plan", „Să realizăm un deosebit contribuţia adusă muri făcute, nici pînă în brie. Suma cuvenită a fost zile ale lunii ianuarie a.c., tru ceea ce au predat în con
urâ) : volum de zidărie în echi de schimburile conduse de 10 decembrie nu am reuşit ei au şi predat, în contul
aitară să intru în -posesia ceasu ridicată în luna decembrie, tul contractului au primit,'
xăina valentul unei celule de tovarăşii Marin .Ghinea şi 24, şi expediată prin man contractelor încheiate, 48 ca fiecare, între 7000-8500 lei.
ina) : cuptor adine cu cărămidă Viorel Barbu, din cadrul lui reparat'. (Candin Bogar pete tineret bovin şi 8 porci
teului recuperată", „Cu energia — Hunedoara). • „Prin dat poştal. (I.A.S. Simeria, ne, în greutate totală de (Andreiu Scorobete — prima
•ul). cărora s-au evidenţiat prin măsurile luate, ceasornicul 10 ianuarie 1978). 20 754 kg. rul comunei Lunca Cernii).
electrică şi gâzul metan e-
realizările obţinute comu a fost reparat şi preluat de
conomisite să realizăm
niştii Mihai Ciorogaru, Mir- posesor în stare de func
35 000 tone laminate în a-
cea Gavrilă, Ludovic An- ţionare. Cooperatoarea ca
cest an“. Sînt iniţiative cu
drica, Ilie Visirin,. Marin re a preluat ceasornicul-în
un puternic rol educativ,
i Ka- Aniţa, laminatori, Ioan cauză a fost sancţionată de.
7,00 care au antrenat toate e- conducerea cooperativei şi
evlsta chipele de la linia de la Ilie, Gheorghe Manafu, lă mutată .în altă unitate,
n de cătuşi, şi Gheorghe Toma,
erară minare şi întreţinere. - Titus Bodreanu, electricieni. pentru a putea fi mai bine
n de Primele rezultate relie supravegheată avînd şi al
ural ; te abateri de acest fel în
iadio- fează eficienţa acestor ini GHEORGHE ŞERBAN
ştiri; ţiative. de fapt a întregii secretarul comitetului munca sa". (Uniunea ju
olclo- activităţi. De la începutul deţeană a cooperativelor
la 1 de partid de Ia secţia meşteşugăreşti. Răspuns
ltăto- anului s-au produs peste bluming-semifabricate
elub ; plan 2 800 tone blumuri şi datat: 18 ianuarie 1978).
5 Ra- V. DRAGOMIR ★
îieal ; mai bine de 1200 tone ţa- activist © In' ziua de 24 decem
* -i
acute gle. De remarcat că întrea la Comitetul de partid brie 1977 s-a primit la se
Intr-o ga cantitate de laminate din C.S. Hunedoara diul . I.A.S. Simeria adresa
dan- Vedere din noul centru dric al oraşului Brad, aflat în
ştiri; construcţie.
arieni Foto : VIRGIL ONOIU
E un caz. Dar cîle altele capabili din uzină, s-a o- în echipă pe unul Ion Gol-
1 Xc- n-au fost in cei 30 de ani prit la lăcătuşul Toma To cea — foarte de treabă fe
. 18,10 de cînd Toma Tomodan lu modan. cior ; urmează şi liceul se O ACŢIUNE CULTURAL-AKTISTICA
incşti crează la Uzina de utilaj ral.
