Page 12 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 12
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NH
La primirea în partid a femeilor
Muncă asiduă»
desfăşurată 9,00 Teleşci
9 10,00 Telecir
re) ;
în perspectivă 11,45 Caresp
„Secretul" rentabilizării— Invocind „lipsa de tradiţie“,se ignorează teni U
In Cuvîntarea la Con- se organizează acţiuni po- 12.05 Telex i
slătuirea de lucru de la litico-educative care vin în 16,00 Telex ;
C.C. al P.C.R.. din septem sprijinul solicitanţilor. Au munca bine organizată valorificarea unor însemnate rezerve 16,35 Curs t
brie anul trecut, în care loc întîlniri ale tinerilor ză ;
17.05 Emisiu
s-au analizat probleme de cu activişti de. partid, cu germ ai
bază ale activităţii organi muncitori comunişti care Preocuparea permanentă nat este că la cheltuielile Privind datele din tabe ravan se asound însă o se
zatorice de partid, tovară au o bogată experienţă de a ţăranilor cooperatori, a materiale s-a înregistrat o lele care ilustrează evolu rie de deficienţe de ordin 18.50 Trager
şul Nicolae Ceauşescu sub viaţă, în cadrul cărora li mecanizatorilor şi a cadre reducere de 4 la sută. In ţia celor două cooperative tehnic şi organizatoric. De 19,30 Telejua
linia în legătură cu mun se vorbeşte despre cerinţe lor tehnice de la C.A.P. aceste _ condiţii ..unitatea agricole vecine, se des altfel, ele sînt puse cu pu 19.05 Film s
ca de primire în partid : le şi exigenţele pe care Haţeg pentru folosirea cu şi-a echilibrat veniturile prind o serie de concluzii tere îri. evidenţă de dife pil. O
„La activitatea pe care o partidul le pune în faţa eficienţă ridicată a bazei cu cheltuielile, situaţie ca şi, mai ales, de învăţămin renţele mari de producţie 19.50 Anchei
desfăşurăm se impune să membrilor de partid în tehnico-materiale se regă re a permis desfăşurarea te pentru C.A.P. Unirea. înregistrate la toate cultu 20,25 Film s
acordăm mai multă aten muncă, în viaţa socială. seşte an- de an în rezul unei activităţi rentabile. Faptul că veniturile bă rile, chiar şi în cadrul u- ce ciul
TV. ;
ţie primirii in partid şi O bună activitate în a- tate economico-financiare Inginera şefă a C.A.P., neşti raportate la suta de nităţii între brigăzi şi tar 21.50 Atelier
promovării în diferite ceastă direcţie desfăşoară tot mai bune. In anul tre-_ Eufrosina Bufnea, explică hectare sînt de peste trei lale cu condiţii şi poten terar-a
munci de conducere, în organizaţiile de partid din cut, spre exemplu, uni aceste succese pe seama ori mai mari la C.A.P. ţial asemănătoare. Pe bu 22,20 Telejui
partid şi în stat, a femei cooperativele meşteşugă tatea a depăşit producţiile unei bune organizări a Haţeg faţă de cele reali nă dreptate, în darea de
lor... Este necesar să în reşti „Retezatul" şi „Ha- planificate la hectar cu muncii şi a producţiei, in zate de cooperatorii din U- seamă prezentată în adu
ţelegem că această forţă ţegana, de la I.P.I.L.F., fa 785 kg la griu, 549 kg la staurării unui bun climat nirea evidenţiază unele narea generală au fost fă
uriaşă, oare reprezintă mai brica de bere, secţia de orz, 372 kg la orzoaica, 127 de muncă, de ordine şi neajunsuri în gospodărirea cute referiri critice la a-
mult de jumătate din mobilă, unde lucrează un kg la porumb boabe şi disciplină. La toate aces judicioasă a pământului la dresa consiliului de con
populaţia ţării, trebuie mare număr de femei. o 483 kg legume, iar la tea se adaugă şi faptul că C.A.P. Unirea, în organiza ducere, care nu a mobili
să-şi aibă locul corespun Paralel cu preocuparea fructe prevederile au fost atît cooperatorii cît şi me rea muncii şi în valorifi zat toate forţele la întreţi BUCUuLŞ
zător atît în partid cit şi pentru pregătirea politico- realizate. în proporţie de canizatorii sînt strâns co carea deplină a rezervelor nerea culturilor, la efec programul
în conducerea diferitelor ideologică a femeilor, une 241 la sută. De asemenea, interesaţi să obţină pro de creştere a producţiei tuarea lucrărilor în legu Radiojurnal
presei ; 8,10
sectoare de activitate". le 'Wganizaţii de bază a- s-au obţinut suplimentar ducţii cît mai mari, apli micultura şi în livada de diilor ; 9,00
Pornind de la indicaţiile cordă o atenţie corespun cî-te 316 1 lapte pe cap de carea retribuţiei în acord marfă. Comparând produc pomi. cultătorilor
date de secretarul general zătoare ridicării nivelului vacă. global stimulînd interesul ţiile medii la hectar, re de ştiri ; 10
producţiilor
Nerealizarea
ol partidului, organizaţia de cunoştinţe profesionale, Sub îndrumarea organi pentru rezultate superioare zultă că la C.A.P. Unirea stabilite a influenţat nega ric ; 10,30 !
