Page 93 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 93
Proletari din toate Jările, unifi-vă !
ANUL XXX
inum kchu ouasa, Omagiu marelui fin
NKitf CI TNUĂU ILEIA CEUSLSCU, al României socialiste
VIZITĂ li CWH SC08SICBII l a n a a s a a i f l B B a a a o f l B a a n o B a B i R i a a a a B a i i H i i i i B B i i B i
Ă FĂCUT 0
O m a g i u
Nicolae
Ceauşescu
Tovarăşul
T o v a r ă ş u l Nicolae nalului muncitor din cea mai
Ceauşescu, împreună cu to şi tovarăşa Elena Ceauşescu tînără întreprindere a Scor Partidul,
varăşa Elena Ceauşescu, a s-au îndreptat apoi spre ci niceştiului. Apreciind rezul
făcut o vizită în comuna mitirul comunei, unde. au tatele bune, obţinute încă de Las să vorbească pâmintu! dulce ol României;
Scorniceşti, judeţul Olt. depus cîte o coroană de flori la început, secretarul gene cuvintele rpele n-au duhul marilor poeme,
In aceste zile, cînd în la mormintele lui Andruţa ral al partidului recomandă
treaga tară, întreaga suflare şi Alexandrei Ceauşescu, cei să se asigure tot ce este ne n-au mîngiierea vintului, nici şopotul apei, Ceousescu,
românească au sărbătorit a- care au dat viaţă marelui cesar pentru ca această în n-au duritatea pietrei, nici rezonanţa pădurilor;
niversarea a 60 do ani de fiu al naţiunii noastre, pre treprindere, dotată cu utila cuvintele mele nu sînt înalte cit munţii,
viată şi a peste 45 de ani de şedintele Republicii Socialis je moderne, să realizeze o
neîntreruptă activitate re te România. în aceste zile, Producţie diversificată şi de n-au strălucirea aurului, nici veşnicia istoriei
voluţionară a 'tovarăşului cînd întregul nostru popor bună calitate. La încheierea scrisă în ore de pace
Nicolae Ceauşescu, cel mai cinsteşte pe conducătorul iu vizitei, tovarăşul Nicolae cu zveltele mărturii ale ostenelii... România
iubit fiu al poporului nos bit al ţării, prinosul de re Ceauşescu şi tovarăşa Elena
tru, prezenta secretarului cunoştinţă adus de tovarăşul Ceauşescu semnează in car Las să vorbească pâmintul dulce al României
general al partidului în co Nicolae Ceauşescu celor ca tea de onoare a întreprin secundele echivalente fiecărui gest,
muna sa natală a căpătat o re l-au crescut încă din fra derii. avîntul din treapta oricărei secunde.
semnificaţie deosebită. gedă copilărie în spiritul în continuare se vizitează Prezentul poate fi mai
Aici, în vechea vatră a dreptăţii, al cinstei şi ade biblioteca comunală şi Mu Cuvintele meie nu pot să exprime frumos dccît l-am visat
Scorniceştiului, a văzut, a- vărului, în spiritul devota zeul Scorniceştilor, care în cită iubire de neam şi cită — citeam undeva —, vii
cum şase decenii, lumina mentului neţărmurit pentru făţişează atît trecutul secular trăire cu sufletul şi făptura torul poate trece dincolo
zilei cel care avea să fie cauza libertăţii şi fericirii al acestei vetre strămoşeşti, a smuls întreaga povar a durerii acestei ţări do prevederile noastre,
primul bărbat al ţării, ctito poporului său, capătă o pro citşi marile prefaceri şi rea s-o poarte comuniştii şi pentru ea să lupte, dar aceasta înseamnă de
rul glorios al României mo fundă şi emoţionantă sem lizări ale comunei îri anii ja anticipare, iar cutezan
