Page 98 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 98
„Munca" în colaborare cu
clubul „Siderurgislul", a
încheiat, duminică, cu suc
ces o săptămină de mani
festări cu larcţ ecou edu 9,oo Teleş<
cativ. Dedicată artei mu 10.00 Aniol
zicale, întilnirea a inclus o tru ci
CdecfivuS de la Chişcădaga MOMENT LIRIC ÎNCHINAT vie dezbatere cu dirijorii Stan
PREŞEDINTELUI REPUBLICII din judeţ privind reperto 10.50 Xn aii
cum ci
genurile
şi-a propus şi are înalta Sub genericul „Al Cetăţii riul, conţinutul şi în e- „Bal ai
muzicale
formaţiilor
tor“ (
tapa
şi deasupra Cetăţii“ s-a naţional a II-a a Festivalului 11,40 Telex
Româ
„Cîntarea
obligafie patriotică să realizeze desfăşurat, duminică di niei" (in prezenţa compo 16.00 Telex
16.05 Teleşc
mineaţa, o înălţătoare ma
nifestare omagială, găzdu zitorului C. Romaşcanu), 16,35 Curs
gleză
un plus de300000 tone ciment! ită de Şcoala jjenerală nr. urmată de un concert la 17.05 La v<
care au participat perso
3 din Deva. Organizată de nalităţi ale scenei lirice pentn
cenaclul literar „Crisalide“ auto ;
(Urmare din pag. 1) Vlad Ţiţeica, Ioan Daneiu, al pionierilor din munici româneşti : Magda Iancu- 17.20 Trage:
Ştefan Ferenczi, Mihai Blîn- piul Deva, şezătoarea li- lescu, Cornel Finăţeanu, ro AI
ganizarea ştiinţifică, riguros du, Adriana Ghizela şi mulţi terar-artistică a fost un Aneta Sian, Mirabela Dau- 17.30 Laudă
poetic
ştiinţifică ă Producţiei şi a alţii. moment liric de o caldă cr, Gheorghe Tudor, Riki rilor ;
muncii. Adunările generale Opţiunile muncitorilor, maiş şi sinceră participare. „Un Dandel — spectacol de un 17.45 Cintar
au dovedit că muncitorii, trilor şi inginerilor de la om pentru oameni“ — bi strălucit succes. „Cc-ţi
maiştrii, inginerii şi tehni Chişcădaga vizează, cu pre ografia preşedintelui Re dulce
cienii de aici stăpînesc teh cădere, realizarea siguranţei, publicii — a deschis ma „CĂLUSERUL lecţiui
nica modernă în domeniul a unei înalte sigur.artţe în nifestarea, urmată de reci TRANSILVĂNEAN" prezer
funcţionarea agregatelor —
„Şarm
producţiei cimentului, ştiu ce . talul de versuri „Chitind nedoa:
trebuie făcut, dar că trebu care dealtfel sînt dintre cele un om, sărbătorim o ţară", La căminul cultural din 18.30 Lecţii
rile se poticnesc încă în mai moderne din tară, în ra Desene ilc V. MIUAlLESCU unde şi-au adus prinosul Geoagiu s-a desfăşurat crător
multe probleme de organiza mura cimentului ! —, pre de pură recunoştinţă .şi duminică faza intercomu- 19.00 întreb
cum şi obţinerea de produse
re elementară. dragoste, pentru cel mai nală a Festivalului „Călu- suri ;
— Bilele pentru încărcatul de calitate superioară. Din Economisirea energiei electrice - drag părinte al copiilor, şerul transilvănean", edi 19.20 1001 c
morilo r le aducem şi manipu adunările generale s-au de Gcorgeia Oprea, Elena Iri- ţia a IX-a. Au participat 19.30 Tclcju
19.50 Roade
lăm cu prea multă muncă taşat cîteva repere pe pare mie, Gabriela Murăr.aşu, formaţii de căluşeri din dului
manuală, uleiul îl transpor consiliul oamenilor muncii, Imperioasă necesitate economică, Luciana Lehaci, Irina Vi- Rapolt, Rapolţel, Boht, Ro- cononi
tăm cu găleţile ; am < fost conducerile de la toate ni că, Mircea Dimoiu, Mihae- mos, Ardeii, Poeniţa-Opri- rii. Az
criticaţi pentru calitate, dar velurile trebuie să le rezol la Dinu, Carmen Blăgicea- şeşii, Balşa, Mada-Stăuini, 20,15 Mclod
nu s-a măsurat (pentru că ve pînă la amănunte. nu, Ana Rusu, Alin Bonţa. Renghet, Homorpd şi Solia
nu era cu ce) dozajul : cu © Organizarea temeinică a o îndatorire patriotică a fiecăruia „Sărbătoresc omagiu cil arte Geoagiu. Legliii