Buletin de şl
orăşenească de partid Ha astfel îneît ele să devină zaţiei de partid, consiliul în producţie. Adunarea ge acestea sînt mai scăzute tiv şi situaţia veniturilor premieră I
ţeg acordă o atenţie spori muncitori pricepuţi, activi de conducere al C.A.P. nerală a ţăranilor coope decît cele realizate la Ha Dlsooleca „
tă activităţii de primire în în îndeplinirea sarcinilor (preşedinte Axente Viţio- ratori a dezbătut temeinic ţeg cu 835 kg la grîu, 391 băneşti, care au fost dimi tin de ştiri
rîndurile partidului a fe de plan. In unităţile amin nescu) a acor.dat maximă indicatorii de plan pe a- kg la orz, 727 kg la po nuate cu peste 400 000 lei. moara i'olc De Ia
13.00
meilor, ţinînd seama de tite există cursuri de cali atenţie îndeplinirii irepro oest an şi 'a stabilit mă rumb şi 4 790 kg la car De asemenea, în loc să dent-club ;
realitatea că într-o bună ficare şi de perfecţionare, şabile a contractelor în suri menite să asigure tofi. Să nu mal amintim scadă, volumul datoriilor nai ; 16,25 i
parte din unităţile noastre în care femeile deţin o cheiate cu statul, aceasta oreşterea producţiei mar despre legume şi fructe, băneşti a sporit. Această nomice ; r
economice femeile repre pondere importantă. constituind principala cale fă, cit şi echilibrarea veni unde cooperatorii din Uni situaţie trebuie să dea se ştiri ; 17,20
18.00 Orele
zintă majoritatea. Ne stră Organizaţiile noastre de de echilibrare a venituri turilor cu cheltuielile. în rea nu au îndeplinit nici rios de gîndit organizaţiei la vîrsta î
duim să asigurăm aces bază au primit în partid lor cu cheltuielile, de re principal, măsurile vizează jumătate din prevederile de partid şi consiliului de Cadenţe soi
tei activităţi continuita din rîndurile femeilor dresare economico-finan- modernizarea pomieulturii planului la producţia mar conducere al C.A.P., pre într-o oră ;
te şi perspectivă, răspun muncitoare de nădejde, ca eiară a unităţii. Ca urma şi zootehniei, ridicarea po fă ! cum şi comitetului comu stop muzicr
dere pcnti'U calităţile poli- re se manifestă ca oameni re, prevederile la fondul tenţialului productiv al Inginerul şef al C.A.P., nal de partid, organe care
tico-morale şi profesionale înaintaţi în toate împre centralizat au fost depă pămîntului, asigurarea u- Teodor Pătescu, a încercat au datoria să asigure ma
ale celor ce solicită primi jurările. Printre acestea a- şite cu 24 la sută la. grîu, nor venituri suplimentare să ne convingă că sectorul terializarea exemplară a TIMIŞOAI
rea în partid. In acest fel, mintim pe Mariana Nei- 83 la sută la orz, 50 la de peste 250 000 lei din ac sarcinilor ce âe revin din tualitatea r
fiecare birou de organiza coni, Valeria Bernat, Ti- sută la porumb, 32 la sută tivităţile anexe-indus.triale. horticol este cel care trage programul judeţean de bumul mei
18,30
ces ;
ţie de bază, mai ales cele beria Vlaiconi, Dorina la legume, 141 la sută la Demn de reţinut este că înapoi realizările unităţii, dezvoltare a agriculturii, rienţei-Snaii
din unităţile aflate în dez Farcaş. Mariana Grozoni fructe şi cu 60 la sută la invocînd ca o „scuză" a a obiectivelor .pe care Con logic — cli
voltare sau în care fluc şi multe altele. carne. Evident, în aceeaşi lunar consiliul de condu slabelor rezultate în legu ferinţa Naţională a parti beneficii rr
tuaţia este mai ridicată, Fără îndoială că în a- proporţie s-au realizat şi cere face analize economi micultura şi pomicultură dului le-a pus în faţa lu valoroase li
derurgiştiloi
11
are la îndemână pe baza ceastă importantă activita veniturile băneşti, care au co-financiare şi intervine „lipsa de tradiţie (!). A- crătorilor ogoarelor.