derne, al patriei noastre so nificaţie. socialismului. Cuvintele mele nu pot să aducă
de
a
ma-
ţi-o
anticipa
ţa
cialiste. Reîntilnirea to Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Una din săli prezintă o mai mare prinos de recunoştinţă nifeşti numai atunci cînd,
varăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sintetică, dar cuprinzătoare, fiului acestui pâmînt dulce al României la cîrnia patriei talc, po
cu cei ce trăiesc şi muncesc âu fost invitaţi să viziteze istorie a Scorniceştilor. Un porul a ales un clarvă
astăzi la Scorniceşti a con noua fabrică de confecţii din act din 1577 atestă existenţa truditor şi ctitor al liniştii noastre,
comună. De-a lungul şoselei documentară a acestei aşe semănător ai comunismului sub cerul zător încercat, drept şi
stituit un nou prilej pentru
locuitorii acestei comune de s-au adunat mii de locuitori zări, alte documente atestă dulcelui pâmînt al României. neobosit conducător. Năs
a-şi manifesta bucuria de ai comunei, care fac secre participarea locuitorilor din cut, printr-o tulburătoare
a-1 avea în mijlocul lor, de tarului general al partidu Scorniceşti la marile eveni CONSTANTIN GH. NAIDIN coincidenţă, exact în anul
a-i adresa, încă o dată,_ di lui şi preşedintelui ţării o mente din istoria neamului Cenaclul „Ritmuri" Deva Marii Uniri a Patriei, a-
rect, de la inimă la inimă, călduroasă manifestaţie de nostru. cest om a strîns, aseme
cele mal fierbinţi urări de dragoste şi recunoştinţă. Multe din documente îl nea stejarului viguros,
viaţă lungă, multă sănătate Intr-o vibrantă unitate de înfăţişează pe cel pornit din sevele unui pămînt, alo
şi putere de muncă în frun simţire şi gîndire, locuitorii Scorniceşti din fragedă ti unui popor şi alo unei is
tea partidului şi tării, spre Scorniceştiului scandează nerele, pe tinărul comunist torii fără pereche sub
binele şi fericirea poporului „Ceauşescu — P. C. R. Nicolae Ceauşescu, prezent soare. Biografia sa c bio
român. „Ceauşescu — la mulţi ani!“. în marile bătălii de clasă, Manifestări consacrate grafia ţării, în fiinţa sa
T o v a r ă ş u l Nicolae La intrarea în fabrică, to încă cu aproape jumătate este întruchipată fiinţa
Ceauşescu şi tovarăşa Elena varăşul Nicolae Ceauşescu şi de secol în urmă. unui popor întreg. S-a
Ceauşescu au fost întimpi- tovarăşa Elena Ceauşescu Alte imagini redau mo prestigioasei aniversări născut în vatra poporu
nati cu multă căldură de sînt întîmpinaţi de Constan mente ale insurecţiei arma lui care a ridicat case, a
tovarăşul Constantin Sandu, tin Tănase, directorul între te antifasciste şi antiimperi- „ÎNTÎIULUI BARBAT „OMUL DE OMENIE, arat şi a semănat, şi a
prim-secretar al Comitetului prinderii. Gazdele informea aliste de la 23 August 1944, crescut pruncii, păstrîn-
judeţean P.C.R. Olt, Vasile ză pe secretarul general al precum şi drumul glorios AL ROMÂNIEI" IUBIT ŞI SLĂVIT"
Bărbulescu, preşedintele Co Partidului că, în prezent, în străbătut de poporul român, Pionierii cercului lite du-ne, prin furtunile vre
operativei agricole de pro fabrică lucrează aproxima sub conducerea partidului, La Casa de cultură din rar „Nioolae Labiş" de la murilor, limba şi portul,
ducţie Scorniceşti, de repre tiv 1000 de femei, în marea în anii socialismului. Orăştie, în faţa unei săli Şcoala generală nr. 3 Hu păstrîndu-nc po noi în
