Page 15 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 15
99 ® VINERI, 3 FEBRUARIE 1978 Pag. 3
Adunări generale f
, NEGLIJENTA
aie oamenilor muncii / In cartierul Viile Noi
ESUfyiE
) din Deva, străzile 30 De-
l cembrie, Stejarului, Pinu-
Pionul sortimental — , lui şi Barbu Lăutaru sînt 4
îca (rcrlita- I luminate doar de un sin-
gur bec. Cetăţenii sînt
^
îndeplinit ireproşobili Feafru! de amatori şi cerinţele de calitate convinşi de necesitatea e-
iţii jiulc-
it... ; ’ conomisirii energiei e- l
Adunarea generală a re nerescu s-au referit pe larg ; a;e repertoriului şi interpretării \ lectrice, dar nu pot fi J
prezentanţilor oamenilor la cauzele care au determi ^ convinşi că o asemenea I
bă france- muncii de la Sectorul fores nat neîndeplinirea planului soluţie este bună. Se pa- i
Festivalul naţional „Cîn
tier de exploatare Haţeg a sortimental, la unele neajun tarea României" reprezintă profesionist) nu s-a ridicat rean trebuie să primeze l re că este vorba dc o )
in limba făcut o analiză cuprinzătoa suri care s-au manifestat în la nivelul altor genuri ar piesele în care eroii, con l neglijenţă ce durează de i
re şi exigentă, în spiritul ceea ce priveşte folosirea cadrul cel mai potrivit tistice, lipsind din lista fi flictele, mesajul de idei să 1 aproape trei luni... (R. (
sarcinilor stabilite de Confe cu randament ridicat a uti pentru afirmarea şi con nalistelor... se situeze ferm pe tărimul
>to ; ' Costea, corespondent). ,
rinţa Naţională a partidu lajelor, la unele aspecte le firmarea valorilor creatoa-. Este îmbucurător faptul muncii creatoare, al pro \ '
lui, a realizărilor înregistra gate de disciplina muncii re şi interpretative ale oa că în ediţia a doua a Fes blematicii complexe şi bo
pentru co- te in anul trecut, a jalonat în cadrul parchetelor fores menilor muncii, demon tivalului naţional „Cîntarea / APA CARE PĂGUBEŞTE \
cu claritate şi responsabili tiere. Totodată, ei au făcut strând din nou că şi această României" s-au înscris 247 gate pe care le oferă socie 1 Agricultorii ştiu bine l
viaţa
noastră,
tatea
şi
tate muncitorească direcţiile numeroase propuneri care iniţiativă a secretarului ge ) cît de necesară este apa !
. Dacă ta- de acţiune pentru acest an. vizează materializarea exem de formaţii teatrale de a- munca oamenilor, şi în a- i la culturi. Sînt însă şi ca- .1
In darea de seamă prezenta plară a planului şi a angaja neral al partidului, tovară matori cu, 2 129 membri — cest sens ar fi binevenită
. Premieră i’ zuri cînd aceasta, în loc \
tă şi în dezbateri a fost a- mentelor asumate în între şul Nicolae Ceauşeseu, es date statistice care expri o mai mare mobilizare a
preciat ca pozitiv faptul că cerea socialistă pe anul 1978. te pătrunsă de o profundă mă, dincolo de interesul şi autorilor hunedoreni la 1 de sporuri de producţie, i
creaţie Ji- s-au obţinut însemnate de Propunerile făcute comple | aduce pagube. O aseme- J
ă ; grijă pentru dezvoltarea preocuparea factorilor cul realizarea repertoriului. Dar
păşiri la producţia globală şi tează programul de măsuri neîngrădită, liberă, a omu turali de la oraşe şi sate repertoriul nu înseamnă i nea situaţie se poate ve- y
marfă, precum şi la produc tehnico-organizatorice şi ele lui nou în toate domeniile pentru dezvoltarea mişcă decît direcţia ; materializa ’ dea pe „viu" la intrarea t
tivitatea muncii, unde creş se referă la mai buna ex y în oraşul Simeria, venind ?