unui studiu posibilităţile te mai există încă unele fost cu aproape 37 la sută energic pentru a stopa ceeaşi părere o are şi şefa 18,40 Muzic
Sonia Vlaic
de creştere numerică a or lacune. Avem în vedere în mai mari decât cele plani orice cheltuieli neeconomi- fermei respective, ing. Ele Acţiune susţinută de nistul Consl
ganizaţiilor într-o anumită special necesitatea îmbu ficate. Demn de consem coase. na Bogdan. Sub acest pa N. TIRCOB 19,00 Tineri
perspectivă. Avem în ve nătăţirii muncii de educa „Lumină pc
dere nu numai elementul ţie, de formare şi genera C. A. P. HAŢEG emisiune sj
cantitativ al muncii, cit lizare a trăsăturilor omu C. A. P. UNIREA tă cu form
la Ateneul
In
La
mai ales calitativ, adică lui nou, direcţie în care ne înfiinţare prezent La In Reşiţa ; ÎS
pregătirea temeinică a ce vom orienta mai energic înfiinţare * prezent muzicală.
lor care doresc să intre în în viitor. — Suprafaţa totală (ha) 711 554 — Suprafaţa totală (ba) 1026 1589
partid. Prin birourile or — Efective bovine (capete) 242
419
730
ganizaţiilor de bază, prin IOAN ROB — Efective ovine (capete) 250 550 — Efective bovine (capete) 1000 1150
— Efective ovine (capete)
organizaţiile U.T.C., de sin secretar al Comitetului — Venituri băneşti (Iei) 524 000 2 449 000 — Venituri băneşti (lei) 422 887 2 062 000
dicat şi comisiile de femei orăşenesc Haţeg al P.C.R. — Valoarea normei (lei) 11,62 34,18 — Valoarea normei (lei) 8,60 33,26
— Avuţia obştească (lei) 1 127 004 4 553 000 — Avuţia obştească (lei) 1 495 625 5 986 000
— Credite scadente în 1977 — Credite scadente în 1977 DEVA : 1
Plenara lărgită a Comitetului (Ici) 1 430 000 (ici) 1 042 000 acasă (Pai
— Credite rambursate (Iei) 1 430 000 — Credite rambursate (lei) 973 000 DOARA : I
clar de lu:
judeţean al femeilor Regăsire
Petrecere li
Ieri, a avut loc la Deva privire la pregătirea şi des Recomt'ensă
plenara lărgită a Comite făşurarea adunărilor şi con (Urmare din pag. 1) chiar pe oameni, de modul (Constructoi
tului judeţean al femeilor, ferinţelor de dări de seamă Mecanizarea lucrărilor miniere în care reuşeşte să se facă ŞANI : M
3a care au participat tova şi alegeri ale comitetelor şi înţeles, ascultat şi respec (Unirea); M
Noiembr
(7
răşele din comitetul jude comisiilor de femei, acţiune rului său general, aşa ac tat de ortaci, răspunzîn- cutul din n
ţean, din comisiile pe pro amplă, desfăşurată pe baza ţionăm ! Complexul de ma trebuie însoţită de temeinica du-le acestora cu aceleaşi ca) ; LUPE)
bleme, preşedintele comite hotărîrii recentei plenare a re productivitate cu care sentimente. Pe ianuarie, navalului •
telor municipale, orăşe Consiliului Naţional al Fe lucrăm merge bine, condi brigada mea a realizat su (Cultural) ;
neşti şi comunale ale fe meilor. Adunările şi confe ţiile de zăcămînt nu ne mai organizare a muncii plimentar 10 mc, ceea ce re e putere
resc) : ' ,,T ’ T
meilor, activiste obşteşti, rinţele au loc în perioada pun acum probleme deose ne întăreşte convingerea că chitară „.......
