Page 99 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 99
© MARŢI, 31 IANUARIE 1978
Fag. 3
r~-
KJME
CÎNTARUL „TRĂGEA"
ÎN FAVOAREA
luiur pen- Solemnitatea Dacîada — ediţia de iarnă GESTIONAREI
tineret : La cota celor mai înalte
decorării unor
gru. Do- Pe pîrtiîle din Parîng, etapa Sesizată de cetăţenii
-stic : / din Nădăştia de Sus, prin
•u Hec- sportivi şi antrenori performante - dorinţa celor intermediul ziarului, In
judeţeană Ia sanie şi schi specţia comercială de
(Urmare din pag. 1) Pîrtiile din Parîng au cu Gabriela Pop (Liceul Vul mai buni mişti ai Sfiitei stat a făcut o verificare
ba en- noscut, duminică, animaţia can) ; băieţi: 1. Sorin Cio «w » ? i la magazinul sătesc de
trenărilor şi medicilor aces marilor competiţii, prilejui banii (Şc. gen. nr. 5 Vul aici, gestionat de Elena
cmisiune tora 33 ordine „Meritul Spor Cu cîteva zile în urmă, pc nă cu Florică Murariu. A Horvath. Nu s-au consta-
ducătorii tiv" clasa I, 18 ordine „Me te de desfăşurarea etapei can); 2. Ernest Cszknbal- drumul în pantă ce duce la fost preferat, spre marele 1 tat nereguli „prea mari" :
ritul Sportiv" clasa a II-a, judeţene a întrecerilor de moş-(Şc. gen. nr. 4 Vulcan); cea mai înaltă şcoală româ meu regret, în cele din ur
am.oi.iiza- 17 ordine „Meritul Sportiv" sanie şi sclii fond, din ca 3. Adrian FLeider (Şc. gen. nească a celor ce lucrează mă Murariu, care, însă, tot ; cîntarul semiautomat „tră-
Triptic clasa a ÎH-a, 2 medalii drul ediţiei de iarnă a „Da- nr. 5 Vulcan); cat. 14—19 în adîncuri, am .avut o în- spre regretul nostru, nu a \ gea" cu 10 grame în Ta
ţi voarea gestionarei la fie-
.ira auto- „Meritul Sportiv" clasa I. ciadei". Au participat pe ani — fete: 1. Lucia Rus tllnire .inedită cu doi dintre jucat. Mult do tot m-a ne
îflmînînd înaltele distinc ste 350 de concurenţi, cîş- (Lic. ind. Vulcan); 2. Floa coi mai valoroşi .rugbişti ro căjit infrjngerea cu Franţa, / care cântărire iar de la
lâiiiei. ţii, tovarăşul Emil Bobu, în ligători ai etapelor pe lo rea Păuna (Gr. şc. Lupeni); mâni ai anului 1977 : asis ia Clermont Ferrand. Eram 1 multe mărfuri lipseau p.re-
eu ţie, numele conducerii de partid tentul universitar Mircea atit do aproape do o mare ţ ţurile de vânzare. :Şi cîte
ie tt . Se- şi de stat, al .tovarăşului calităţi. 3. Maria Crăciun (Hune Ortelecan şi colegul său de
îcctacolul Prezentăm în continuare doara) ; băieţi : Gh. Fărcău club şi de „naţională", stu victorie după două evoluţii ii .cîntărifi nu se fac într-o
Festivalul Nicolac Ceauşescu, a felici ordinea primilor trei cla (Lic. ind. Vulcan) ; 2. Deju discutabile în meciurile cu ' zi la un magazin, şi câţi
teţul Hu- tat călduros pe cei decoraţi dentul Enciu Stoica. Polonia, la Bucureşti şi cel ) cetăţeni nu plătesc pe o
pentru rezultatele deosebite saţi, pe probe şi categorii Stoica (Şc. gen. nr. 6 Vul — Ce a însemnat pentru cu Italia, în deplasare.
