Page 13 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 13
9 ® VINERI, 3 FEBRUARIE 1978 Fag. 3
Adunări generale
| neglijenta |
IUNE aie oamenilor muncii In cartierul Viile Noi i
) din Deva, străzile 30 De- *
i cembrie, Stejarului, Pinu- ţ
Pianul sortimental — 7 lui şi Barbu Lăutcru sînt L
a (relua 1 luminate doar de un sin- i
ţ gur bec. Cetăţenii sînt I
îndeplinit ireproşabili Teatru! de amatori şi cerinţele de ca«ifafe i convinşi de necesitatea e- \
ţi iude
’ conomisirii energiei e- 1
Adunarea generală a re nerescu s-au referit pe larg aie repertoriului şi interpretării \ lectrice, dar nu pot fi J
prezentanţilor oamenilor la cauzele care au determi i convinşi că o asemenea ţ
ii fr.-ioce- muncii de la Sectorul fores nat neîndeplinirea planului Festivalul naţional- „Cân ' soluţie este bună. Se pa- i
tier de exploatare Haţeg a sortimental, la unele neajun profesionist) nu s-a ridicat rean trebuie să primeze ) re că este vorba de o ?
î limba făcut o analiză cuprinzătoa suri care s-au manifestat în tarea României" reprezintă ia nivelul altor genuri ar piesele în care eroii, con I neglijenţă ce durează de i
re şi exigentă, Sn spiritul ceea ce priveşte folosirea cadrul cel mai potrivit tistice, lipsind din lista fi flictele, mesajul de idei să 1 aproape trei luni... (R. i
sarcinilor stabilite de Confe cu randament ridicat a uti pentru afirmarea şi con nalistelor... se situeze ferm pe tărîmul
o ; i Costea, corespondent). ^
rinţa Naţională a partidu lajelor, la unele aspecte le firmarea valorilor creatoa Este îmbucurător faptul muncii creatoare, al pro
lui, a realizărilor înregistra gate de disciplina muncii re şi interpretative ale oa că în ediţia a doua a Fes
entru co- te în anul trecut, a jalonat în cadrul parchetelor fores menilor muncii, demon- tivalului naţional „Cântarea blematicii complexe şi bo ) APA CARE PĂGUBEŞTE ^
cu claritate şi responsabili tiere. Totodată, ei au făcut strînd din nou că şi această gate pe care le oferă socie ? Agricultorii ştiu bine l
tate muncitorească direcţiile numeroase propuneri care României" s-au înscris'247 tatea noastră, viaţa şi 1 cît de necesară este apa }
Dacă ta- de acţiune pentru acest an. vizează materializarea exem iniţiativă a secretarului ge de formaţii teatrale de a- munca oamenilor, şi în a- l ta culturi. Sînt însă şi ca- i
Premieră In darea de seamă prezenta plară a planului şi a angaja neral al partidului, tovară matori cu 2 129 membri — cest sens ar fi binevenită i zuri cînd aceasta, în loc ^
tă şi îti dezbateri a fost a- ' mentelor asumate în între şul Nicolae Ceauşescu, es date statistice care expri o mai mare mobilizare a
preciat ea pozitiv faptul că - cerea socialistă pe anul 1978. te pătrunsă de o profundă mă, dincolo de interesul şi i de sporuri de producţie, i
rea(lc li- autorilor hunedoreni la
s-au obţinut. însemnate de- - Propunerile făcute comple grijă pentru dezvoltarea preocuparea factorilor cul realizarea repertoriului. Dar | aduce pagube. O aseme- J
păşiri 1a producţia globală şi tează programul de măsuri neîngrădită, liberă, a omu turali de la oraşe şi sate i nea situaţie se poate ve- \
marfă, precum şi la produc tehnieo-organizatorice şi ele lui .nou în toate domeniile repertoriul nu înseamnă / dea pe „viu" la intrarea 1
tivitatea muncii, unde creş se referă la mai buna ex pentru dezvoltarea mişcă decît direcţia ; materializa \ în oroşul Simeria, venind /
terea suplimentară a fost de ploatare şi valorificare a vieţii noastre politice, eco rii teatrale, adeziunea rea lui scenică impune ce
3 430 lei pe un lucrător. Evi masei lemnoase, la ridicarea nomice şi sociale. artiştilor şi publicului la rinţa de valoare. Experi l dinspre Deva. Aici, pe o T
dent, realizările favorabile - gradului de mecanizare a In acest sens este. edifi acest gen artistic. E des enţa ci şti gata pîiiă acum 3 bună parte din suprafa- (
se datorese preocupării ma lucrărilor, la utilizarea efi catoare apariţia în judeţul tul să amintim că,. printre solicită de aceea depăşirea 1 ţă, apa care bălteşte su- ?
