Page 10 - Drumul_socialismului_1978_02

Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

La primirea m partid a femeilor

Muncă asiduă, ’l'l

desfăşurată 9,00 Tcle
9 10,>90 Telc
rc) ;
• în perspectivă 11,45 Cort
„Secretul" rentabilizării— Invocînd „lipsa de tradiţie“,se ignoreafă ţcni
In Cuvîntarea la Con­ se organizează acţiuni po- 12.05 Tcle
16,00 Tclc:
sfătuirea de lucru de la iitico-educative care vin în 16,35Curs
C.C. al P.C.R. din septem­ sprijinul solicitanţilor. Au munca bine organizată valorificarea unor înseninate reiervc ;
brie anul trecut, în care loc întîlniri ale tinerilor 17.05Emit
s-au analizat probleme de cu activişti de partid, cu tfern
bază ale activităţii organi­ muncitori comunişti care Preocuparea permanentă nat este că la cheltuielile Privind datele din tabe­ ravan se ascund insă o se­ 18.50 Trag
zatorice de partid, tovară­ au o bogată experienţă dc a ţăranilor cooperatori, a materiale s-a înregistrat . o lele care ilustrează evolu­ rie de deficienţe de ordin 19,30 Telc,
şul Nicolae Ceauşescu sub­ viaţă, în cadrul cărora li mecanizatorilor şi a cadre­ reducere de 4 Ia. sută. în. ţia celor' două cooperative tehnic şi organizatoric. De­ 19.05Film
linia în legătură cu mun­ se vorbeşte despre cerinţe­ lor tehnice de la C.A.P. aceste condiţii unitatea agricole vecine, se des­ altfel, ele sînt puse cu pu­ pii.
ca de primire în partid : le şi exigenţele pe care Haţeg pentru folosirea cu şi-a echilibrat veniturile prind o serie de concluzii tere în evidenţă de dife­ 19.50 Anei
„La activitatea pe care o partidul le pune în faţa eficienţă ridicată a bazei cu cheltuielile, situaţie ca­ şi, mai ales, de învăţămin­ renţele mari de producţie 20,25 Film
desfăşurăm se impune să membrilor dc partid în tehnico-materiale se regă­ re a permis desfăşurarea te pentru C.A.P. Unirea. înregistrate Ia toate cultu­ ce c
acordăm mai multă aten­ muncă, în viaţa socială. seşte an de an în rezul­ unei activităţi rentabile. Faptul că veniturile bă­ rile, chiar şi în cadrul u- Tv. ;
ţie primirii în partid şi O bună activitate în a- tate eoonomico-financiare Inginera şefă a C.A.P., neşti raportate la suta de nităţii între brigăzi şi tar­ 21.50Ateii
promovării în diferite ceastă direcţie desfăşoară tot mai bune. în anul tre­ Eufrosina Bufnea, explică hectare sînt de peste trei lale cu condiţii şi poten­ terar
munci de conducere, în organizaţiile de partid din cut, spre exemplu, uni­ aceste succese pe seama ori mai mari la C.A.P. ţial asemănătoare. Pe bu­ 22,20 Telc.
partid şi în stat, a femei­ cooperativele meşteşugă­ tatea a depăşit producţiile unei bune organizări a Haţeg faţă de cele reali­ nă -dreptate, în darea de
lor... Este necesar să în­ reşti „Retezatul" şi „11a- planificate la hectar cu muncii şi a producţiei, in­ zate de cooperatorii din U- seamă prezentată în adu­
ţelegem că această forţă ţegana, de la I.P.I.L.F., fa­ 785 kg la grîu, 549 kg la staurării unui bun climat nirea evidenţiază unele narea generală au fost fă­
uriaşă, care reprezintă mai brica de bere, secţia de orz, 372 kg la orzoaica, 127 de muncă, de ordine şi neajunsuri în gospodărirea cute referiri critice ,1a a- Ri
mult de jumătate din mobilă, unde lucrează un kg la porumb boabe şi disciplină. La toate aces­ judicioasă a pămîntului ia dresa consiliului de con­
populaţia ţării, trebuie mare număr de femei. o 483 kg legume, iar la tea se adaugă şi faptul că C.A.P. Unirea, în organiza­ ducere, care nu a mobili­
să-şi aibă locul corespun­ Paralel cu preocuparea fructe prevederile au fost atît cooperatorii cit şi me­ rea muncii şi' în valorifi­ zat toate forţele la întreţi­ BUCţUR
zător atît în partid cit şi pentru pregătirea politico- realizate în proporţie de canizatorii sînt strîns co­ carea deplină a rezervelor nerea culturilor, la efec­ programu
Răcit ■'.lurr
în conducerea diferitelor ideologieă a femeilor, une­ 241 la sută. De asemenea, interesaţi să obţină pro­ de creştere a producţiei tuarea lucrărilor în legu­ pies„ .
