Page 11 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 11
Proletari din toate {arile, unlfi-vă!
ANUL XXX
■ *v
NR. 6 299
VINERI,
3 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
încheierea Consfătuirii de lucru Tovarăşul NICOLAE CEAUSESCIS
* *
ci primii-secretari şi secretarii cu probleme a primit pe ministrul afacerilor
aoricoie ai comitetelor judeţene de partid externe al Republicii
Populare Bulgaria
In prezenţa tovarăşului \ Nicolae Paul Niculescu, Gheorghe Pană, ferinţei Naţionale ale partidului
Ceauşescu, joi dimineaţa au conti Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheor privind dezvoltarea şi moderniza y
nuat în Capitală lucrările Consfă ghe Rădulescu, Leonte Răutu, Vir- rea agriculturii, sporirea mai rapi T o v a r ă ş u l Nicolae niei şi Bulgariei de a con
tuirii de lucru cu primii-secretari şi gil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, dă a producţiei de cereale, plante Ceauşescu, secretar generai tribui activ şi în viitor la
secretarii cu problemele agricole ai Ştefan Voitec, Constantin Dăscăles- tehnice, legume şi fructe, a şepte- al Partidului Comunist Ro consolidarea cursului spre
comitetelor judeţene de partid, con cu. lului şi producţiei animaliere. Ei au mân, preşedintele Republicii destindere şi cooperare, la
promovarea unor relaţii in
Socialiste România, a pri
vocată din iniţiativa secretarului In sală se aflau membri supleanţi prezentat atît realizările obţinute, mit, joi după-amiază, pe mi ternaţionale noi, a unei po
general al ' Partidului Comunist ai Comitetului Politic Executiv, se cît şi unele neajunsuri existente în nistrul afacerilor externe litici de deplină egalitate,
Român. cretari ai C.C. al P.C.R., membri ai diferite sectoare ale activităţii agri al Republicii Populare Bul respect şi colaborare între
La lucrările din ziua de 2 februa C.C. al P.C.R., ai guvernului, con cole, au expus măsuri şi soluţii pe garia, Petăr Mladenov. naţiuni, Ia soluţionarea în
interesul popoarelor a pro
rie au luat parte, de asemenea, ducători de instituţii centrale, or care îşi propun să le adopte în ve în timpul întrevederii s-a blemelor care confruntă o-
membrii Consiliului Naţional al A- ganizaţii de masă şi obşteşti, ac derea lichidării rămînerilor în ur exprimat deosebita satisfac menirea, la realizarea unor
ţie faţă de extinderea şi a-
griculturii, al organelor ce intră în tivişti de partid şi de stat. mă, au făcut propuneri de îmbună- dîncirea continuă a relaţii măsuri efective de dezarma
Tovarăşul Manea Mănescu, mem . tăţire a activităţii organelor agrico lor de prietenie trainică şi re, în primul rînd de dezar
componenţa acestuia, alte cadre din mare nucleară, pentru crea
bru al Comitetului Politic Executiv le judeţene şi centrale, a altor or colaborare dintre ţările,
agricultură, membri ai organelor rea unui climat de pace şi
al C.C. al P.C.R., prim-ministru al ganisme de stat, în vederea înde partidele şi popoarele noas
de conducere din producţia şi cer guvernului, preşedintele Consiliului tre. Totodată, a fost reafir securitate în Europa şi în
lume.
cetarea agricolă. plinirii în cele mai bune condiţiuni
Naţional al Agriculturii, a exprimat a prevederilor Programului parti mată dorinţa comună de a A fost reafirmat interesul
Sosirea în sală a tovarăşului dezvolta şi întări în conti
secretarului general al partidului dului privind creşterea într-un nuare aceste relaţii pe mul celor două ţări pentru reu
Nicolae Ceauşescu a fost salutată cu cele mai călduroase sentimente de ritm mai înalt a întregii px oducţii tiple planuri, în folosul şi şita reuniunii de la Belgrad
-
vii şi puternice aplauze de întrea stimă şi respect, de recunoştinţă agricole. spre binele celor două ţări care este chemată să adopte
ga asistenţă. noi măsuri in vederea
pentru grija deosebită acordată a- In încheierea Consfătuirii, primit şi popoare, al cauzei socia transpunerii în practică a
împreună cu tovarăşul Nicolae cestei ramuri de bază a economiei cu vii şi însufleţite aplauze, a lismului şi progresului în Actului final de la Helsinki,
Ceauşescu, în prezidiul Consfătuirii naţionale luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE lume. pentru dezvoltarea colabo
au luat loc tovarăşul Manea Mă- In prima parte a lucrărilor a con CEAUŞESCU. Au fost abordate, dc ase rării bilaterale şl multilate
în
rale
pentru
Baloani,
nescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tinuat prezentarea de către primi- Cuvîntarea secretarului general menea, unele aspecte ale ac transformarea acestei regi
tualităţii politice internaţio
tovarăşii Emil Bobu, Cornel Burti secretari ai comitetelor judeţene de al partidului a fost urmărită cu a- nale, relevîndu-se şi de a- uni într-o zonă a păcii şi
că, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, partid a modului în care se înde tenţie şi subliniată în repetate rîn- ceasi.ă dată hotărîrea Româ înţelegerii.