zentanţi ai organelor locale lor majoritate tinere. încă Cum este şi firesc, muzeul arhipline, a fost prezen nedoara au organizat un şine. Acum, împlinirea
de partid şl de stat. din primele luni s-a trecut oferă o imagine sugestivă a tat spectacolul „întîiului emoţionant simpozion des noastră istorică înseamnă,
Un scurt popas la^ casa la realizarea unei game va înnoirilor din viaţa Scorni făşurat sub titlul „Omul mai puternic ca nicioda
părintească, acea casă mo riate de confecţii pentru co ceştilor. bărbat al României 11 la
destă, ţărănească, intrată de pii, tineret şi femei. La plecarea din Scorni- care şi-au adus contribu de omenie, iubit şi slăvit tă, unirea întregului po
acum în istorie, mărturie a Muncitoarele fac o caldă ceşti, tovarăşul Nicolae ţia formaţii din toate u- pentru faptele sale", care por în jurul partidului
anilor copilăriei zbuciumate, primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena nităţile oraşului, ale li s->a bucurat de o caldă său, a celui ce întruchi
de unde avea să se ridice Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu sînt înconjuraţi ceelor de chimie şi me audienţă din partea elevi pează dcsăvîrşit crezul şî
cel mai drept şi iubitor de Ceauşescu, tinere fete le o- cu aceeaşi dragoste ie locu lor şi cadrelor didactice. voinţa noastră, fapta
libertate şi dreptate dintre feră flori, îi îmbrăţişează cu itorii comunei, de la cei mai canică „Aurel Vlaicu" şi Colegii lor din clasa a muncii şi a dăruirii, cin
toti fiii tării. Momente emo căldură. La fel ca şi între tineri la cei mai vîrstnici, ale casei de cultură. Deo IlI-a (şcoala generală nr. stea şi demnitatea : tova
ţionante de reîntîlnire _ cu gul nostru popor, şi aici, se care îşi reafirmă hotărîrea sebit de reuşit, spectaco 7) au oi'ganizat o manifes răşul Nicolae Ceauşescu.
cei dragi, care, împreună cu cretarului general al parti fermă de a contribui cu lul s-a bucurat de apre tare omagială cu titlul Armonia cugetului şi ini
ceilalţi locuitori ai comu dului i se adresează din ini toate forţele la înfăptuirea mii întregului popor vi
nei, au făcut şi fac prin mă urarea „La mulţi ani !“, Programului partidului, la cierea unanimă a' publi „Sub razele tinereţii co
in
munca, hărnicia şi pricepe precum şi calde mulţumiri dezvoltarea agriculturii noas cului spectator. (I. Vasiu muniste". (T. Dainian, M. brează în astăzi, atît de do adincă
tens
semn
rea lor ca Scorniceştiul să pentru această vizită. tre socialiste, a satului ro —• corespondent). Iancu — Hunedoara).
devină o aşezare prosperă, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mânesc contemporan, pe dragoste, neţărmurită sti
înfloritoare, demnă de epoca se interesează de calitatea trepte tot 1 mai înalte de ci mă şi recunoştinţă faţă
construcţiei socialiste în ta produselor, de condiţiile de vilizaţie, bunăstare şi pro de
ra noastră. muncă şi de viaţă ale perso gres. Partid
ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT : Ceauşescu
România,
deviza de astăzi şi de mîi-
NICOLAE CEAUŞESCU — Cuvîntare cu prilejul ne a mersului nostru spre
conferirii titlului de doctor în ştiinţe politice era comunistă.