secretarii adjuncţi ai comi 1 februarie — 31 martie bite şi toţi cei 80 de oa nut să adauge: „In 1977, ţinere metalică) şi reuşim angajamentul anual, de 100 NEA : Regă
tetelor comunale de partid a.c. A fost prezentat, de meni din brigadă sîntem brigada lui Ioan Sălăgean, realizări notabile. De la în mc, va fi îndeplinit şi de PETRILA :
cu probleme de propagandă, asemenea, programul de hotărîţi să lucrăm aşa cum din care fac parte, a înde ceputul anului am extras păşit. După părerea mea, in anii ’20
ANINOASA
secretarii adjuncţi cu pro desfăşurare a acestei im trebuie. Luna ianuarie am plinit şi depăşit planul de peste sarcinile de plan mai cheia succesului este : om curaj (Mun<
blemele sociale de la co portante acţiuni, stabilin- încheiat-o cu un sensibil producţie, iar în acest an bine de 500 tone de căr la front (nu după „goale", CÂNI: Ce
du-se măsuri corespunză
mitetele municipale şi plus de producţie, pe care ne-am angajat să extragem bune, depăşindu-ne în me după materiale, după „pro (7 Noiembrii
toare pentru deplina reu
orăşeneşti de partid, re şită a adunărilor şi confe îl vom amplifica în lunile în plus 1 000 tone de căr die randamentele cu 500- bleme"). Adică — folosirea cunoscutul
(Steaua roşi
prezentanţi ai Consiliului rinţelor de dări de seamă şi viitoare". bune. Vrem să dăm chiar 800 kg pe post. De curînd efectivă a timpului de lu Ţinutul uita
judeţean al sindicatelor, Co alegeri âle comitetelor şi La rîndul său, şeful de mai mult...“. am atacat un nou frontal, cru de către fiecare om din trla); Gloria
mitetului judeţean al schimb Ioan Tecşa, unul Mina Lupeni este una în IV est, care are peste brigadă şi schimb, bună căra) ; GEO
comisiilor de femei, din în 100 m şi unde lucrăm bine, tonica a V
U.T.C., U.J.C.A.P., U.J.C.M., treprinderi, instituţii, coo dintre mulţii mineri ai dintre cele mai dotate din înţelegere şi întrajutorare". toarce (Cas:
ai altor organizaţii de ma perative agricole de pro sectorului IV cu care to punct de vedere tehnic din în plin. Oamenii din briga Minerii de la Lupeni sînt HAŢEG : A
să şi obşteşti. ducţie şi meşteşugăreşti, varăşul Nicolae Ceauşescu Valea Jiului, iar sectorul dă, din rîndul cărora se angajaţi plenar, deci, la în — seriile I-
evidenţiază şefii de schimb
In cadrul plenarei a fost din comune, oraşe şi mu s-a întreţinut în abatajul IV — cel mai mare al în Aurel Manda, Constantin deplinirea şi depăşirea sar BRAZI : Coi
seriile I-H ;
prezentată o informare cu nicipii. IV est al Lupeniului, a ţi- treprinderii — este şi cel cinilor de plan, la mate ma (Casa de
mai mecanizat. Dar meca Ioan, Aurel Tecşa, Dumi rializarea exemplară a ori gini in oglir
tra Spatache, sînt buni mi
nizarea nu este suficientă neri, conştiincioşi şi disci entărilor date de secreta-' SIMERIA : <
După prima lună a anului in industria hunedareană dacă nu este însoţită de o plinaţi, hotărîţi cu toţii să rul general al partidului, to seriile I-H (î
varăşul Nicolae Ceauşescu,
Turpii
Dlck
foarte bună organizare a lucrăm mai mult, mai bi de creştere a productivită TELIUC : Oi
(Urmare din pag. 1) cute), conserve din legu cuptoare din cauze elec muncii, de respectarea ri ne".' ţii muncii, prin mecaniza trol“ (Miner
me şi fructe. Trebuie re tromecanice. Minerii din guroasă a disciplinei teh Aceeaşi remarcă a nece rea lucrărilor din subteran, O fereastră
nivelul potenţialului in ţinut faptul că rămîne- Valea Jiului trebuie să nologice şi de producţie. sităţii mai bunei organizări de sporire a producţiei de citorcsc).