terea suplimentară a fost de ploatare şi valorificare a vieţii noastre politice, eco rii teatrale, adeziunea rea lui scenică impune ce t dinspre Deva. Aici, pe o l
3 450 lei pe un lucrător. Evi masei lemnoase, la ridicarea nomice şi sociale. artiştilor şi publicului la rinţa de valoare. Experi
dent, realizările favorabile gradului de mecanizare a în acest sens este edifi acest gen artistic. E des enţa cîştigată pînă acum ) bună parte din suprofa- V
se datoresc preocupării ma lucrărilor, la utilizarea efi catoare apariţia în judeţul tul să amintim că, printre solicită de aceea depăşirea \ ţă, apa care bălteşte su- i
nifestate pentru mai buna cientă a forţei de muncă, a nostru a unei largi mişcări manifestările teatrale or stadiului în care „amator" ^ focă semănăturile din '
organizare a muncii în ca capacităţilor de producţie şi , toamnă. Deşi se pot face ^
B.OO Hadio- a fondului de timp, la îm teatrale de amatori: în ganizate recent în cadrul înseamnă nivel mediu, ac
eţ.ii ; 7,00 drul formaţiilor de lucru, prima ediţie a festivalului „Lunii teatrului politic de ceptabil, ca o simplă pe ' cu uşurinţă canale de i
' ^pvîsta pentru utilizarea mai judi bunătăţirea aprovizionării au participat în faza de amatori", desfăşurată î.n trecere agreabilă a timpu 4 scuraeto, nimeni nu se gin- ’
.elo- cioasă a fondului de timp şi tehnieo-materiale, la mai
„incicm as- extinderea acordului global. buna organizare a muncii şi masă 210 formaţii de tea decembrie 1977, au parti lui liber, scena obligînd ia
) Buletin Nu au rămas însă in afa întărirea disciplinei. tru ce au inclus în ca cipat ia faza intercomunală exigenţă artistică. Numărul 1
Jas folclo- ra criticii, aşa cum dealtfel Chibzuind temeinic asupra drul lor peste 1 600 de in un număr de 52 de echioe ridicat al formaţiilor artis
itea ; 11.00 era şi firesc, aspectele pri rezervelor existente în ca terpreţi. Demonstrînd cu de teatru, dintre care, în tice de amatori înscrise în n
1,20 Avan- drul parchetelor, colectivul vigoare artistică actualita afară de cele ale caselor
Tv. ; 11,35 vind realizarea planului sor cea de a doua ediţie a Fes ... I
timental. Restanţele înregis de oameni ai muncii de la tea permanentă a unei dra de cultură din Deva, Hune tivalului naţional „Cîntarea deşte sa intervină pentru
12,00 Bule- S.F.E. Haţeg şi-a asumat an a nu se compromite re- /
>5 Din co- trate la buşteni şi celuloză maturgii umaniste, militan doara, Brad, Haţeg, Orăştie, României" trebuie să în
i nostru ; de fag (unde minusul a fost gajamente mobilizatoare în te, prima ediţie a festi s-au remarcat echipele de semne în primul rînd un 1 colta. Faţă de asemenea ),
15.00 Stu- de 401 şi, respectiv, de 2 377 întrecerea socialistă pe aceşt valului a evidenţiat cîteva teatru ale căminelor cultu ! situaţii nu se poate ma- y
Radioj ur mc — n.n.), la lobde pentru an. Susţinînd înfăptuirea e- echipe de teatru cu reale plus de calitate a actuiui * nifesta nici o îngăduin- ^
inate oco lăzi şi mangal de bocşe,. au xemplară a planului şi an rale din Dobra, Băiţa. Săla- scenic. Aşa oum sublinia ^ ţă ! (N. Toader).