mlru lu- obţinute în confruntările de vîrstă. Sanie (10—14 ani) can) ; 3. Teodor Mocanu dumneavoastră anul 1977 ? — Aţi fost supranumit i marfă atit cit le cere tfîn-
ricultură; sportive studenţeşti interna — fete : 1. Constanţa Dicu (Liceul „Avram Iancu" — Pentru noi, cei de Ia Riv-es al rugbiului românesc. l zătorul, şi citi bani ne-
răspun- ţionale. Subliniind .că aces (Şc. gen. .nr. 4 Petroşani) ; ©rad) ; cat, peste 19 ani — Ştiinţa, răspunde căpitanul Ce părere aveţi de această 1 munciţi s-or fi adunat zii
tea sînt rodul preocupării 2. Iuliana Iieş (Şc. gen. nr. fete.: 1. Simina Asandei cincisprezecelui petroşăneăn, comparaţie ? ^ nic în buzunarele unor
partidului şi statului nostru 1 Petrila) ; 3. Viorica VJfca- (Prep. Corofişţi) ; 2. Marga M. Ortelecan, anul 1977 s-a — Este desigur onorantă, i asemenea gestionari...
cii parti- pentru asigurarea unor con sin (Şc. g.en. Aninoasa) ; reta Beldeanu (Voinţa De Încheiat cu o toamnă bună continuă Enciu Stoica. Ne i (!. Cioeîei).
/oltare c- diţii din cele mai bune dez pentru echipă, im ioc 2, în asemănăm, cred că prin s
ală a ţă- voltării sportului în ţara băieţi : 1. Mircea Mihuţ va) ; băieţi: 1. Ion Maghe- vecinătatea imediată a Ste modul dc a înţelege -jocul
îl Neamţ; noastră, al educării sporti (Şc. gen. Dobr.a) ; 2. Petru ru (Parîngul Lonea) ; 2. lei, şi titlul neoficial de cea jj CINE POATE DA
ilare cu : Vlasin (Şc. gen. Aninoasa) ; Cornel Marcu (C.F.R. Pe de rugbi, prin maniera de
icaj Irina vilor în spiritul unui fier mai bună echipă universi joc. Unii l-au numit, in com RELAŢII ?
i, M.ihala- binte patriotism, vicepreşe 3. Viorel Haraga (Şc. gen. troşani) ; 3. Vasile Janta tară din ţară. Cunoscătorii paraţie cu fotbalul,' rugbi
dintele Consiliului de Stat a nr. 5 Deva) ; schi — fond, (Aurul Brad), câştigătorilor rugbiului ştiu că acest lucru total. Cel mai mult însă ^ Se numeşte Margaretă
i: ..Noap- urat celor prezenţi noi suc fete, cat. 10—14 ani : 1. Mo le-au fost înmînate diplo nu este deloc neglijabil, în rn-ar flata să ştiu că alţii
Mircca cese în perfecţionarea mă me şi premii. (AUREL condiţiile în care te baţi pot fi comparaţi cu mine. i Vajda şi e de loc din
iestriei sportive, în activita mea Frîncu (Şc. gem. nr. 5. SLĂBII, C.M.E.F.S. Petro ■pentru această onoare cu Atunci intr-adevăr ştiu că 1 Tîrgu Mureş. Şi-.a aban-
mondial tea universitară. Vulcan) ; 2. Maria Amza şani). colegii din Timişoara, Iaşi, am reuşit să mă realizez în j donat în acest oraş soţul
nasculin : (Agerpres) (Şc. gen. nr. 4 Vulcan) 3. Bucureşti şi Cluj. Dar cel rugbi. Spre exemplu, atit în
ugoslavia. mai important este faptul că tară cit şi în străinătate, am \
performanţele respective au auzit vorbindu-se de stilul
FOTBAL Meciuri de verificare fost obţinute în condiţiile în de joc pe talonaj „a la Or \
care startul noului sezon a telecan", un calificativ ce,
fost luat fără şapte titulari desigur, ne face să ne între
MUREŞUL DEVA — F.C. COR VINUL — oentru Corvinul a înscris ai ediţiei precedente. Am băm dacă Mircea nu trebuia \
: G,00 Ra- Economu. pornit l.a drum eu o echipă plasat mai sus în ierarhia aproerpe orb şi un băie- \
1
neţii; 7,00 JIUL PETROŞANI 2—5 DINAMO BUCUREŞTI Formaţia hunedoreană a remaniată, în care experien rugbiştilor noştri, decit pe ) ţel de doi ani. Băieţelul
Revista evoluat mai bine în repri ţa celor mai „bătrini" a fost acel loc 4. ^ este acum elev în vîrstă
rul melo- (2—2) 2-1 (1-1) za secundă, cînd a asigurat completată de dăruirea re — Ginduri de viitor ?