nifestate pentru mai buna cientă a forţei de muncă, a nostru a unei largi mişcări manifestările teatrale or stadiului în care „amator" I focă semănăturile din »
organizare a muncii în ca capacităţilor de producţie şi i toamnă. Deşi se pot face ţ
UO Kadio- a fondului de timp, la îm teatrale de amatori : în ganizate recent în cadrul înseamnă nivel mediu, ac
iii ; 7.00 drul formaţiilor de lucru, prima ediţie a festivalului „Lunii teatrului politic de ceptabil, -ca o simplă’ pe ; cu uşurinţă canale de 1
Revista pentru utilizarea mai judi bunătăţirea aprovizionării au participat în faza de amatori", desfăşurată in ^ scurgere, nimeni nu se gin- *
■ui inelo- cioasă a fondului de timp şi - tehnico-materiaie, la mai trecere agreabilă a timpu
idcm as- extinderea acordului global. buna organizare a muncii şi masă 210 formaţii de tea decembrie 1977, au parti lui liber, scena obligînd la
Buletin Nu au rămas însă în afa întărirea disciplinei. tru ce au inclus în ca cipat la faza intercomunală exigenţă artistică. Numărul !
is folclo- ra criticii, aşa cum dealtfel Chibzuind temeinic asupra drul lor peste 1 600 de in un număr de 52 de echioe ridicat al formaţiilor artis
ea ; 11,00 era şi firesc, aspectele pri rezervelor existente in ca terpreţi. Demonstrînd cu de teatru, dintre care, în tice de amatori însorise în \
20 Avan-
v. ; 11,35 vind realizarea planului sor drul parchetelor, colectivul vigoare artistică actualita afară de cele ale caselor cea de a doua ediţie a Fes
timental. Restanţele înregis de oameni ai muncii de la tea permanentă a unei dra deşte să intervină pentru ^
,00 Buie- S.F.E. Haţeg şi-a asumat an de cultură din 'Deva, Hune tivalului naţional „Cîntarea
Din co- trate la buşteni şi celuloză maturgii umaniste, militan doara, Brad, Haţeg, Orăştie, României" trebuie să în ) a nu se compromite re- /
nostru ; de fag (unde minusul a fost gajamente mobilizatoare in te, prima ediţie a festi s-au remarcat echipele de semne în primul rînd un i colta. Faţă de asemenea <
15.00 Stu- de 401 şi, respectiv, de 2 377 întrecerea socialistă pe acest valului a evidenţiat cîteva 1 situaţii nu se poate ma- ţ
lladiojur- mc — n.n.), la lobde pentru an. Susţinînd înfăptuirea e- teatru ale căminelor cultu plus de calitate a actului 7 nifesta nici o îngăduin- ţ
îate eco- lăzi şi mangal • de bocşe, au ixemplară a planului şl an echipe de teatru cu reale rale din Dobra, Băiţa, Săia- scenic. Aşa oum sublinia
detin de avut ' implicaţii negative a- gajamentelor sectorului, par calităţi, ca de pildă cea a şu de Sus, Baia de Criş, secretarul general al parti ţ ţă ! (N. Toader).
i patrie ; ticipanţii la dezbaterile adu Şcolii populare de artă din Buceş, Vata de Jos, Peştea- dului nostru la Congresul
20,15 Noi, supra activităţii economice a nării generale s-au angajat Petroşani (care a reprezen na, Orăştioara de Sus, Bo- s DAR CONSUMUL
; 20,45 sectorului, nerealizările la educaţiei politice şi al cul
aceste sortimente afeetînd să realizeze suplimentar 400 tat dealtfel judeţul nos şorod, Sarmizegetusa ş.a. turii socialiste, este necesar \ PROPRIU ?