clic ;
cit clinker, cu cită zgură, cu reparaţiilor şi intervenţiilor, lor“— o autentică frescă 20,25 Sears
cit gips trebuie să alimentăm tu toate sculele şi dispoziti a picturii şi sculpturii co TRECERI IN REVISTĂ te
cuptorul pentru a ne încadra vele pregătite din timp, pe © Oameni ai muncii, cetăţeni ai judeţului Hunedoara! mentată de artistul plastic. Bradu
în reţete — arăta Bazil Pă agregate. Zi de zi, în întreprinderi, pe şantiere, în instituţii şi în Mircea Bîtcă —, momentul „Ca aceste plaiuri, n-am 21.45 Teleju
curarii, şef de formaţie la © Introducerea neîntârzia propriile case, să gospodărim cu grijă energia electrică muzical adus de grupurile nimic mai drag" a fost ge 21,55 Campi
morile de ciment. tă de mijloace moderne de — izvorul de putere şi progres al economiei naţionale, ol folk ale şcolii generale nr. nericul spectacolului des de ha
— Sîntem chemaţi zi şi semnalizare, măsurare şi ridicării nivelului nostru de viaţă ! 3 (solistă Deak Iudilha) şi făşurat la căminul cultural Komâi
noapte la intervenţii. Atelie control pe întregul flux teh liceului de arte (Balene din Şoimuş, dedicat ani
rul de repara’ţii nu are scu nologic (De fapt fabrica este © Muncitori, tehnicieni, maiştri, ingineri ! Acţionaţi cu Nedelcu, Nicolae Moldo- versării a 2 050 de ani de
lele ne.ccsare, nu avem cozi dotată cu o centrală de co toată fermitatea pentru ca la locurile dumneavoastră de van, Beimel Renale, Szăl- la formarea primului stat
de lemn pentru ciocane — mandă şi nu se explică de muncă să fie oprite orice căi de risipă a energiei electri lai Violeta), dansul modern dac centralizat, precum şi
spunea în adunarea generală ce au loc incidentele cu pă ce. Numai economisind riguros energia asigurăm resurse — în care opt fetiţe de la a 700 de ani de atestare
Goresz Andrei, .de la atelie cura deversată în Căian şi şcoala gazdă a manifestă documentară a localităţii, PROGRA
rul respectiv (I s-a răspuns Mureş sau întîrzierea neper- suplimentare de creştere a producţiei, de sporire a avu rii au exprimat, prin ta La această amplă trecere clioprograni
că la magazia întreprinderii misă în asigurarea cântăririi ţiei naţionale, a venitului naţional ! lent şi gingăşie, tinereţea in revistă au contribuit Radiojuma
sînt peste 100 seturi de scu automate, a dozajului la ali © Cetăţeni ! Este atît în avantajul economiei naţio şi bucuriei vieţii — au în artişti amatori din Chişcă presei ; o,l
le şi că C.A.P.-urile sînt mentarea morilor de ciment). nale, cit şi al bugetului familiilor dumneavoastră să utili tregit, emoţionant şi înăl daga, Sulighcte, Fornădia, diilor ; 9,00
cultătoriior
foarte interesate să producă a Concentrarea atenţiei a- ţător, şezătoarea lilerar- Căinel, Păuliş şi Bălaia. de ştiri ; l
cozi de unelte !?). supra funcţionării cuptoare zaţi becuri cu puteri mai mici, adecvate cerinţelor ilu artistică omagială „Al Ce O trecere în revistă a din opereti
— Cind se solicită o inter lor, a devansării graficelor minatului din locuinţe. Nu uitaţi ! în casele noastre, che tăţii şi deasupra Cetăţii". formaţiilor artistice a avut 11.00 Buleti
venţie — concluziona în adu de atingere la acestea a pa ia reducerii consumului de energie electrică se află în loc şi la Minerău cu par Alias lolcli
narea generală a oamenilor rametrilor proiectaţi, precum miinile noastre. Ca să avem energie electrică trebuie să ŞEZĂTORI LITERARE ticiparea echipei de teatru, • - premieră I
muncii de la secţia mecanică şi asupra activităţii carierei economisim. Contorul electric măsoară şi spiritul nostru grupului vocal, montajului Discoteca .