lul elin dc avut implicaţii negative a- gajamentelor sectorului, par calităţi, ca de pildă cea a şu de Sus, Baia de Criş, secretarul general al parti
tu patrie ; supra activităţii economice a ticipanţii Ia dezbaterile adu Şcolii populare de artă din Bueeş, Vaţa de Jos, Peştea- dului nostru la. Congresul
20,15 Noi, nării generale s-au angajat Petroşani (care a reprezen na, Orăştioara de Sus, Bo- educaţiei politice şi al cul ' DAR CONSUMUL 4
S ; 20,45 sectorului, nerealizările la \ PROPRIU ? ’
aceste sortimente afectînd să realizeze suplimentar 400 tat dealtfel judeţul nos şorod, Sanmizegetusa ş.a. turii socialiste, este necesar
22.00 O 7Ă tru la faza interjudeţeană
—3,00 Non îndeplinirea în totalitate a mc buşteni de gater din ră- Fapt pozitiv este şi abor ca interpretarea artistică ^ Acum, cînd se pune cu ,
turn. planului şi a angajamentului şinoase şi fag, 200 mc lemn de la Timişoara), cele ale darea de către formaţiile din cadrul întrecerilor fes i maximă acuitate proble- t
asumat în întrecerea socia de foc, 100 mc lemn pentru caselor de cultură din De participante a unor piese tivalului, să capete un ca ' ma economisirii energiei ^
listă. De asemenea, datorită construcţii rurale şi să redu va, Petroşani şi Hunedoa din repertoriul contempo racter activ, nu formal, şi ţ electrice, se mai întilnesc i
restanţelor la sortimentele că cu 50 000 lei cheltuielile ra, precum şi cele ale că
18.00 Ac- ran. Prin refuzul unor pie să reprezinte un mijloc efi i aspecte de risipă chiar şi J
18,10 Al- amintite, unitatea a rămas materiale de producţie. Ei minelor culturale din Băl se uşoare, lipsite de con cient de manifestare a ta ’ la locurile de distribuire y
• de suc- în urmă cu onorarea a 12 şi-au manifestat, totodată, ţa, Geoagiu şi Pui. flict, mizind pe jocuri de
contracte economice. lentelor autentice de masă, \ a curentului electric. In L
expe- iiotărîrea fermă de a înde Nu se poate trece însă cuvinte şi situaţii hazlii sau de participare a oamenilor l data de 1 februarie a.c., |
Un raport în cuvîntul lor, tovarăşii plini ireproşabil, ritmic şi
li minime, Toader Fluţar, Viorel Zepa, de calitate planul sortimen cu vederea faptul că în melodramatice, spectacolele muncii la viaţa culturală a ' de pildă, la staţia^ de j
practici Constantin Âncea, Ion Vida, tal. prima ediţie a festivalului au cîştigat în intdl-es. Şi societăţii noastre . t transformare din Strei or- (
vitatca si- Iustin Munteanu, Ştefan Jia- teatrul de amatori hune- în viitor în activitatea tea \ deau toate becurile în i
încGoreni ; nu, Ion Boroş şi Ion Drai- T. NICOLAU dorean (la fel ca şi cel trului de amatori hunedo- C. DROZD i plină zi. Evident, este şi >
•puiară cu
şi saxofo- ’ acesta un consum inutil ţ
Stîngaciu; V care nu trebuie şi nu l
i creaţia : . poate să fie trecut cu ve- ?
adevăr“ — De la ziariştii colaboratori ' ’ derea. (T. Dobrescu). '
oJ realiză
ri işti cc de N-O FI SOSIT TIMPUL ? )
tul ui din
1.00 Viaţa k Răspunzind unei note ?
iVSas siluită grijă AZI — INFORMAŢII TRANSMISE DE ? publicate in ziarul nas- ,1
i tru, Comitetul comuna) 4
COLECTIVUL DE LA NODUL DE
faţă de „GămăriSe“ CALE FERATA SIMERIA ^ de partid Bretea Romă-
i nă ne face cunoscut (Io ij
magazinelor I data de 21 noiembrie y
\ 1977— n.n.) că a stabiliţ i
verde dc săteşti ^ măsuri pentru defrişarea •
HUNE- mărăcinilor de pe tere- i
:ături sub In cinstea Zilei ceferiştilor \ nuri le agricole. Firesc era 4
(Flacăra) ; (Urmare din pag. 1) ( ca_ pînă Ia această dată »
rurgistul) ;
(Arta) ; pală a lipsei unor produ o iniţiativa rilor depuse de comunişti, de ) măsurile respective să se i
ru şerif VALOROASA către toţi oamenii muncii, din \ concretizeze în fapte. De- ţ
PETRO- se din magazine : „inter rîndurile cărora se eviden i oarece nu prea se intre- 1
poliţistul minabilul" inventar de la Angajat în întrecerea pen- ■ ţiază Vladimir Pelau, Iosif • zăresc semne de schim- î
singuratic I.C.R.A. E adevărat că la tru îndeplinirea exemplară a Martin, Lucian Noaghi, Io-
Necunos- depozitul respectiv nu s-a sarcinilor de plan şi anga sif Crişan, Ioan Dascălu şi \ bare a situaţiei, îl intre- )
(Rcpubli- făcut un inventar de vreo jamentelor asumate în în Aurel Marcu, mecanici de ^ băm pe tovarăşul Gheor- 4
)-ale car trecerea socialistă, colectivul locomotivă, Valentin Păicuţ, i ghe Cutean, secretarul *
ia neagră doi ani, dar, totuşi, e mult staţiei C.F.R. Simeria-triaj Ionel Cîmpean, Ioan Ciucan, t comitetului comunal de *
osie, ma- prea mult. Au fost unele aplică cu mult succes iniţia luliu Gruber, ajutori meca ^ partid, cînd vom putea ţ
(Muncito- produse pe rampă care nici, prevederile de plan la
: Jonny s-au livrat în această pe tiva „Să reducem procesul indicatorul sute tone brute i consemna aplicarea mă- (
esc) ; LO- rioadă magazinelor, dar nu tehnologic dc triere a unui kilometri echivalate au fost } surilor „stabilite" ? (N. J
Minerul) ; suficiente şi nu din toate tren cu 5 minute". Bilanţul ^ Tîrcob).