2.00 O zi
\
3.00 Non îndeplinirea în totalitate a mc buşteni de gater din ră- tru Ia faza interjudeţeană Fapt pozitiv este şi abor ca interpretarea artistică • Acum, cînd se pune eu ,
irn. planului şi a angajamentului şinoase şi fag, 200 mc lemn de la Timişoara), cele ale darea de către formaţiile din cadrul întrecerilor fes ■ maximă acuitate proble- »
asumat în întrecerea socia de foc, 100 mc lemn pentru caselor de cultură din De participante a unor piese tivalului, să capete un ca i ma economisirii energiei ^
listă. De asemenea, datorită construcţii rurale şi să redu va, Petroşani şi Hunedoa din repertoriul contempo racter activ, nu formal, şi ^ electrice, se mai întîlnesc i
restanţelor la sortimentele că cu 50 000 lei cheltuielile ra, precum şi cele ale că
0,00 Ac- ran. Prin refuzul unor pie •să reprezinte un mijloc efi i aspecte de risipă chiar şi J
18,10 Al amintite, unitatea a rămas materiale de producţie. Ei minelor culturale din Băi- se uşoare, lipsite de con cient de manifestare a ta / la locurile de distribuire V
de şue în urmă cu onorarea a 12 şi-au manifestat, totodată, ţa, Geoagiu şi Pui. flict, mizînd pe jocuri de lentelor autentice de masă,
ta expe- contracte economice. hotărîrea fermă de a înde Nu se poate trece însă cuvinte şi situaţii hazlii sau ) a curentului electric. In t
Jn Pip ort In cuvîntul lor, tovarăşii plini ireproşabil, ritmic şi de participare a oamenilor i data de 1 februarie a.c., ?
minime, Toader Fluţar, Viorel Zepa, de calitate planul sortimen cu vederea faptul că în melodramatice, spectacolele muncii Ia viaţa culturală a , de pildă, la staţia de V
practici Constantin Ancea, Ion Vida, tal. prima ediţie a festivalului au câştigat în interes. Şi societăţii noastre . 1 transformare din Strei ar- Ik
itatca si- Iustin Munteanu, Ştefan Jia- teatrul de amatori hune- în viitor în activitatea tea
ledorcni ; nu, Ion Boroş şi Ion- Drai- T. NICOLAU dorean (la fel ca şi cel trului de amatori hunedo- C. DROZD ^ dcau toate becurile în |
i plină zi. Evident, este şi V
ulară cu
l saxofo- ; acesta un consum inutil V
itîngacdu; care nu trebuie şi nu I
creaţia : poate să fie trecut cu ve- /
icvăr" — De la ziariştii colaboratori darea. (T. Dobrescu). \
. realiza-
dstice de
tlui din N-O FI SOSIT TIMPUL?
10 Viaţa Răspunzînd unei note }
iVlai multă grijă AZI — INFORMAŢII TRANSMISE DE . publicate in ziarul nos- V
COLECTIVUL DE LA NODUL DE 1 tru, Comitetul comunal 4
faţă de „cămările" CALE FERATA SIMBRIA ^ de partid Bretea Romă- i
i nă ne face cunoscut (ia \
magazinelor V . .) ă a stabilit 1'
1 data de 21 noiembrie ţ
c
n n
?erde de săteşti ^ măsuri pentru defrişarea J
HUNE- mărăcinilor de pe tere- \
turi sub în cinstea Zilei ceferiştilor
t'lacăra) ; (Urmare din pag. 1) \ nurile agricole. Firesc era i
irgistul) ; ţ ca^ pînă la această dată ?
(Arta) ; o iniţiativa rilor depuse de comunişti, dc ) măsurile respective să se I
u xţerif pală a lipsei unor produ către toţi oamenii muncii, din ^ concretizeze în fapte. De- ţ
PETRO- se din magazine: „inter VALOROASA rândurile cărora s.e eviden i oarece nu prea se între- ţ
poiiţistul minabilul" inventar de la Angajat în întrecerea pen ţiază Vladimir Pelau, Iosil
inguratic I.C.R.Â. E adevărat că la Martin, Lucian Noaghi, lo- J zăresc semne de schim- 3
>Jecunos- depozitul respectiv nu s-a tru îndeplinirea exemplară a sif Crişan, Ioan D’ascălu şi ) bare a situaţiei, îl .intre- 1
[Beptibli- făcut un inventar de vreo sarcinilor de plan. şi anga Aurei Marcu, mecanici de ^ băm pe tovarăşul Gheor- |
jamentelor asumate în în
•ale car- locomotivă, Valentin Păicuţ, i ghe Cutean, secretarul |
t neagră doi ani, dar, totuşi, e mult trecerea socialistă, colectivul Ionel Cîmp’ean, Ioan Ciucan, 1 comitetului comunal de >
ste, ma- prea mult. Au fost uiiele staţiei C.F.R. Simeria-triaj luliu Gruber, ’ ajutori meca ţ partid, cînd vom putea I
Muncito- produse pc rampă care aplică cu mult succes iniţia
•Tonny s-au livrat în această pe tiva „Să reducem procesul nici, prevederile de plan la l consemna aplicarea mă- ţ
«Pî’.JO- rioadă magazinelor, dar nu tehnologic de triere a unui indicatorul sute tone brute / surilor „stabilite"? (N, ]
(incrul) ; suficiente şi nu din toate tren cu 5 minute". Bilanţul kilometri echivalate, au fost ^ Tîrcob).