tin de ştir
inginerul Mircea Crişan, şe de argilă, unde există seri gospodăresc ! Nu are nici un rost să ţinem becuri aprin Duminică, cu prilejul literar-muzieal, grupului de .moara folc
ful serviciului mecano-cner- oase neajunsuri în respecta deschiderii „Lunii cărţii la recitatori şi soliştilor vo la 1 la 3 ;
getic — mai întîi mergem să rea normelor de calitate (de se cind nu-i nevoie, să iăsăm reşouri în priză, diferite sate", Biblioteca judeţeană cali şi instrumentişti. rioşilor ; li
vedem ce este de făcut, apoi omogenizare şi mărunţire). aparate electrice casnice să funcţioneze cind nu-i ne îrnpreună cu ' cenaclul lite 16,15 Spre
venim la atelier să căutăm a Asimilarea şi executarea voie de ele. ☆ 16,25 Coord
din
scule, să confecţionăm dis de către atelierele mecano- © Cetăţeni ai judeţului, oameni ai muncii ! Nici o rar „Ritmuri" şezători Deva au Sîmbătă, la Clubul „Si- ce ; 17,00 1
organizat
literare
pozitive. Şi aşa trece o ju euergetice a cel puţin patru derurgispul" din Hunedoa 17,05 Mcmi
românesc ;
mătate de schimb... cincimi din volumul pieselor economie nu este prea mică atunci cind este vorba de la căminele culturale din ra a avut loc — in cadrul 20.00 Cin
şi
Lăpugiu
Finioag
de
în adunările generale ale de schimb, pentru că aici e- energia electrică. Nu trebuie să fii specialist energetici- spptăminii „Artele, fereas 21,30 Cadet
oamenilor muncii pe secţii şi xistă efective, dotare şi an pentru a face cîteva calcule simple : Jos. Au citit din creaţia O zi într-(
spre
ateliere s-a apreciat că în foarte mari rezerve de creş — Reducerea cu /!0 W a puterii becurilor folosite lor poeţii Traian Filimon, tră deschisă revistă om" — o Non stop i
a
trecere
în
brigă
asemenea condiţii nu se poa tere a productivităţii muncii. într-o cameră echivalează anual cu o economie de 120 Miron Tic, Petrişor Cio- zilor artistice .din munici
te vorbi de o organizare şti Colectivul de pe platforma kg lignit. Deci, în spatele fiecărui întrerupător se află o robea, Constantin Gh. Nai-
inţifică a producţiei şi a Chişcădaga — care a pus în di-n, Dumitru Hurubă si piu urmată de o dezbatere
muncii. Or, angajamentul co funcţiune, prin eforturile con adevărată mină, ce se cere descoperită şi exploatată ! Vio re l Lueaci, melodică. Au evoluat bri
J.C.S.
lectivelor de cimenti.şti şi în structorilor şi montorilor, — Un singur strung care funcţionează în gol 10 mi găzile artistice ale l.C.S.H.
Mărfuri
industriale,
suşi planul pe .acest an cer precum şi alp sale — o mare nute pe zi consumă inutil lunar 30 kWh. Dar cu 1 sin ARTA MUZICALĂ — IN DEVA :
eforturi deosebite şi cit mai unitate economică a judeţu gur kWh se pot produce : 7 kg îngrăşăminte chimice DEZBATERE Şantier electro, E.G.C.L., tria“) ; HTJ
neîntîr'ziate pe linia organi- lui şi ţării —, care a acu Fabrica de pline, întreprin puşcături !
