Page 16 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 299 ® VINERI, 3 FEBRUARIE 1978
Pregătirile de iarnă aîe fotbaliştilor
La F.C. Coranul antrenamente
O NOUĂ LUCRARE CONSACRATĂ ÂtoărI festive consacrate împlinirii intense, fără cantonament
PgRSQNALîTĂŢIi Şl OPEREI PREŞEDINTELUI
a 30 de m\ de Sa semnarea primului Surprinzător în zilele lescu (Victoria Călan), Şu-
ROMÂNIEI SOCIALISTE noastre, cind şi echipe renghin (revenit de la La
minorul Teliuc). Dealtfel, la
„mici", de divizia C, iau
Tratat de prietenie, colaborare şi iarna drumul staţiunilor primul joc de verificare, cu
„Nicolae Ceauşescu - asistenţă mutuală dintre România cul peisajului, condiţiile de vinului" a continuat, prin
montane, pentru că pitores
Dinarno, „experimentul Cor-
relief şi climă şi acea aşa-
alinierea unei echipe foarte
60 de ani de viaţă şi Uniunea Sovietică zisă scoatere din oraş, din tinere, probabil una dintre
cele mai tinere formaţii din
cotidian sint considerate ca
necesare, menite să asigure
şi de luptă" atractiviiatea şi participarea ţară, în care, în prima re
priză, cel mai „bătrîn" ju-:
activă din partea jucătorilor
cător a fost Dumitriu IV, în
MOSCOVA 2 (Agerpres). In cadrul adunării de la la programul de pregătire, vîrstă de... 25 de ani.’
Sub acest titlu a apă catan,' cartea „Nicolae — Cu prilejul împlinirii a Combinatul de industrie u- Corvinul a rămas acasă, la Şi „experimentul" promite.
rut recent, în Mexic, în Ceauşescu — 60 de ani de 30 de ani de la semnarea şoară din Liuberţî — mem Hunedoara, nici măcar la Corvinul tinde ca, odată eu
editura „Los Aluxes", o viaţă şi de luiptă" oferă ci primului Tratat de priete bru colectiv al A.P.S.R. —, Cinciş n-a urcat ! întinerirea prin forţe pro
; nouă lucrare consacrată titorilor, încă de la prime nie, colaborare şi asistenţă au luat cuvintul V. S. Ku- Antrenorul Ştefan Coidum prii, adăugind valoarea, ex
P.
V.
[Personalităţii şi operei pre le pagini, o imagine cu mutuală dintre România şi rohtin, inginer-şef, Comite consideră că aparentul ex perienţa competiţională, şi'
Kalileţ,
secretarul
Uniunea Sovietică, în cen
şedintelui României socia- prinzătoare a personalită trul raional Domodedovo__şi tului de partid al întreprin periment a fost deplin reu exemplul de conduită proprie
ItListe. Ieşită de sub tipar în ţii preşedintelui României, în regiunea Moscova, la derii, şi Ion Cumpănaşu. şit, scopul şi realizările pre al sportivilor de mare per
formanţă — Lucescu, Radu
gătirilor fizice fiind cel pu
'zilele aniversării a 60 de a vieţii sale închinată din Combinatul din oraşul Liu- La ambele manifestări au ţin egale cu cele ce pot fi Nunweiller, Dumitriu IV;
lani de viaţă şi a peste 45 fragedă tinereţe luptei bertî au fost organizate a- fost evocate relaţiile tradi dobindite într-un tradiţional Angeleseu —, să devină o
!de ani de activitate revo pentru libertate şi drepta dunări festive sub auspiciile ţionale de prietenie dintre cantonament. echipă omogenă, capabilă
luţionară a tovarăşului te socială, slujirii celor Asociaţiei de Prietenie So- poporul român şi popoarele — Ba, mai mult, aş spu să-şi însuşească o schemă
ţNLcolae Ceauşescu, această mai înalte idealuri ale- po vieto-Române (A.P.S.R.). Uniunii Sovietice, rolul im ne, jucătorii nefiind scoşi proprie de joc. Dacă nu
La adunări au participat
‘lucrare — prezentată si- porului său şi ale umani reprezentanţi ai conducerii portant al documentului din ritmul normal de viaţă, greşim, apreciind prea tim
•multan la Ciudad de Me- tăţii. centrale a A.P.S.R., ai Co semnat în urmă cu trei de programul zilnic, de 12 ore, puriu şi doar după un sin
ixico şi în oraşul Merida, Lucrarea este prezenta mitetului regional Moscova cenii, al noului Tratat ro- i-a solicitat la maximum, in gur joc, germenii noului stil
de joc al echipei s-au între
cit seara nimeni nu-şi putea
icapitaia statului Yucatan tă într-o formă grafică a- al P.C.U.S., numeroşi oa mâno-sovietic, în vigoare permite decît odihnă. Pen zărit în vreo 5-6 faze de a-
— se înscrie cu valoare de leasă şi cuprinde o serie meni ai muncii din locali din 1970, pentru lărgirea co tru că a doua zi dimineaţa tac construite cu rapiditate
simbol în suita numeroa de fotografii înfăţişînd în tăţile respective, precum şi laborării reciproc avantajoa trebuiau să fie apţi pentru şi purtate în tempo susţinut,
se între România şi U.R.S.S.