intimplat întrecerii desfăşurate in lu realizate în proporţie de
Horesc) ; sortimentele. O mai bu na ianuarie este fructuos. 105,2 Ia sută ; la • consumul \ „SĂRIŢI, HOŢUL 1“ I
evâratui nă organizare la nivelul Medicul specialist Lucia Bâlăşcscu, de la Policlinica spi Tura a IlI-a condusă de im specific de combustibil s-a
i ; URI- I.C.R.A. ar fi evitat, desi talului din Hunedoara, dovedeşte multă pricepere şi dragoste piegatul de mişcare Virgil realizat o economie de 50 to ţ Minorul Emil Achim din i
'rancisco gur, crearea acestei situa faţă de micuţii pacienţi. Foto : I. V’LAD Cîmpurean, din care fac par ne, iar preţui de cost plani r Hunedoara — cunoscut *
AD: Ne- te tovarăşii Lazăr Luca, şef ficat a fost redus cu 4,9 la / de organele de miliţie 4
noapte ţii !... de manevră, Petru Crişan, sută.
tAŞTlE : Un alt fenomen am re manevrant, Gheorghe Ar'sin, ^ din municipiu pentru de- 1
np (Pa- marcat în cursul raidului impiegat de mişcare şi alţii PENTRU O i scle abateri de la con- ;
ttă (Fla- efectuat, la magazinul din : CTnd grandomania * duita civică — şi-a ex- 1
lAl: Ve- notă s-a clasat pe primul loc cu o PRODUCTIVITATE \ tins raza de „activitate", i
se in- Hărău. In timp ce locuito realizare de 111,5 la sută a MAI ÎNALTA A MUNCn l şi in Deva. Deunăzi, a- i
ultură) ; rii comunei reclamă lipsa îşi dă mîna cu dispreţul indicatorului vagoane intra
a glorie unor produse din maga te şi ieşite, iar pe locul doi întregul colectiv de mun ^ tras de strălucirea maga- 1
ipular) ; zin şi fac drumuri la De s-a situat tura a II-a condu citori de ia revizia de va I zinului „Bijuteria", şi-a ţ
casa
îegru — va sau Şoimuş pentru a şi Tovarăşa Elena Pălrău din tată. Dar ceea ce o trans să de impiegatul de mişcare goane Simcria-călători, mo ^ vîrît mina în casa de <
N : Ma Deva ne-a trimis la redacţie formă intr-un fapt ieşit din Marin Bărzăune, din care bilizat de comunişti, şi în bani, într-un moment în |
moment în
ţi ; Ima- le procura, timp de un an o carte poştală—somaţie, a- comun şi condamnabil esto mai fac parte tovarăşii Lau- frunte cu ei, acţionează cu t _________________________
care vînzătoarea servea
Iunic) ; de aici nu s-a făcut nici o (lresată (linsei de către Circum că lipsa de respect faţă de răspundere pentru realiza
niştit — comandă. A fost nevoie ca scripţia financiară a muni om şi-a dat mina cu negli rean Rentea, şef de mane rea sarcinilor de plan şi în \ clientela în colţul opus i
cipiului Deva, cu următorul jenţa, neverifieîndu-se temei
încăperii. Observindu-I,
i; ILIA: un delegat de la I.J.E. conţinut: „Imediat ce pri nic dacă scrisoarea esle tri vră, Ioan Finişan, rnane- deosebi pentru a obţine o i al încăperii. Observindu-I, 3
’ aceasta a strigat : „Să- *
amina) ; Coop. să se deplaseze la meşti prezenta, să te prezinţi misă ia adresa care trebuie sau vrant, Alexandru Iacobescu, productivitate a muncii cît- , „-easta a (
ea „Pc- la Circumscripţia financiară nu. • Şi astfel, această ciudată impiegat de mişcare şi alţii, j riţi, hoţul" !