Icn Dincă, Emil Drăgănescu, Janos plinesc, în judeţele lor, hotărîrile duri cu vii şi puternice aplauze.
Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Congresului al Xl-lea şi ale Con Ea se va da publicităţii.
Adunarea festivă organizată m
prilejul împlinirii a 30 de ani de îa
Valea Jiului— raport muncitoresc:
5 MILIARDE LEI Iffl semnarea primului tratat de
prietenie româno-sovietic
Mecanizarea lucrărilor miniere Joi după-amiază, la Clu cialitate al R.S.F.S.R., vice
După prima lună a anului bul sindicatului Uzinei de preşedinte al conducerii cen
trale a asociaţiei, precum şi
trebuie însoţită de temeinica radiatoare, echipament me membri ai Ambasadei Uniu
talic, obiecte şi armături sa
nitare a avut loc o aduna
în industria hunedoreană re festivă, organizată de Co nii Sovietice la Bucureşti.
Adunarea a fost deschisă
organizare a munci mitetul municipal Bucureşti de tovarăşa Eleonora Cojo-
al P.C.R., cu prilejul împli caru, secretar al Comitetu
Rezultate de prestigiu, După vizita de lucru a se cat tovarăşul N i c o l a e nii a 30 de ani de la sem lui municipal Bucureşti al
narea primului tratat de
cretarului general al parti Ceauşescu cînd ne-a vizitat prietenie româno-sovietic. • P.C.R., care, în numele cplor
prezenţi, a salutat delegaţia
participat
Au
reprezen
dar şi unele minusuri dului, tovarăşul Nicolae la noi în abataj, la IV est tanţi ai Comitetului muni Asociaţiei de prietenie so-
Ceauşescu, în Valea Jiului,
— spunea destoinicul bri
vieto-română.
din noiembrie 1977, în ur gadier Ioan Sălăgean, noi cipal Bucureşti al P.C.R. şi Despre semnificaţia eveni
ai ARLUS, numeroşi oameni
asupra cărora trebuie ma dialogului purtat cu ne străduim să ne îmbună ai muncii din platforma in mentului a vorbit Petre Pre
minerii şi a indicaţiilor da
da, director general al Cen
tăţim continuu-,munca, să
te, acţiunea de mecanizare ne îndeplinim ritmic sarci dustrială Militari. tralei de utilaje şi piese de
Au fost prezenţi membrii
a lucrărilor din subteran
intervenit energic s-a intensificat considera nile. Aşa ne-am angajat în delegaţiei Asociaţiei de prie schimb.
A luat, apoi, cuvîntul V. P.
tenie sovieto-română, condu
bil. „Este necesar să se de faţa partidului, a secreta- să de V. P. Usaciov. adjunct Usaciov. conducătorul dele
pună eforturi mai susţinu al ministrului învăţămintului gaţiei Asociaţiei de priete
Luna ianuarie — prima lemn de mină şi 552 mc te pentru creşterea produc (Continuare în pag. a 2-a) superior şi mediu de spe- nie sovieto-română.
lună a anului, care are lemn pentru celuloză, a tivităţii muncii, pe baza
0 importanţă deosebită fost depăşit planul la mecanizării şi perfecţionă
pentru înfăptuirea sarci cocs şi semicocs, mine rii activităţii economice, de
nilor calitative puse în reu de fier, binale, mo producţie, să se acţioneze Nai multă grijă faţă de
faţa economiei de Con bile, ţesături, carne şi ferm pentru întărirea dis
ferinţa Naţională a parti conserve din carne, la ciplinei şi ordinii în fieca „cămările" magazinelor săteşti
dului, precum şi a anga alte produse. re sector de muncă — sub
jamentului organizaţiei Ceea ce reţine atenţia linia tovarăşul Nicolae
judeţene de partid de 5 din bilanţul pe luna ia Ceauşescu la marea aduna Zilele trecute am între lor din cooperativele de cesar, ca Gheorghe Vulcan
miliarde lei producţie nuarie este situarea pe re populară din Petroşani prins un raid prin maga consum sus-amintite. La de la autoservirea din Cer
suplimentară pe cincinal locuri fruntaşe a colecti din 9 noiembrie 1977. Aces zinele săteşti aparţinînd Certej. sînt 13 magazine şi tej, Dorina Curtean de la
velor care au avut cinstea cooperativelor de consum 5 unităţi de alimentaţie librăria din comună, loan
— s-a încheiat cu rezul te recomandări sînt vii în
tate de prestigiu în ma să iniţieze întrecerea pe mintea şi în conştiinţa mi Şoimuş, Hărău şi Certej. publică. In general, ele Poenar de la magazinul u-
ţară — respectiv ale C.S. Conjugînd recentele con sînt bine aprovizionate cu niversal Săcărîmb, Mar ia
rea majoritate a sectoa nerilor din Valea Jiului.