şi titlului de doctor în economie. DUMITRU D. IONAŞCU
— 24 ianuarie 1978 —
CEI DINTÎI FII AI
HUNEDOAREI Şedinţa Biroului Comitetului
Calitatea producţiei - probă concludentă ! şefa secţiei Bianca Tomescu, judeţean de partid
Medicul
maternitate
de
ia spitalul din Hunedoara,
a competenţei şi conştiinţei muncitoreşti j ne-a de bucurie o : informaţie a.c., a avut 28 loc ianuarie 1976 în cererilor, cu sesizărilor
legătură
rezol
Sîmbătă,
furnizat
varea
şedinţa
plină
pri
în
mele zile din acest an au Biroului Comitetului jude şi propunerilor oamenilor
La Uzina de utilaj mi nerilor, personalul munci fiecare lucrător din uzină ' venit pe lume 110 nou-năs- ţean Hunedoara al P.C.R. muncii ; Activitatea orga
nier şi reparaţii Crişcior tor dş la U.U.M.R. depune ghid permanent în muncă. | cuţi, 56 băieţi şi 54 fetiţe. în. cadrul şedinţei au fost nelor şi organizaţiilor de
se realizează o gamă com toate eforturile şi preocu Cu toţii sînt conştienţi că Deci, anul a început in examinate: Activitatea des partid, sindicat, U.T.C. şi
tr-un ritm foarte bun... făşurată de organele şi or
plexă de utilaj minier, de pările pentru ridicarea de calitatea produselor pe | consiliilor oamenilor mun
la vagoneţi de mină şi continuă a calităţii pro- care le realizează’ depinde J ganizaţiile de partid pen cii din unităţile industria
tru înfăptuirea politicii de le, de construcţii şi trans
perforatoare, pînă la buna desfăşurare a activi- |
cadre a partidului ; Activi
schimbătoare de cale, in taţii minerilor, depind I porturi pentru realizarea
tatea desfăşurată de orga programelor.de creştere a
stalaţii de semnalizare, LA U.U.M.R. - realizările fiecăruia în pro- j
blocare şi protecţie, frîne dueţie, depinde eficienţa | nele şi organizaţiile de productivităţii muncii pe a-
partid pentru creşterea e-
magnetice şi diverse piese CRIŞCIOR economiei noastre, satisfa- * nul 1978-
de schimb. Constructorii cerea mai rapidă şi mai ^ îectivului, îmbunătăţirea Au fost adoptate măsuK
SEARA DE AUTOGRAFE
de utilaj minier de aici accentuată a nivelului de , compoziţiei şi structurii or care să ducă la îmbunătă
sînt mîndri să se ştie co trai al întregului popor. i Mîine seară, la orele 18,00 ganizatorice a organizaţiei ţirea în continuare a activi
laboratori direcţi, apro priei munci. Deviza secreta — Calitatea a devenit o I la librăria „Mihai Emines- judeţene de partid, în lumi tăţii organelor şi organiza»-
rului general al partidului cu“ din Deva, precum şi
piaţi ai muncii minerilor necesitate stringentă a zi- j na hotărîrilor Congresului ţiilor de partid în probi®»
nostru, tovarăşul Nicolae marţi seara, la Brad, va a-
şi, mai departe, partici lelor noastre — sublinia cu | al Xl-lea al partidului şi mele analizate.
Ceauşescu, enunţată la vea loc lansarea volumului
panţi la rezultatele pe ca justeţe tovarăşul ing. Ioan ' ale plenarelor C.C. al
de evocări „Oameni pe ca Biroul Comitetului jude
re aceştia le obţin în aba Conferinţa Naţională a Oprişa, directorul U.U.M.R. | P.C.R. ; Modul în care s-a
re i-am iubit" al poetului ţean de partid a rezolvai
taje. In acest context ma partidului, de a transfor Crişcior. Azi nimeni nu „ Lucian Valea. Prezentarea asigurat înfăptuirea pre
jor de atribuţii şi de im ma cantitatea într-o nouă va fi realizată de scriitorul vederilor Hotărîrii Plenarei apoi o seamă de problem»
portanţă a activităţii mi calitate g devenit pentru (Continuare în pag. a 2-a) Radu Ciobanu. C.C. al P.C.R. din iulie ale activităţii curente.