sectoare de activitate". le organizaţii de bază a- s-au obţinut suplimentar ducţii'cît mai mari, apli­ marfă. Comparînd produc­ micultura şi în livada de cililor ; 9,
Pornind de la indicaţiile cordă o atenţie corespun­ cîte 316 1 lapte pe cap de carea retribuţiei în acord ţiile medii Ia hectar, re­ ■pomi. oultătorilc
de ştiri ;
date de secretarul general zătoare ridicării nivelului vacă. global stimulînd interesul zultă că la C.A.P. Unirea Nerealizarea producţiilor ric ; 10.3C
al partidului, organizaţia de cunoştinţe profesionale, Sub îndrumarea organi­ pentru rezultate superioare stabilite a influenţat nega­ Buletin dc
orăşenească de partid Ha­ astfel Incit ele să devină zaţiei de partid, consiliul în producţie. Adunarea ge­ acestea sînt mai scăzute tiv şi situaţia veniturilor premieră
ţeg acordă o atenţie spori­ muncitori pricepuţi, activi de conducere al C.A.P. nerală a ţăranilor coope­ decît ceie realizate la Ha­ Discoteca
tă activităţii de primire în în îndeplinirea sarcinilor (preşedinte Axente Viţio- ratori a dezbătut temeinic ţeg cu 835 kg la grîu, 391 băneşti, care au fost dimi­ lin de şU
rîndurile partidului a fe­ de plan. In unităţile amin­ nescu) a acordat maximă indicatorii de plan pe a- kg la orz, 727 kg la po­ nuate cu peste 400 000 lei. moara f<
13.00 De 1.
meilor, ţinînd- seama de tite există cursuri de cali­ atenţie îndeplinirii irepro­ eest an şi a stabilit mă­ rumb şi 4 790 kg la car­ De asemenea, in loc să dent-elub
realitatea că într-o bună ficare şi de perfecţionare, şabile a contractelor în- suri menite să asigure tofi. Să nu mai amintim scadă, volumul datoriilor nai ; 16,2!
parte din unităţile noastre în care femeile deţin o cheiate cu statul, aceasta oreşterea producţiei mar­ despre legume şi fructe, băneşti a sporit. Această nomice ;
economice femeile repişp- pondere importantă. constituind principala cale fă, cît şi echilibrarea veni­ unde cooperatorii din Uni­ situaţie trebuie să dea se­ ştiri ; 17,:
18.00 Orei
zintă majoritatea. Ne stră­ Organizaţiile noastre de de echilibrare a venituui- turilor cu cheltuielile. în rea nu au îndeplinit nici rios de gîndit organizaţiei ia vârsta
duim să asigurăm aces­ bază au primit în partid lor cu cheltuielile, de re­ principal, măsurile vizează jumătate din prevederile de partid şi consiliului de Cadenţe î
tei activităţi continuita­ din rîndurile femeilor dresare economico-finan- modernizarea pomiculturii planului la producţia mar­ conducere al C.A.P., pre­ intr-o ori
te şi perspectivă, răspun­ muncitoare de nădejde, ca­ ciară a unităţii. Ca Urma­ -şi zootehniei, ridicarea po­ fă ! cum şi comitetului comu­ stop muz
dere pentru calităţile poli- re se manifestă ca oameni re, prevederile la fondul tenţialului productiv al Inginerul şef al C.A.P., nal de partid, organe care
tico-morale şi profesionale înaintaţi în toate împre­ centralizat au fost depă­ pămîntului, asigurarea u- Teodor Pătescu, a încercat au datoria să asigure ma­