con- — In 1947, cină am in
tr-un minier şi reparaţii Criş- trat ucenic aici, în uzină lată şi alte argumente CU LARG ECOU EDUCATIV
i po- cior. Luni de zile a stat in — ne spunea Toma Tomo ale dragostei de meserie
Sevc- delegaţii, ca specialist tri dan — m-a atras strungă- şi pasiunii pentru muncă
tim- ce-l caracterizează pe To
, Lu- mis de U.U.M.R. Crişcior, ria. Dar „şefii“ nu ne dă ma Tomodan; de 20 de „ARTHE“-ffRM$TRĂ DESCHISĂ SPRE OM
tcsii ; la Moldova Nouă, la Baia deau voie să lucrăm ori să ani este fruntaş în pro
ia 11- Mare, in alte localităţi, privim la strung, ci ne pu ducţie ; nu ştie ce înseam
pere- pentru a ajuta la soluţio- neau la tot felul de munci
şti şi nă absenta nemoiivată de Astăzi este cea de-a şasea au vizat dramaturgia, arta
mâne la- lucru (şi nici de acasă zi de cînd oraşul Hunedoara plastică, muzica tinără, core
-20,00 — glumeşte el) ; n-a refu găzduieşte o prestigioasă ma grafia. Şi dacă după-amiazâ
mm zat niciodată o sarcină de nifestare eultural-artistică cu zilei de joi s-a transformat
oamexii ai zilelor noastre serviciu, indiferent cînd a larg ecou educativ, intitulată intr-un înălţător imn închi
fost şi cum. a fost ; nu sugestiv „Artele — fereas nat primului bărbat al ţării
face nici un rabat de la tră deschisă spre om". Or — imn scris cu pana poeţi
calitatea muncii pe ca ganizată de gazeta „Munca", lor din cenaclurile hunedo-
tovarăşii
Mereu acolo unde e nevoie re o efectuează au ; decît cu în colaborare acţiunea clubul „Si- rene, aici cintecul tinăr ieri ză a
cu
cu
nu
muncă
de
de
în
s-a
mislit
—
derurgistul",
ziua
entru vinte de apreciere la __ a- cadrat în manifestările o- fost dedicată artei coregrafi
1978 : dresa şefului de echipă lă magiale închinate prestigioa ce la care au fost martori
moa- cătuşi Toma Tomodan. sei aniversări a preşedinte instructori de dansuri din în
aria- narea unor chestiuni de grele, necalificate. Şi a- — Despre Toma Tomo
steri- Negura înserării se lăsa ordin tehnic la diferite tunci am trecut la lăcăluşe- lui Republicii, tovarăşul tregul judeţ. O demonstraţie
se
lt de se de 'mult peste Zdrapţii piese şi utilaje miniere. rie. Am îndrăgit-o repede dan bine poale o scrie numai Nicolae Ceauşescu. de dans tematic, realizat de
—
i suci Bradului, dar intr-o căsu de concluzionat După Sibiu şi Galaţi. Hu balerinii Alexa Avramoiu
lunile Priceperea şi hărnicia, pa şi n-am mai părăsit-o. Ba în puţine cuvinte tovarăşul nedoara este cel de-al trei- Mogoşan şi Nicolae Dimco, 1
c în- ţă lumina mai arde a încă. siunea şi conştiinciozitatea mai mult : această pasiune Victor Almăşan. Este un lea_ centru muncitoresc din de la „Rapsodia RomânăT
, jar Gospodarul meşterea ceva lui în muncă l-au situat am transmis-o şi fiului exemplu demn de ^ urmat Bucureşti, sub conducerea
şi 9 pentru ograda lui. Şi toc de mulţi ani printre mun meu — lăcătuş la uzina în muncă, in viată, in dra tară care găzduieşte această
mai atunci a sosit vestea citorii de bază din uzină, de preparare de aici .de la gostea lui fată de oameni. manifestare, oraşul în ca maestrului de balet Ghi
să meargă urgent la uzină printre comuniştii cei mai Crişcior, şi multor tineri De bine am scris de re se plămădeşte oţel dc cali Cholevas, după un libret de
că este nevoie de el acolo. destoinici de aici. care au invătat meseria de spre acest iscusit mun tate, şi vers dc calitate, mu Lucia Bogdan, a oferit o
— N-am stat o clipă pe Poate de aceea cind la mine, lucrind cu mine, citor, despre acest co zică de calitate. Aici izvorul fructuoasă dezbatere, urmată
ginduri. Problema nu era l-am rugat pe tovarăşul pe care i-am ajutat ca pe munist de omenie, despre poeziei, al cîntecului, al dan de un spectacol coregrafic?
extraordinară. Se putea Victor Almăşan, secretarul copilul meu. acest om al zilelor_ noastre, sului se află în munca eroi ^ Astăzi şi mîine, la Hune
mm- rezolva la fel de bine şi comitetului de partid al — Apropo, cum vi se par cum sînt atitia în avan că a siderurgiştilor. doara, „artele" vor deschide
ătoa- fără mine, dar. oamenii U.U.M.R. Crişcior şi pre tinerii de aici ? posturile puternicei clase Fiecare zi a „artelor" a noi ferestre spre om. vizînd
s-au obişnuit ca atunci muncitoare din România fost o treaptă în reuşită. creaţia tehnico-ştiintifică şi
8, 76, cind intervine ceva mai şedintele consiliului oame — Majoritatea sînt co socialistă. Artiştii amatori s-au întîl-
nilor muncii, să ne vor pii buni, sîrguincioşi. De repertoriul muzical. in cea
deosebit să mă cheme, ALEXANDRU JURCA nit ia sfat cu profesioniştii, de-a doua ediţie a Festiva
1, 26, să-mi spun părerea, să-mi bească despre unul dintre pinde şi în ce colective corespondent după demonstraţii convingă lului naţional „Cîntarea Ro
pun capul şi umărul la muncitorii şi membrii de lucrează, cum sînt ajutaţi toare. Aşa a fost dezbaterea
03 097 contribuţie. partid cei mai vrednici şi şi înţeleşi. Acum eu am DUMITRU GHEONEA pe marginea filmului de a- mâniei".
matori, aşa au fost cele care tun a unu