ndem as- o circulaţie mai bună a ba marcabilă a noilor titulari, — Să evoluăm la cota ce i de 7 ani, iar tatăl îi este
Buletin lonului, mai multă precizie în ce măsură .aceştia din I şi tată şi mamă, în vre-
îte vesele Jiul Petroşani şi-a verifi în cadrul pregătirilor pe lor mai înalte performanţe, \ me ce mama a uitat de
Mioriţa; cat potenţialul de joc în care le face pentru returul in pase, croind numeroase urmă au confirmat încrede atit cu Ştiinţa noastră, cit şi
âri ; 11,05 compania formaţiei Mureşul campionatului, formaţia hu- faze de gol. rea antrenorului Gheorghe cu echipa naţională, răspun l ei cu desăvîrşire. Se as-
,20 Avan- nedoreană F.C. Corvinul a în acest prim joc de ve Băltăreţii, se poate constata de cu promptitudine căpita / cunde spre a nu putea
/. ; 11,35 Deva pc care a întrecut-o jucat duminică, pc teren rificare, antrenorul Ştefan şi din convocarea tinerilor nul studenţilor mineri, Mir 1 fi trasă la răspundere
î.OO Bule- cu 5—2 prin golurile înscri Coidurn a folosit următoa Tudosc, Merca şi Milcă la cea Ortelecan. Am început
Din co- se de Dumitrache şi Mul- propriu, cu echipa bucureş- rea formaţie : Bologan (Ion ^ pentru abandon familial.
; 13,00 'de ţeseu în prima repriză şi de t.eană Dinamo, loturile naţionale. pregătirile cu multă poftă / Cei ce pot da relaţii în
lubul cu- Acest prim joc de verifi Gabripl) — Bucur, Gălan, — A rămas pachetul de dc lucru. De 4 ori în sală ) legătură cu persoana sa
liojurnal ; Sălăgean, din nou Dumitra care a fost deosebit de util Minculcscu (Micules.cu), Vă- înaintaşi .compartimentul deocamdată şi de două ori
■.omunist ; che, şi Bucurescu în repri pentru ambele formaţii şi etuş — Casai (Petcu), Dumi- forte al Ştiinţei ? pc săptămînă, in aer liber, | se pot adresa Inspectora-
economi- za .a doua. De la gazde au in special pentru conducerea triu IV, Economu — Şitren- — Desigur, dar completat ne încărcăm acumulatoarele 1 tutui judeţean de interne
de ştiri ; marcat Selmeşy în min. 36 ghin (Lucescu), Agu.d (Nic- acum cu creşterea în valoa ’ fârgu Mureş. (Th. Mărcuş).
ămîn.Uilui şi Doboş în min. 44. tehnică hunedereană, care a şn), Georgescu (Klein). energiei fizice. După sesiu
rele s,erii; avut posibilitatea să verifi re a liniei de t-reisferturi, în nea de examene universita I
lomânlei ; întîlnirea a demonstrat că ce şi pe noii jucători. Parti MIRCEA NEAGU mo.d special odată cp rein re, prin care am dori ca l L-AU „SPERIAT"
>re ; 22,00 jucătorii ambelor e.chipe se da s-a încheiat cu scorul trarea lui Budică, un cen toţi băieţii să treacă cu
23,30—5,00 află intr-.un stadiu cores de 2—1, pentr.u F.C. Corvi © DACIA ORĂŞTJE — tru căruia selecţionerii ar fruntea sus, va urma un | Şl PE EL...