ale celor ce solicită primi­ jurările. Printre acestea a- şite cu 24 la sută la grîu. nor venituri suplimentare să ne convingă că sectorul terializarea exemplară a TI MIŞO
rea în partid. In acest fel, mintim pe" Mariana Nei- 83 la sută ia orz, 50 ia de peste 250 000 lei din ac­ sarcinilor ce le revin din tualitatea
bumul m
fiecare birou de organiza­ coni, Valeria Barnat, Ti- sută la porumb, 32 la sută tivităţile anexe-indus.triale, horticol este cel care trage programul judeţean de ces ; 18,
unităţii,
înapoi
realizările
ţie de bază, mai ales cele beria Vlaiconi, Dorina la legume, 141 la sulă ia Domn de reţinut este că invocînd ca o „scuză" a dezvoltare a agriculturii, rienţei in,
din unităţile aflate în dez­ Fareaş, Mariana Grozoni fructe şi cu 60 la sută la a obiectivelor pe care Con­ logic —
voltare sau în care fluc­ şi multe altele. carne. Evident, în aceeaşi lunar consiliul de condu­ slabelor rezultate în legu­ ferinţa Naţională a parti­ beneficii
tuaţia este mai ridicată, Fără îndoială că în a- proporţie s-au realizat şi cere face analize eeonomi- micultura şi pomicultură dului le-a pus în faţa lu­ valoroase
derurgişti
intervine
şi
co-financiare
are la îndemînă pe baza ceastă importantă activita­ veniturile băneşti, care au „lipsa de tradiţie" (!). A- crătorilor ogoarelor. 18,40 MU2
unui studiu posibilităţile te mai există încă unele fost cu aproape 37 ia sută energic pentru a stopa ceeaşi părere o are şi şefa Acţiune susţinută de Sonia Vlt
de creştere numerică a or­ lacune. Avem în vedere în mai mari decît ceie plani­ orice cheltuieli neeconomi- fermei respective, ing. Ele­ nistul Coi
ganizaţiilor într-o anumită special necesitatea îmbu­ ficate. Demn de consem­ coase. na Bogdan. Sub acest pa­ N. TiRCOB 19,00 -Tini
perspectivă. Avem în ve­ nătăţirii muncii de educa­ „Lumină
emisiune
dere nu numai elementul ţie, de formare şi genera­ C. A. P. UNIREA lă eu foi
cantitativ al muncii, cit lizare a trăsăturilor omu­ La În ia Alenei.
La
In
mai ales calitativ, adică lui nou, direcţie în care ne înfiinţare prezent înfiinţare prezent Reşiţa ;
pregătirea temeinică a ce­ vom orienta mai energic muzicală.
lor care doresc să intre în în viitor. — Suprafaţa totală (ha) 711 554 — Suprafaţa totală (ha) 1 026 I 589
partid. Prin birourile or­ — Efective bovine (capete) 242 550 — Efective bovine (capete) 419 730
ganizaţiilor de bază, prin iOAN ROB — Efective ovine (capete) 250 _ — Efective ovine (capete) 1 000 1 150
organizaţiile U.T.C.. de sin­ secretar a! Comitetului — Venituri băneşti (lei) 524 000 2 449 000 — Venituri băneşti (Iei) 422 887 2 062 000
dicat şi comisiile de femei orăşenesc Haţeg al P.C.R. — Valoarea normei (lei) 11.G2 34,18 — Valoarea normei (Iei) 8,60 33,26
— Avuţia obştească (ici) 1 127 004 4 553 C00 — Avuţia obştească (lei) 1 495 625 5 98G 000
— Credite scadente în 1977 — Credite scadente în 1977 DEVA :
Plenara Sârgito a Comitetului (Ici) 1 430 000 (lei) 1 042 000 acasă (I
DOARA :
— Credite rambursate (iei) 1 430 000 — Credite rambursate (lei) 973 000 clar de .