întâmplat întrecerii desfăşurate în lu realizate în proporţie de
c) ; sortimentele. O mai bu na ianuarie este fructuos. 105,2 la sută; la consumul \ „SĂRIŢI, HOŢUL !“ y
..aiul nă organizare la nivelul Medicul specialist Lucia Bălăşescu, dc la Policlinica spi Tura a 111-a condusă de im specific de combustibil s-a
c) ; URI- I.C.R.A. ar li evitat, desi talului din Hunedoara, dovedeşte multă pricepere şi dragoste piegatul de mişcare Virgil realizat o economie de 50 to ^ Minorul Emil Achim din
Francisco gur, crearea acestei situa faţă de micuţii pacienţi. Foto : I. VLAD Cîmpurean, din care fac par ne, iar preţul de cost plani Hunedoara cunoscut
RAD: Ne- te tovarăşii Lazăr Luca, şef ficat a fost redus cu 4,9 ia de organele de miliţie
\ noapte ţii !... de manevră, Petru Crişan, sută.
JRÂŞTIE : Un alt fenomen am re manevrant, Gheorghe Arsin, ^ din municipiu pentru de-
imp (Pa- marcat în cursul raidului impiegat de mişcare şi alţii PENTRU O ' sele abateri de la con
întă (Fla- efectuat, la magazinul din : Cînd grandomania duita civică — şi-a ex-
•BAl: Ve- notă s-a clasat pe primul loc cu o PRODUCTIVITATE \ tins raza de „activitate"
realizare de 111,5 la sută a
:a se in Hărău. In timp ce locuito indicatorului vagoane intra MAI ÎNALTA A MUNCII 1 şi în Deva. Deunăzi, a-
cultură) ; rii comunei reclamă lipsa îşi dă mina cu dispreţul / tras de strălucirea maga-
ita glorie unor produse din maga te şi ieşite, iar pe locul doi întregul colectiv de mun
Popular) ; zin şi fac drumuri la De s-a situat tura a Il-a condu citori de la revizia de va I zinului „Bijuteria", şi-a
negru — Tovarăşa Elena Pătrău din tată. Dar ceea ce o trans să de impiegatul de mişcare goane Simeria-călători, mo vîrît mina în casa de
AN : Ma va sau Şoimuş pentru a şi Deva nc-a trimis la redacţie formă intr-un fapt ieşit din Marin Bărzăune, din care bilizat de comunişti, şi in i bani, intr-un moment în
le procura, timp de un an comun şi condamnabil este
ri) ; Ima- o carte poştală—somaţie, a- mai fac parte tovarăşii Lau- frunte cu ei, acţionează cu I care vînzătoarea servea
l Iunie) ; de aici nu s-a făcut nici o (iresată dinsei de către Circum că lipsa de respect faţă de rean Rentea, şef de mane răspundere pentru realiza clientela în colţul opus
liniştit — comandă. A fost nevoie ca scripţia financiară a muni om şi-a dat mina cu negli rea sarcinilor de plan şi în
cipiului Deva, cu următorul jenţa, neverifieîndu-se temei vră, Ioan Finişan, mane i al încăperii. Observîndu-I,
il); ILTA: un delegat de la I.J.E. conţinut : „Imediat ce pri nic dacă scrisoarea este tri vrant, Alexandru Iacobescu, deosebi pentru a obţine o
Lumina) ; .* aceasta a strigat : „Să-
Coop. să se deplaseze la meşti prezenta, să te prezinţi misă la adresa care trebuie sau impiegat de mişcare şi alţii, productivitate a muncii cit
mea „Pe- Hărău, să întocmească o ia Circumscripţia financiară nu. Şi astfel, această ciudată mai înaltă — sarcină trasată ţ riţi, hoţul" !