selor şi semnificativelor trevederi ale tovarăşului delegaţia Consiliului Gene Vorbitorii au subliniat că efort. de întreaga echipă, din pro
!manifestări de peste heta ral A.R.L.U.S., condusă de relaţiile de prietenie, solida Am fost asiguraţi — şi a- priul pină în adversul careu;
tovarăşul Ion Cumpănaşu,
ire, dedicate sărbătoririi Nicolae Ceauşescu cu şefi membru supleant al C.C. al ritate şi colaborare tovără vcm toate motivele să dăm finalizate cu şut. în orice
primului bărbat al ţării de stat, de partid şi de gu P.C.R., directorul general şească dintre P.C.R. şi deplin crez asigurărilor — caz, meciurile următoare vor
că la Corvinul s-a muncit
confirma sau nu, dar cert
noastre. vern din diferite ţări, în al „Agerpres". P.C.U.S. impulsionează pu foarte serios în iarna aceas este că la Corvinul s-a mun
Realizată de Carlos Lo- tregind imaginea României La adunarea din oraşul ternic dezvoltarea ascenden ta, fără nici o reţinere sau cit mai bine ; o spun toţi —
.ret de Mola, cunoscut pu- noi şi a prestigiului de care Domodedovo, a luat cuvîn-' tă a raporturilor multilate încercare de sustragere de antrenor, medicul echipei
fblicist şi om politic, fost se bucură în lume preşe tul V. G. Ratkin, prim-se- rale dintre cele două ţări şi la efort, cu un lot lărgit, cu- Petre Alic, jucătorii — iar
• guvernator al statului Yu dintele Nicolae Ceausescu. cretar al Comitetului orăşe popoare. în acest context, prinzind juniori şi tineri ju dorinţa tuturor, ca şi a pu
nesc Domodedovo al P.C.U.S., s-a relevat importanţa hotă- cători din pepiniera pro blicului, ca primăvara’78 a
preşedintele filialei raionale prie : Lăcătuş, Androne, Corvinului să fie... însorită,
a A.P.S.R. rîtoare a întîlnirilor şi con Nicşa, Petcu, Klein, Tode- are toate şansele de împli
Conferirea pentru pace, suveranitate La adunare au luat apoi vorbirilor dintre tovarăşul rici, Gabor, Albu. In lot au nire.
cuvintul Ion Cumpănaşu, Nicolae Ceauşescu şi tova mai fost incluşi Gălan (re
şi independentă economică în America conducătorul delegaţiei Con răşul Leonid Brejnev, care venit de la Dacia), Mincu- NICOLAE STAMC1U
siliului General A.R.L.U.S., au deschis orizonturi noi
Latină şi zona MăriLCaraibiior precum şi A. K. Tretiakov, conlucrării bilaterale, în in
preşedintele Comitetului e- teresul ambelor popoare, al
xeciitiv al Sovietului orăşe cauzei socialismului şi păcii
CIUDAD DE MEXICO 2 talio Vazquez Vallares a buletin rutier
(Agerpres). — In capitala spus printre altele : „Unita nesc din Domodedovo. în lume.
Mexicului s-au deschis lu- tea latino-americană — este
icrările Conferinţei pentru bazată pe lupta antiimperia-
■ pace, suveranitate şi inde- listă, pe lupta pentru liber TEMĂ DE MEDITAJIE maşina personală -TlID-
ipendenţă economică în Ame tăţi democratice, pentru in DIN LUMEA CAPITALULUI PENTRU UN POSIBIL 2415. Dar plimbarea a fost
rica Latină şi zona Mării dependenţă si suveranitate scurtă. Plecînd de la bal, în
Caraibilor. Participă repre SERIAL soţit — ştiţi dumneavoastră;
zentanţi din toate statele în zonă, conferinţa prile Drogul în şcoli In rubrica noastră am pu ca de la bal — de o pasa
din regiune, precum şi ob juind un nou cadril^ pentru tea susţine, după cîte se pa geră, pe care urma să o
servatori din Europa şi A-' reafirmarea solidarităţii po re, un serial al cărui titlu ducă în Orăştioara, a ajuns,
sia. poarelor din America Lati O anchetă efectuată nu de damna ?i pe minori. încă nu l-am stabilit, dar nimeni nu ştie cum, în fa
In şedinţa inaugurală, re nă şi zona Mării Caraibi multă vreme într-una din De aceea, negustorii ele tema este clară şi verifica ţa unui stîlp solid, din be
prezentantul Mexicului, Na- lor". şcolile belgiene a stabilit că narcotice recurg frecvent tă : abaterile de la legea ton, care nici vorbă să se
majoritatea elevilor din cla la copii pentru a introduce circulaţiei ale unor tractorişti ferească, stătea acolo înfipt
sele mari foloseau narcotice. în şcoli „moartea albă". din Simeria şi împrejurimi. în calea pierdută a maşinii.