judeţean ol femeilor Regăsire
Petrecere
Ieri, a avut loc la Deva privire la pregătirea şi des­ Rccompen
(Construcl
plenara lărgită a Comite­ făşurarea adunărilor şi con­ (Urmare din pag. 1) chiar pe oameni, de modul ŞANI :
tului judeţean al femeilor, ferinţelor de dări de seamă» Mecanizarea lucrărilor miniere în care reuşeşte să se facă (Unirea);
la care au participat tova­ şi alegeri ale comitetelor şi înţeles, ascultat şi respec­ (7 Noiem
răşele din comitetul jude­ comisiilor de femei, acţiune rului său generai, aşa ac­ trebuie însoţită de temeinica tat de ortaci, răspunzîn- cutul din
ţean, din comisiile pe pro­ amplă, desfăşurată pe baza ţionăm ! Complexul de ma­ du-le acestora cu aceleaşi ca) ; LUF
bleme, preşedintele comite­ hotărîrii recentei plenare a re productivitate eu care sentimente. Pe ianuarie, navalului
telor municipale, orăşe­ Consiliului Naţional al Fe­ lucrăm merge bine, condi­ organizare a muncii brigada mea a realizat su­ (Cultural)
re e pute
neşti şi comunale ale fe­ meilor. Adunările şi confe­ ţiile de zăcământ nu ne mai plimentar 10 mc, ceea ce resc) ; Vl
meilor, activiste obşteşti, rinţele au loc în perioada pun acum probleme deose­ ne întăreşte convingerea că chitară (IV
secretarii adjuncţi ai comi­ 1 februarie — 31 martie bite şi toţi cei 80 de oa­ nut să adauge: „In 1977, ţinere metalică) şi reuşim angajamentul anual, de 100 NEA : Re
PETRILA
tetelor comunale de partid a.c. A fost prezentat, de meni din brigadă şîntem brigada lui Ioan Sălăgean, realizări notabile. De la în­ mc, va fi îndeplinit şi de­ in .
cu probleme.de propagandă, asemenea, programul de hotărîţi să lucrăm aşa cum din care fac parte, a înde­ ceputul anului am extras păşit. După părerea mea, ANU._.„.
secretarii adjuncţi cu pro­ desfăşurare a acestei im­ trebuie. Luna ianuarie am plinit şi depăşit planul de peste sarcinile de plan mai cheia succesului este : om cura) (Mi
blemele sociale de la co­ portante acţiuni, stabilin- încheiat-o cu un sensibil producţie, iar în acest an bine de 500 tone de căr­ la front (nu după „goale", CÂNI: i
du-se măsuri corespunză­ bune, depăşindu-ne în me­ după materiale, după „pro­ (7 Noicmb
mitetele municipale şi toare pentru deplina reu­ plus de producţie, pe care ne-am angajat să extragem die randamentele cu 500- bleme"). Adică — folosirea cunoscutul
orăşeneşti de partid, re­ şită a adunărilor şi confe­ îl vom amplifica în lunile în plus 1 000 tone de căr­ 800 kg pe post. De curînd efectivă a timpului de lu­ (Steaua ri
prezentanţi ai Consiliului viitoare". bune. Vrem să dăm chiar Ţinutul ut
rinţelor de dări de seamă şi am atacat un nou frontal, cru de către fiecare om din
judeţean al sindicatelor, Co­ alegeri ale comitetelor şi La rîndul său, şeful de mai mult...". în IV est, care are pesrte brigadă şi schimb, bună tria); Gloi
căra) ; GI
mitetului judeţean al schimb Ioan Tecşa, unul Mina Lupeni este una
comisiilor de femei, din în­ dintre cele mai dotate din 100 m şi unde lucrăm bine, înţelegere şi întrajutorare". ronica •
U.T.C., U.J.C.AP., U.J.C.M., treprinderi, instituţii, coo­ dintre mulţii mineri ai în plin. Oamenii din briga­ toarce (Ci
ai altor organizaţii de ma­ perative agricole de pro­ sectorului IV* cu care to­ punct de vedere tehnic din dă, din rîndul cărora se Minerii de la LUpeni sînt HAŢEG :
să şi obşteşti. ducţie şi meşteşugăreşti, varăşul Nicolae Ceauşescu Valea Jiului, iar sectorul evidenţiază şefii de schimb angajaţi plenar, deci, la În­ — seriile
BRAZI : C
In cadrul plenarei a fost din comune, oraşe şi mu­ s-a întreţinut în abatajul IV — cel mai mare al în­ Aurel Manda, Constantin deplinirea şi depăşirea sar­ seriile I-Il
cinilor de plan, la mate­
prezentată o informare cu nicipii. IV est al Lupeniului, a it- treprinderii — este şi cel Ioan, Aurel Tecşa, Dumi­ ma (Casa
mai mecanizat. Dar meca­ rializarea exemplară a ori­ gini in og
tru Spatache, sînt buni mi­ entărilor date de secreta­
nizarea nu este suficientă neri, conştiincioşi şi disci­ rul general al partidului, to­ SIMBRIA :
După prima lună a anului in industria hunedoreană foarte bună organizare a plinaţi, hotărîţi cu toţii să varăşul Nicolae Ceauşescu, seriile I-II
dacă nu este însoţită de o
Dick Tur;
muncii, de respectarea ri­ lucrăm mai mult, mai bi­ de creştere a productivită­ TELIUC :
trol“ (Mut
ne".