dustriei judeţului, dacă rile în urmă la cărbune, înţeleagă că au produs „In frontalul unde-şi des a lucrului şi întăririi ordi cărbune cocsificabil. Dar
toate colectivele ar fi ac ciment, fire artificiale şi greutăţi in aproviziona făşoară activitatea brigada nii şi disciplinei o face şi dacă mecanizarea implică
ţionat cu perseverenţă şi alte produse au fost cau rea cocsurilor cu materie mea — releva şeful de bri minerul Mihai Nistor, care eforturi financiare, organi
energie pentru îndeplini zate de defecţiuni tehni- primă, iar cimentiştii de gadă Constantin Nichita — conduce o brigadă de pre zarea muncii şi disciplina
rea planului fizic la toate co-organizatorice şi mai la Chişcădaga că, lucrînd am pornit bine în acest an. gătiri tot în sectorul IV. nu implică decît investiţii
sortimentele. S-au acu puţin de probleme de a- cum au lucrat în ianua Am în formaţie 40 de oa de gîndire şi inteligenţă
pr
Timpul
mulat deja rămîneri în provizionare şi efective. rie, pun sub semnul in meni, pe 4 schimburi, or Considerînd că cei de la tehnică, de pasiune şi dă ziua de, 3 I
urmă — care în această La minele Lonea, Petri- ganizate pe 4 tipuri de lu pregătiri trebuie să fie tot ruire în muncă, de care Vreme rola
deauna cel puţin cu un pas
lună, în acest trimestru la, Aninoasa, Vulcan, Li- certitudinii onorarea an- crări : tăiere, răpire, revi minerii, conducătorii pro cer mai mu
trebuie recuperate inte vezeni au avut loc o se gajamenului care şi l-au zie şi puşcare. Fiecare îşi înaintea ortacilor de la pro ceselor de producţie nu duc cădea prec
mai ales si
gral — la cărbune net, rie de defecţiuni în trans asumat! ducţie, pentru a le asigu lipsă. Este necesar însă ca ploaie. Vintu
maşini şi utilaje pentru port — ce puteau fi pre Comuniştii, toţi oame cunoaşte bine sarcinile şi ra linie de front activă, aceste calităţi să fie fruc derat cu int
industria minieră, osii de întâmpinate sau diminua nii muncii din industria obligaţiile şi depune tot e- Mihai . Nistor remarca : tificate prin acţiuni temei porare din ;
vagoane montate, fire ar te cu forţele proprii ■—, judeţului au datoria pa fortul pentru realizarea „Bunul mers al treburilor nic elaborate de îmbună Temperaturii
fi
cuprinse
tificiale, încălţăminte, ci care s-au soldat cu pier triotică să facă totul pen lor. Ne organizăm temeinic în brigadă depinde hotărî- tăţire a organizării mun şi 2 grade,
ment, prefabricate din deri de mii şi mii de tru ca în luna februarie munca pe fiecare schimb, tor de personalitatea şefu cii. xime între 1
nu facem nici un rabat de Izolat se va
beton armat, lapte de tone de -cărbune, iar la şi în continuare planul lui de brigadă ; de modul ţă slabă.
consum (deşi cerinţele Chişcădaga s-au produs să fie realizat exemplar la tehnologiile de exploa în care ştie să organizeze Anchetă realizată de
populaţiei au fost satisfă- foarte multe staţionări la la toate produsele ! tare (lucrăm, numai cu .sus lucrul tic tiocnro cchimh ci niiMiToii r.ucoKic*