relor şi ramurilor indus Hunedoara şi I.M. Paro- Am discutat de curînd la statări cu unele mai vechi, mărfurile solicitate, la Să- Benea de la Fornădie, Cor
triei hunedorene. Planul şeni —, contribuţia în Lupeni despre modul în de prin decembrie, făcute cărîmb, Vărmaga şi Mă nelia Olaru — Chişcădaga
producţiei industriale pe seninată adusă la depă care se acţionează pentru la alte magazine săteşti, gura, unde se ajunge mai sat, Remus Moga — Bo-
judeţ a fost depăşit cu şirea sarcinilor pe judeţ creşterea randamentelor în am putut trage unele con greu în această perioadă, holt, nici ei n-au reuşit în
24,5 milioane lei, asigu- de energeticieni şi de si- abataje, prin mecanizarea cluzii — magazinele săteşti a fost făcută din timp a- ultima vreme să aibă tot
rîndu-se îndeplinirea sar derurgişlii din Călan, lucrărilor miniere, mai bu sînt bine aprovizionate, dar provizionarea de iarnă. ce li s-a cerut. De ce ?
cinilor la export. precum şi preocuparea, na organizare a muncii, în nu întotdeauna cu toate pro Am spus „în general", Simplu de răspuns: pen
deosebită privind ridica
Industria judeţului a tărirea ordinii şi discipli dusele cerute, comenzile pentru că nici aici n-am tru că unul din depozitele
rea calităţii produselor şi I.C.R.A. a fost în inventar
obţinut importante rea nei în fiecare sector, bri făcute onorîndu-se de o- găsit lapte praf, biscuiţi,
lizări şi în îndeplinirea a gradului lor de prelu gadă, schimbi front, de lu bicei doar în parte, motiv napolitane, compoturi. La nici mai mult nici mai pu
planului producţiei fizice. crare. Astfel, la C.S. Hu cru. Concluzia s-a desprins pentru care la unele soli o ultimă comandă de la ţin decît o lună de zile,
Au fost realizate peste nedoara, sarcinile la oţe cu uşurinţă : minerii de la citări ţi se mai răspunde chioşcul minei Certej, ono perioadă în care stocurile
prevederi 28,4 milioane luri aliate şi de calitate Lupeni ştiu bine că side şi aşa : „Sare ?“ „Nu a- rată de I.C R.A. în 31 ia din magazine, în mod fi
kWh energie electrică, superioară au fost depă rurgia românească are ne vem !“, „Lapte praf ?“ nuarie, şi care conţinea 46 resc, s-au epuizat (La
2 348 tone fontă, 3 649 to şite cu 8 780 tone, iar la voie de mai mult cocs' şi „Aşteptăm. Nu am mai articole, s-au primit... 8. multe magazine, însă, a-
ne oţel, 2155 tone lami oţel-beton cu aproape că lor, ca principali furni avut de vreo lună". Tot aşa, comenzile din 10 ceste stocuri nici nu se pot
nate, 226 tone maşini şi 0 000 tone. zori de cărbune cocsifica- Intrînd puţin mai în şi 20 ianuarie ale cofetă crea din cauza spaţiului
Rezultatele obţinute în
utilaje siderurgice, 6 268 bil, le revine datoria pa profunzimea lucrurilor, am riei din Certej au fost o- mic în care îşi desfăşoară
metri pătraţi placaj de prima lună a anului pu triotică de a-şi amplifica e- încercat să vedem ce se norate eu... două, trei pro activitatea — Bîrsău, Bă-
marmură şi dale mozai- teau fi şi mai bune, la forturile-şi hărnicia pentru întîmplă, de fapt, în re duse. Deşi sînt responsa lata, Păuliş).
cate, s-au livrat în plus a asigura ţării cărbune ţeaua de aprovizionara- bili de magazine preocu Iată, deci, cauza princi-
1 080 mc buşteni, 110 mc (Continuare în pag. a 2-a) coesificabil mai mult şi mai desfacere a magazinelor paţi de a asigura tot tim
bun. ..Asa cum ne-a indi sătesti. De astă dată a ce pul fondul de marfă ne (Continuare in pag. a 3-a|