HELAR: Hărău, să întocmească o Deva, la iov. Popescu pen mostră dc lipsă de respect a cu o realizare a planului în mai înaltă — sarcină trasată i Hoţul a zbughit-o
de Conferinţa Naţională a
r (Mun- comandă şi apoi să şi ducă tru aţi (sic) plăti taxa. In ajuns nu la adevărata desti procent de 110 la sută. partidului. Munca bine or ? uşă afară. Strigătul vin- T
marfa. De vină este dezor caz de neprezentare te vom natară, ci la o femeie mai
aduce cu miliţia, deoarece în vîrstă, care este departe IN DEPLINE CONDIŢII ganizată în toate comparti I zătoarei l-a auzit Mihai ţ
ganizarea existentă la res
statul nu poate să-ţi tină de a se afla într-o asemenea DE SIGURANŢA ŞI mentele, abnegaţia cu care | Borcan din Deva, mais- I
pectiva cooperativă, pre copilul, iar tu să vagabon situaţie ! Singurul ci copil lucrează întreg colectivul a i tru instructor la Şcoala 1
şedintele fiind de mult dezi". este student Ia Institutul dc REGULARITATE A condus la realizarea planu J de şoferi din llia, care \
mine din Petroşani.
Somaţia se referea la ne
timp bolnav iar contabila plăţii taxei dc întreţinere Ne aşteptam, şi se aştepta CIRCULAŢIEI lui producţiei globale pe lu \ trecea pe stradă. Un l
nereuşind să cuprindă toa pentru un copii încredinţat, şi tovarăşa Pâlrău ca, odată Activitatea de producţie la na ianuarie în procent de ^ cros serios pînă in faţa
107,4 la sută. Dar cea mai
te problemele. pe semne, unei instituţii a descoperită- eroarea, instituţia Depoul de locomotive Sime- de seamă realizare o con
prin
funcţionarul
penlru Se impune mai multă statului pentru creştere şi respectivă, ria se desfăşoară în condi stituie creşterea productivi l 1 fost în zadar. Hoţul
care a săvirşit-o, să-şi ceară
e 1978 : educare, precum şi la majo scuzele de rigoare. Nu a gă ţii normale, fără evenimen tăţii muncii cu 10,7 la sută
tldă, cu preocupare din partea tu rările aferente şi era sem sit însă necesar s-o facă. te, cu toate condiţiile grele l fost prins şi dat pe mîna /
s. Vor turor factorilor răspunză nată „pentru şeful circum Asemenea intîmplări nedo- faţă de sarcina planificată. i organelor de miliţie. Din- '
i organelor de miliţie,
slabe, tori dc buna aprovizionare scripţiei", de către o altă rile aruncă umbră asupra provocate în traficul ferovi Aceste importante realizări i colo de fapta dezaproba-
nă de persoană. muncii unor funcţionari caro ar de timpul friguros. Buna sînt opera întregului colec
Ha mo a locuitorilor dc la sate, O asemenea scrisoare, eu se comportă cu cetăţenii cu organizare a muncii, ordinea tiv, iar pe primul loc în în ^ toare a minorului, toată
ri tem- pentru ca aceasta să fie la un asemenea limbaj jignitor, toată solicitudinea şi decen .şi disciplina, înalta respon trecere s-a clasat tura con t admiraţia pentru omul
vestic. nivelul celei de la oraş, în emisă unui cetăţean de că ţa. Lor le cerem prin aceste sabilitate faţă de sarcini şi dusă de maistrul Simion / care a sărit în aiutor, ca-
me vor tre o instituţie a statului, in rînduri să intervină cu ho- dorinţa dc a cinsti Ziua ce ) re s-a simţit îndemnat
ninus 3 lumina programului de diferent ce „păcate" ar avea tărîre pentru curmarea unor feriştilor cu realizări cît Ţendea. (IORDAN POPA,
:le ma- creştere a nivelului de trai cetăţeanul, surprinde neplă asemenea manifestări de mai frumoase, cu însemnate GIIEORGIIE BLAGAlLA, TI- i s-o facă. Aceasta e ati- J
grade. adoptat de recenta Confe- cut, ba chiar indignează. grandomanie şi dispreţ faţă BERIU MARCU — din co 1 tudinea de care avem j
1
ila cea- In corespondenţa oficială e- dc om. depăşiri de plan, a dus la în
rinţă Naţională a partidu xistă o ţinută decentă şi pro registrarea unor succese în lectivul de ziarişti colabora ! nevoie. Mulţumim. (cpt. (
lui. tocolară care trebuie respec ION CIOCLE1 semnate din prima lună a a- tori de la nodul de calc fe ^ S. Creţctn).
nniMA rrwnrARi] nului. Ca urmare a efortu rată Simeria).