nocturn. punzător de pregătire, că nul. în prima repriză sco CHIMIA TR. MĂGURELE trebui să-i acorde mai multă stagiu dc pregătire alternat
toţi dovedesc o bună poftă rul a fost egal (1—1)., prin 2—0. Un joc frumos, atrac-' atenţie. cu jo-curi de verificare, la ţ Cetăţeanul Romeo Ro-
de joc. A plăcut deosebit de golurile înscrise de Gh. tiv, în eare echipa gazdă s-a — Sînteţi de aceeaşi pă ■Bucureşti, urmând ca in ju 1 şi a din Simeria mergea
mult jocul prestat de Mul- Goorges.cu, pentru bunedo- impus, cîştigînd prin golu rere, Enciu Stoica ? rul datei de 10 februarie să / liniştit pe strada din spa-
tescu, Sălăgean, Bucurescu reni şi Sălmărcanu, pentru rile înscrise de Radu şi Ra- — Bineînţeles, răspunde plecăm în Belgia, pentru un j tele gării. Un claxon pu-
şi tînărui Topor de la Jiul. bucureşteni. După pauză, fael; liderul rugbiştilor români turneu dc 3 jocuri la invita ^ ternic în spatele său, la
’ii (,,Pa- Echipa deveană deşi înfrîn- din anul precedent. Oprea, ţia echipei universitare ULB ! dc
,RA : îm- Dina Romus, Vieru, Ion Au Bruxelles. Apoi, vom reve doi metri şi... mai, mai,
să alunece sub roţile iste
■ de lună tă la scor a evoluat bine, rel au imprimat pachetului ni in ţară pentru ultimele 1 să
comisarul mai ales în prima repriză ofensiv clanul specific ce retuşuri înaintea sezonului ţului ce conducea auto
urgislul"), cînd s-a ridicat la nivelul lor dornici de afirmare sub
), Primul adversarului, fapt relevat de de primăvară. Nu vom uita vehiculul. Reconstituind
ctorul") ; altfel şi de scorul de la pa „bagheta" inteligenţei lui nici dc datoria noastră ca cele întîmplă te, miliţia din
k, poliiis- Mircea (n.n. — Ortelecan), internaţionali. Am dori mult Simeria l-a identificat pe
lerina ro- uză. Iată şi formaţiile folo iar „spatele" culege din ce ca şi în ’78 să rămincm ti
‘), Epide- site : JIUL : Cavai — Topor, in ce mai mult roadele lec tulari în naţională, împreu isteţ în persoana lui Egri
x ) ; LU- Bădin, Ciupitu, Rusu, Stoi ţiilor învăţate în şedinţele nă cu Enciu, şi, bineînţeles, Arpad, şofer la ll.J.G.C.L.
imtural"); ca, Stoichiţă, Mulţescu, Să Deva, pe autoturismul
marele de antrenament. Pentru micului grup al petroşănoni-
ilorcsc") ; lăgean, Dumitrache, Bucu mine personal, anul încheiat lor să li se adauge Tudose l 21 -HD-1894. Şi fiindcă l-a
e primej- rescu ; MUREŞUL : Naghy a însemnat deplina confir şi alţii. Conducerea clubu ^ descoperit, l-a şi „pre-
;sc“); LO- — Doboş, D. Cojocaru, Ma- mare : desemnarea, chiar de lui, a secţiei, conducerea i miat" conform p revederi-
an, Jona- .rincău, Szabadoş, Gherga, către federaţie, ca cel mai institutului ne asigură con
; PETRI- bun rugbist al anului, este diţii de pregătire din ce în i lor Decretului 328/1966.
Herodot Oct. Cojocaru, Schmidt, Sel-
ANINOA- meşy, Enescu, Culca. Au o mare cinste. ce mai bune, condiţii 1 cărora DE CE CU RABAT
u;BRAD: mai jucat : Homan, Toma, — Aţi avut şi insatisfac fiecare sportiv de la noi LA CALITATE ?