3HELAR: Deva, la tov. Popescu pen mostră de lipsă de respect a cu o realizare a planului în de Conferinţa Naţională a Hoţul a zbughit-o pe
procent de 110 la sută.
er (Mun- comandă şi apoi să şi ducă tru aţi (sic) plăti taxa. In ajuns nu la adevărata desti partidului. Munca bine or ) uşă afară. Strigătul vin-
marfa. De vină este dezor caz de neprezentare te vom natară, ci la o femeie mai IN DEPLINE CONDIŢII ganizată în toate comparti l zătoarei l-a auzit Mihai
deoarece în vîrstă, care este departe
aduce
cu
miliţia,
ganizarea existentă la res statul nu poate să-ţi ţină de a se afla într-o asemenea DE SIGURANŢA ŞI mentele, abnegaţia cu care \j Borcan din Deva, mais-
pectiva cooperativă, pre copilul, iar tu să vagabon situaţie ! Singurul ei copil lucrează întreg colectivul a i tru instructor Ia Şcoala
dezi". este student la Institutul dc REGULARITATE A condus la realizarea planu
şedintele fiind de mult - mine din Petroşani. 1 de şoferi din llia, care
timp bolnav iar contabila Somaţia se referea la ne Ne aşteptam,, şi se aştepta CIRCULAŢIEI lui producţiei globale pe lu y trecea pe stradă. Un
plata taxei de întreţinere na ianuarie în procent de
nereuşind să cuprindă toa pentru un copil încredinţat, şi tovarăşa Pătrău ca, odată Activitatea de producţie la 107,4 la sută. Dar cea mai l cros serios pină in faţa
te problemele. pe semne, unei instituţii a descoperită eroarea, instituţia Depoul de locomotive Sime- de seamă realizare o con ; magazinului „Ulpia" n-a
prin
funcţionarul
respectivă,
pentru Se impune mai multă statului pentru creştere şi care a săvîrşit-o, să-şi ceară ria se desfăşoară în condi stituie creşterea productivi 1 fost în zadar. Hoţul O
rie 1978 : educare, precum şi la majo scuzele de rigoare. Nu a gă ţii normale, fără evenimen tăţii muncii cu 10,7 la sută i fost prins şi dat pe mina
calaă, cu preocupare din partea tu rările aferente şi era sem sit însă necesar s-o facă. te, cu toate condiţiile grele faţă de sarcina planificată.
os. Vor turor factorilor răspunză nată „pentru şeful circum Asemenea intimplări nedo / organelor de miliţie. Din-
L slabe, tori de buna aprovizionare scripţiei", de către o altă rite aruncă umbră asupra provocate în traficul ferovi Aceste importante realizări i colo de fapta dezaproba-
rmă de persoană. muncii unor funcţionari care ar de timpul friguros. Buna sînt opera întregului colec ^ toare a minorului, toată
tufla mo- a locuitorilor de la sate, O asemenea scrisoare, cu se comportă cu cetăţenii cu organizare a muncii, ordinea tiv, iar pe primul loc în în
:ări tern pentru ca aceasta să fie la un asemenea limbaj jignitor, toată solicitudinea şi decen şi disciplina, înalta respon trecere s-a clasat tura con i admiraţia pentru omul
ii vestic, nivelul celei de la oraş, în emisă unui cetăţean de că ţa. Lor le cerem prin aceste sabilitate faţă de sarcini şi dusă de maistrul Simion ) care a sărit în aiutor, ca-|
nime vor tre o instituţie a statului, in rinduri să intervină cu ho- dorinţa de a cinsti Ziua ce Tendea. (IORDAN POPA, \ re s-a simţit îndemnat
minus 3 Jumina programului de diferent ce „păcate" ar avea tărîre pentru curmarea unor feriştilor cu realizări cît ( s-o facă. Aceasta e ati-
eele ma- creştere a nivelului dc trai cetăţeanul, surprinde neplă asemenea manifestări de mai frumoase, cu însemnate GHEORGHE BLĂGĂILĂ, TI-
grade. adoptat dc recenta Confe cut, ba chiar indignează. grandomanie şi dispreţ faţă depăşiri dc plan, a dus la în BERIU MARCU — din co ? tudinea de care avem
îala cea- In corespondenţa oficială e- de om. 1 nevoie. Mulţumim. (cpt.
rinţă Naţională a partidu xistă o ţinută decentă şi pro ION CIOCLE1 registrarea unor succese în lectivul de ziarişti colabora ^ S. Creţan).
lui. tocolară care trebuie respec semnate din prima lună a a- tori de la nodul de cale fe
DOINA COJOCARU nului. Ca urmare a efortu rată Simeria).