-zării producţiei şi a inter mulat deja experienţă, va re complexe, 11 kg ciment, 25 kg fontă, 6 kg paste făinoa Ca-a de-a 7-a zi a acţi derea minieră (Uzina de (Flacăra), P
venţiilor, a creşterii produc aliza, sîntem siguri, o creş se, 1,5 kg oţei electric. unii cultural artistice „Ar preparare), I.C.S. Alimen fără armă
tivităţii muncii. Despre a- tere substanţială cantitativă © Să nu scăpăm nici o clipă din vedere că econo tele — 1 fereastră deschisă taţie publică, Uzinele 4 Două lozul
asalt
(„
ceastă cerinţă de căpetenie şi calitativă a producţiei de mia de energie stă la îndemîna oricui, a noastră, a fie spre om", organizată la Laminoare şi nr. 5 din C.S. PETROŞAb
la Chişcădaga au discutat în ciment în anul transpunerii căruia. Economisind energie electrică contribuim direct Hunedoara de gazeta Hunedoara. tul („Unirt
adunările generale munci plenare în viaţă a hotărîrilor şic („7 No:
torii, tehnicienii şi inginerii Conferinţei Naţionale a Par la realizarea mai devreme a creşterii economice a ţârii, mia („Re
Dan Siescu, Florin Şteolea, tidului. la ridicarea mai rapidă a nivelului nostru de viaţă ! > Luna cărţii ia sate PENI: N<
Micul vri
„cinci"
VULCAN :
cu contribuţia obştească a
(Urmare din pag. 1) dioasă („M
miilor de difuzori, au pătruns NEA : Ah
la sate 4 800 titluri, într-un than („Mii
tori de cărţi, cu redactori ai tiraj de peste 21 400 000 e- LA : Mişte
Editurii Eminescu, cu mem xemplare. Valoarea desface („Muncitor
brii cenaclului „Ritmuri" şi rii de carte a atins 270 mi SA: Rucvie
„Flacăra", cu poeţi ţărani lioane lei. Cronica ar
riiie I-II (,
din judeţ (Romos, Sînlămărie, Urmînd nobila tradiţie de ORAŞTIE :
Geoagiu, Luncoiu de Jos, a avea loc în miez de iarnă, uitat („Pati
Băcia) sînt, credem, acţiuni o lună a cărţii la sate pre palmă, un
care vor face din „Luna căr supune o dăruire a celor ra“) ; GEO
ţii la sate" o manifestare c- chemaţi să pună în mina lu(ul cocoş:
clucativă. oamenilor cartea, fără lumi tură") ; 1
(„Popular")
Difuzarea cărţii la sate a na căreia nu poate fi con retul fără
înregistrat in ultimii ani cepută viaţa. Omul...v
realizări deosebite. In pri („Casa r
mii doi ani ai actualului cin Prof. VALERIA STOIAN Jderi („ll :
RIA : Fam:
cinal prin reţeaua coopera directorul Bibliotecii
Locuinţe noi in municipiul Deva. Foto: VIRGIL ONOIU ţiei de consum, precum şi judeţene Deva căzu(.i („Mi
Fără poveş:
meni mar
TELIUC : 9
începutul celui de al lectrică, 1 000 tone fontă, o clipă („IV
60 de ani de viaţă şi 45 de
în - contextul vieţii poli
treilea an al cincinalului 2 534 tone oţel Martin şi ani de activitate revoluţio tice a judeţului se înscrie
1976—1980 a fost puternic electric, 7 450 tone lamina .'cronica: judeţeană nară a tovarăşului Nicolae organic şi şedinţa Biroului eyws
marcat de Mesajul de A- te, 3 522 mp placaj de
Comitetului judeţean de
nul nou adresat de tova marmură şi dale mozaica- Ceauşescu, secretarul ge partid, cai'e a avut loc la i V R i
neral al partidului, pre
răşul Nicolae Ceauşescu, tc, 266 mc produse fores şedintele republicii. în sfirşitul săptămînii trecu
secretarul general al parti tiere, aproape 1 000 mp de Timpul p:
dului, preşedintele repu ţesături de mătase şi alte Principalele evenimente treaga noastră naţiune a te. Au fost examinate pro ianuarie : \
blicii, întregii naţiuni, do produse. adus marelui sârbă torit bleme esenţiale ale înde te uşor şi i
plinirii sarcinilor ce revin
cument însufleţitor ce în agricultură, oamenii înalt prinos al recunoştin judeţului din documentele £i mai mu
ţei celui care îşi consacră
cheamă clasa muncitoare, muncii şi-au lărgit sfe întreaga viaţă şi operă Congresului al Xl-lea şi mai cădea
şi izolat 1:
ţărănimea şi intelectualita ra preocupărilor, urmărin- afe lunii ianuarie cauzei construcţiei socia Conferinţei Naţionale a va sufla m
tea Ia eforturi sporite pen du-se asigurarea fertiliză liste şi comuniste, ridicării partidului : activitatea pen vest şi ves
tru înfăptuirea obiectivelor, rii culturilor de cîmp şi naţiunii române pe noi tru înfăptuirea politicii de va R cupri:
şi sarcinilor stabilite de a pomilor fructiferi, pre care se vizează înfăptuirea două colective sînt de na culmi de prosperitate mul cadre a partidului, pentru tre minus 3
Congresul al Xl-lca şi gătirea producţiei de legu programului de dezvoltare tură să însufleţească în tilaterală, apărării fiinţei creşterea efectivului, îm iar ziua r
Conferinţa Naţională ale me, repararea tractoarelor mai accentuată a econo trecerea socialistă, să pună şi demnităţii sale, apărării bunătăţirea compoziţiei şi plus 2 Ş) pl
partidului. .şi a celorlalte maşini agri miei româneşti în actualul în valoare capacitatea co păcii, promovării spiritului structurii organizatorice a ţă locală c
Sub asemenea auspicii cole, buna îngrijire a ani cincinal, pe baza hotărîrii lectivelor pentru înfăptui
anul a început cu bine şi malelor pentru creşterea rea sarcinilor ce le revin de înţelegere între state şi organizaţiei judeţene de
partid ; modul în care se
popoare.