Ioc, se- Hangan, Rizescu, Dosan şi ţii ? trebuie să răspundă prin
Koşie") ; —• Poale este prea mult dăruire exemplară pe tere
:ie de no Covaci la Jiul, Paul, Me- nul de joc, cu vizarea unor Calitatea pîinii pe ca
ri suris, o drea, Moga şi Moldovan la spus insatisfacţii. în preaj re muncitorii forestieri o
ma convocării „selecţionatei performante superioare.
(„Flacă- Mureşul. La imul din multele atacuri ale Corvinului, mingea trece
îAl : Că- uşor peste poartă, sub privirile lui Sătmăreanu II. mondiale" pentru jocul cu primesc de la brutăria
,a de cul- PAUL VALER Foto : T. LUCA Franţa, eram vizat împreu Ing. NICOLAE LOBONŢ din comuna Boşorod a
: Benji făcut şi continuă să facă
ZI : Călă-
CALAN : I obiectul unor discuţii. De
i)« -I-II Scrisoarea unei femei mai grădiniţei, stau sub semnul fiecare dată s-au făcut
Fraţii în vîrstă, atentă la ceea ce în micul cartier în care locysesc improvizaţiei. Instalaţiile de
; SIME- se întîmplă în jurul său, apă .din apartamente sînt nu 1 promisiunile de rigoare.
lairioţilor ne-a pus în legătură cu o mai elemente de decor, ca şi I Practic însă, îmbunătăţi
; ILIA : rile calitative mult aştep
: lace ni- microcolectivitate în a cărei myrseîtorîg fermei nr. 8 a LA.S. Hafeg cele de canalizar.e şi de în
umina") ; viaţă, aveam să ne convin- călzire, pentru că nu se ştie tate întîrzie să se conore-
s-a oprit \gem, e nevoie de intervenţii cine a putut concepe să se i tizeze. lată un motiv de
). eficiente în numele perfec dea în folosinţă nişte lo ! meditaţie pentru brutarii
ţionării. Colectivitatea este cuinţe fără a avea asigu in cauză, dar mai ales
BBBjjBjjj micul cartier în care locu Să se intervină energic pentru rate apă, canalizare şi încăl
iesc muncitorii fermei nr. 8 zire. I de intervenţie energică
a I.A.S. Haţeg, situată pe Punctul alimentar de care I pentru ca într-adevor
3BBBBM teritoriul oraşului Călan şi vorbeam se află şi el la pe să se producă îmbunătă-
numărînd peste 200 de lo ordonarea vieţii unor familii, pentru riferia atenţiei întreprinde ^ ţirea calitativă promisă.
pentru 31
se răceş- cuitori. Dar mai întîi ce ne rii comerciale mixte din Că I (T. Nicolaescu).
Cerul va sesiza .cititoarea noastră ? lan. Un exemplu : în ziua
>s. Vor în vara trecută, copiii Cutaş, instaurarea normelor documentării noastre era
be locale în număr de 9, şi-au pier trecut de 12, dar nu sosise DIN CAUZA APEI
Vîntul dut tatăl. Mama, Floarea încă pîinea iar puţinele sor Şl A ULEIULUI
din sud-
iperatura Cutaş, asupra căreia, în a- convieţuirii civilizate timente ce se găseau în ma
aptea în- ceastă situaţie, cădea în oea JJ gazin confirmau faptul, de Orice tractor, pentru a
. 3 grade, mai mare parte sarcina altfel recunoscut de vînză- funcţiona bine, are nevoie
e Intre creşterii şi educării celor felul cum erau nevoiţi să în familia lui Ioan Gal si lor două familii care cumu toarea Maria Fînaru, că pe de apă şi de ulei. Acest
ade. Cea- nouă orfani, a apucat pe trăiască cei 16 copii ai ce tuaţia e ceva mai bună, co lează 19 membri. Ea evoluea aici merceologul întreprin
a. panta unui mod de viaţă de lor două familii. Grija deo piii sînt mai îngrijiţi datorită ză astfel de luni de zile, dar derii sus-amintite n-a trecut lucru îl ştiu bine şi trac
zordonat, Jipsindu-i astfel pe sebită pe care statul o poar mamei, Susana Gal. Tatăl o măsură mai hotărîtă au niciodată. toriştii Niţă Grec şi Ion