(Urmare din pag. 1) cute), conserve din legu­ cuptoare din cauze elec­ guroasă a disciplinei teh­ ţii muncii, prin mecaniza­
me şi fructe. Trebuie re­ tromecanice. Minerii din Aceeaşi remarcă a nece­ rea lucrărilor din subteran, o fereaştr
cilorcsc).
nivelul potenţialului in­ ţinut faptul că rărnîne- Valea Jiului trebuie să nologice şi de producţie. sităţii mai bunei organizări de sporire a producţiei de
„In frontalul unde-şi des­
dustriei judeţului, dacă rile în urmă la cărbune, înţeleagă că au produs făşoară activitatea brigada a lucrului şi întăririi ordi­ cărbune cocsificabil. Dar
toate colectivele ar fi ac­ ciment, fire artificiale şi greutăţi în aproviziona­ nii şi disciplinei o face şi dacă mecanizarea implică
ţionat cu perseverenţă şi alte produse au fost cau­ rea cocsarilor ca materie mea — releva şeful de bri­ minerul Mihai Nistor, care eforturi financiare, organi­
energie pentru îndeplini­ zate de defecţiuni tehni- primă, iar cimenliştii de gadă Constantin Nichita — conduce o brigadă de pre­ zarea muncii şi disciplina
rea planului fizic la toate co-organizatorice şi mai la Chişcădaga că, lucrînd am pornit bine în acest an. gătiri tot în sectorul IV. nu implică decît investiţii
sortimentele. S-au acu­ puţin de probleme de a- cum au lucrat în ianua­ Am în formaţie 40 de oa­ Considerînd că cei de la de gîndire şi inteligenţă Timpul
mulat deja rămâneri în provizionare şi efective. rie, pun sub semnul in­ meni, pe 4 schimburi, or­ pregătiri trebuie să fie tot­ tehnică, de pasiune şi dă­ ziua de 5
urmă — care în această La minele Lonea, Petri» certitudinii onorarea an- ganizate pe 4 tipuri de lu­ deauna cel puţin cu un pas ruire în muncă, de care Vreme r
cer mai i
lună, în acest trimestru la, Aninoasa, Vulcan, Li- gajamenului care şi l-au crări : tăiere, răpire, revi­ înaintea ortacilor de la pro­ minerii, conducătorii pro­ cădea pi
trebuie recuperate • inte­ vezeni au avut loc o se­ asumat! zie şi puşcare. Fiecare îşi ducţie, pentru a le asigu­ ceselor de producţie nu duo mai ales
gral — la cărbune net, rie de defecţiuni în trans­ cunoaşte bine sarcinile şi ra linie de front activă, lipsă. Este necesar însă ca ploaie. Vii
maşini şi utilaje pentru port — ce puteau fi pre­ . Comuniştii, toţi oame­ obligaţiile şi depune tot e- Mihai Nistor remarca: aceste calităţi să fie fruc­ derat cu
industria minieră, osii de întâmpinate sau diminuţiw nii muncii din industria fortul pentru realizarea tificate prin acţiuni temei­ porare dii
Temperaţi
vagoane montate, fire ar­ te cu forţele proprii —, judeţului au datoria pa­ lor. Ne organizăm temeinic „Bunul mers al treburilor nic elaborate de îmbună­ fi cuprin­
tificiale, încălţăminte, ci­ care s-au soldat cu pier­ triotică să facă totul pen­ în brigadă depinde hotărî- tăţire a organizării mun­ şi 2 grac
ment, prefabricate din deri de mii şi mii de tru ca în luna februarie munca pe fiecare schimb, tor de personalitatea şefu­ cii. xime într
Izolat se
beton armat, lapte de tone de cărbune, iar la şi în continuare planul nu facem nici un rabat de lui de brigadă ; de modul ţă. slabă.
consum (deşi cerinţele Chişcădaga s-au produs să fie realizat exemplar la tehnologiile de exploa­ în care ştie să organizeze Anchetă realizată de
populaţiei au fost satisfă­ foarte multe staţionări la la toate produsele ! tare (lucrăm numai cu sus­ lucrul pe fiecare schimb şi DUMITRU GHEONEA j_,.