în judeţul Hunedoara. Co producţiei de lapte şi altele. adoptate de Conferinţa din programul suplimen Numeroasele şi variatele lucrează pentru rezolvarea
Naţională a partidului. în
lectivele de mineri, side- Climatul de entuziasm an- tar. manifestări de înaltă pre cererilor, .sesizărilor şi pro
rurgişti, energeticieni, con gajant cu care a început rîndul acestor chemări, la ţuire, respect şi recunoş punerilor oamenilor mun
Asemenea chemări au
structori. din industria u- noul an este exprimat loc de cinste se află cele fost Ians.ate pentru consi tinţă faţă de secretarul ge cii ; activitatea organelor REZl
CONI
şoară şi transporturi, din deosebit de semnificativ pornite din judeţul nostru, liile populare, pentru dez neral al partidului, la ca şi organizaţiilor de partid, DIN 20 Iii
alte ramuri ale economiei de numărul de chemări la în două domenii de ma re au participat toate ca sindicat, U.T.C. şi consi Bologna — ]
judeţului s-au aliniat e- întrecere adresate de co ximă însemnătate pen voltarea agriculturii, acti tegoriile de oameni ai liilor oamenilor muncii Foggia — ,
nergic^ in efortul pentru în lective fruntaşe din toate tru dezvoltarea economiei vităţii de .consţrucţii-jn- muncii din judeţul nostru, pentru realizarea progra Lanerossi -
deplinirea şi depăşirea zi domeniile de activitate tu româneşti. Este vorba, pen vestiţii, de transporturi, s-au constituit într-o au melor de creştere a pro Lazio — G
de zi a sarcinilor ce le turor oamenilor muncii, tru minerit, de cea adre circulaţiei mărfurilor —• tentică demonstraţie a u- ductivităţii muncii pe anul Milan — F
revin din programul su întregului popor. Sint de sată de colectivul între practic pentru toate dome nităţii dintre partid şi po 1978. Napoli — 1
plimentar de dezvoltare e- semnalat aici, în primul prinderii miniere ’ Paroşeni niile de activitate. por, a fermităţii şi hotărî De asemenea, sesiunea Perugia —
Torino — 1
conomico-socială a ţării. rînd, chemările adresate şi pentru siderurgie — de Fără îndoială că eveni rii cu care, alături de în Consiliului popular jude Ascoli — t
Pînă în ziua de 29 ianua de Comitetul municipal de prestigiosul colectiv-erou mentul care a dominat în tregul popor, ei urmează ţean a adoptat planul de Brescia —
rie colectivele din econo partid Bucureşti şi Comi de la Combinatul siderur chip strălucit întreaga via întreaga politică a partidu dezvoltare economico-so- Cagliari —
mia hunedoreană au dat tetul judeţean de partid gic Hunedoara. Angaja ţă politică a partidului, a lui, al cărei principal pro cială în profil teritorial al Catanzaro
peste plan mai bine de 10 Argeş tuturor comitetelor mentele mobilizatoare pe înlr.egpiui popor a fost motor este tovarăşul judeţului Hunedoara pe a- Rimini — i
milioane kWh energie e- judeţene de partid, prin care le-au asumat cele sărbătorirea aniversării a Nicolae Ceauşescu. nul 1978. Iei. Fond de