copii de grija maternă. Şi — tă familiilor cu .copii mulţi este însă un parazit social în luat organele locale din Că Concluzia spre care duc Munteanu de la Sectorul
ceea ce este greu de crezut, — alocaţii în cuantum până adevăratul înţeles al cuvân lan abia la începutul lui ia aspectele principale şi cele forestier de exploatare
dar ,e perfect adevărat — a la 275 lei, ajutoare lunare tului. Nu lucrează nimic de nuarie, măsura constînd din colaterale ale acestei anche Haţeg. Primul, din negli
reuşit să ademenească la ea şi altele — era practic ani mai bine de patru luni, timp încredinţarea a patru dintre te este simplă. Viaţa acestei jenţă, a uitat cînd nu
LE pe soţul unei alte lucrătoa hilată de inconştienţa a doi în care, evident, mănîncă, se minorii Cutaş unor instituţii rnici colectivităţi a stat prea
.UI re de la ferma 8, Ioan Gal, oameni. Marna copiilor Cu îmbracă şi mai caută şi crîş- ale statului. puţin în atenţia în primul trebuia apa în motor şi
E 1978 : tată, la rîndul lui, a 7 copii taş, în condiţiile cînd îşi face ma. Toate acestea — din re Această mică colectivitate rînd a conducerii întreprin din cauza îngheţului i
ionale 1 şi' al optulea pe drum. Aşa serviciul conştiincios, fără tribuţia soţiei, îngrijitoare în care trăiesc şi cele două derii agricole de stat I-Iaţcg s-a spart blocul. Al doi
s x că cei .9 copii Cutaş nu mai şi apoi în cea a organelor lea a lăsat motorul fără
ia 1 absenţe nemotivate, poate de animale la fermă şi din familii aro însă şi alte pro locale din Călan. Sperăm că
x au tată, dar de fapt nici fe primi, pe lingă retribuţie, alocaţia dată de stat copiilor. bleme. Pentru ca familiile ulei şi i s-a gripat arbo
a 1 meia care le-a dat viaţă nu încă aproximativ 2 400 lei Viaţa aceasta de trîntor nu-1 lucrătorilor de la fermă să .rîndurile de faţă vor corecta rele. în ambele cazuri
x poate fi numită mamă decit lunar. Colonia are grădiniţă, deranjează. Discutăm cu so poată trăi o viaţă conforta corespunzător atenţia lor şi l s-au înregistrat staţionări
a x p.entru că i-a născut, iar co la care cei mai mulţi dintre ţia şa, Susana, cum dc su bilă, aici s-au construit două către acest loc, în care tră
x piii Gal, 7 la număr, au ră copiii săi puteau beneficia portă această duplicitate a blocuri de locuinţe, cîteva iesc şi muncesc oameni, şi I ale utilajelor respective,
1 mas în exclusivitate în grija de educaţie şi masa princi soţului său. Răspunsul ar locuinţe individuale, s-a în în care trebuie să domneas ceea ce a determinat în-
X mamei, a cărei stare vorbea, pală a fiecărei zile. Toate .a- fiinţat o grădiniţă pentru co că, ca peste tot în societa I semnate „goluri" în pro-
X umple de indignare pe orice
ia x la data anchetei noastre, de cestea puteau să facă din om. „Nu pot să-i zic nimic pii şi un magazin alimentar. tea noastră, normele eticii şi | ducţie. Evident, vinovaţii
1 spre iminenta sosire pe lume cei nouă orfani nişte copii pentru că mă. zvîntă în bă Lucruri trainic gîndite, dar echităţii socialiste, ale con , au suportat consecinţele
i : 423 712 a celui de al optulea copil’. lipsiţi de griji, dar lipsa de taie". Trîntorul mai e şi vio nu tot asa de trainic făcute, vieţuirii civilizate. de rigoare. (D. lonescu).
Nu dorim să indispunem pe bunăvoinţă a mamei le-a a- lent pc deasupra. pentru că funcţionalităţile pe
cititor cu amănunte despre nihilat mult efectul. Aceasta este povestea ce care le asigură, cu excepţia iON CtOCLEl 7'-