franceza a confecţiilor au Copiii fumează marijuana, Recent, într-o şcoală, direc Se pare că aceştia ţin ne Maşină ce nu mai prea sea
declanşat o „săptămînă do haşiş, iar mai tirziu folo torul l-a prins pe un elev apărat să apară cu toţii în mănă cu cea plecată spre
acţiune", în cadrul căreia sesc şi heroina. mai mare vinzîndu-i heroină ziar, la „Buletinul rutier". Orăştioara, dar nici pasage
SiSlÎESD în întreaga ţară vor avea rile ? pas a fost spre părinţii Aproape nu există rubrică ra nu mai e veselă ca la
Da unde iau copiii drogu
unuia din clasa I. Primul
plecare. Are un picior frac
din care să „scape" vreun
loc greve de scurtă dura
tă şi demonstraţii de pro In timpul pauzelor, înainte elevului — comerciant. tractorist din zona Simeriei turat.
test împotriva condiţiilor şi după cursuri, la uşa şco Dar, spre stupoarea sa, di fără vreo ispravă, care de
Aflat într-o vizită oficia de muncă inadecvate şi a lii arc lor un înfloritor co rectorul află că însuşi tatăl, care mai „originală". Iată, PARCĂ BEREA
lă în Austria, regele Spa concedierilor în masă. Nu merţ cu narcotice. Se fac narcoman notoriu, îşi în recent, ITuţuţuc Iuliu, trac NU E ALCOOL I
niei, Juan Carlos, a avut mai în cursul anului 1977 chiar şi rabaturi comerciale demna fiul să vîndă celor torist la I.A.S. Simeria, şi-a
convorbiri cu cancelarul în industria confecţiilor pentru şcolarii mai mici — mici narcotice. zis că ce au făcut alţii de Da, chiar aşa ! Oprit din-
federal, Bruno Kreisky, din Franţa şi-au pierdut 75 franci belgieni pentru o Comentînd starea de lu au ajuns „eroi" la rubrica tr-o goană cu 80-90 km/h,
cu care a examinat posi locurile de muncă 12 000 ţigară cu marijuana sau cu cruri din şcolile belgiene, noastră e nimic. Drept pen Aurel Bils — care conducea
bilităţile de strîngere a de persoane. haşiş şi 6 000 franci neutru revista citată pune, în final, tru care a luat tractorul cu autobasculanta 31-HD-48G7,
relaţiilor dintre cele două 2 grame de heroină. cititorilor întrebarea : Ce e remorcă, dar fără foaie de depăşind orice îi stătea în
ţări. Totalul şomerilor din Potrivit afirmaţiilor presei de făcut ? parcurs şi fără forme legale, faţă — s-a constatat că era
-t- Irlanda a ajuns în prezent belgiene, un asemenea ta La o privire mai atentă a- şi s-a apucat să care lemne „puţin băut", după cum
la peste 113 000 de persoa blou începe să devină un supra situaţiei social-econo- pentru un alt angajat^al spunea, pentru că n-a con
La Delhi s-a deschis cel fenomen obişnuit în şcoli. mice a tării reiese că acest
I.A.S., lemnele şi ele fără
de-al doilea tîrg industrial ne, număr care reprezintă Narcomania printre adoles fenomen are rădăcini adinei forme de taxare. Huţuţuc sumat decît trei beri şi a-
celea poloneze. Dar nu a-
naţional din India. Apro 13 la sută din populaţia cenţi a luat caracterul unei tocmai în această situaţie.
ximativ 200 de întreprin aptă de muncă a ţării. Din epidemii. Astăzi — scrie re Creşterea considerabilă a zice că nu putea să-l refuze cest fapt ni se pare neobiş
pe tovarăşul de muncă. Şi a
nuit, ci intervenţiile venite
deri din sectorul de stat surse oficiale s-a precizat vista „Pourquoi-pas ?“ — a- şomajului în special în rin-
şl particular expun dife că pe parcursul anului dolescenţi între 12 şi 14 ani durite tineretului, teama şi mai zis că „şeful ştie, dar a- din partea unor şefi ai şofe
trecut, numărul şomerilor
rului, ceea. ce ne face să nu
cum e în concediu". Aştept
rite produse, între care din Irlanda a crescut cu recurg la narcotice în mod neîncrederea într-un viilor tăm şi noi întoarcerea „şe ne mai mirăm cum au unii
maşlni-unelte, electrogene- circa 10 000. iminent. atit de ceţos sint preocupări fului" din concediu. Pentru curaj să plece cu maşina
ratoare, tractoare, automo Dealtfel, situaţia este din tot mai constante ale tine din garaj după ce au băut.
bile, aparatură electronică, De la data de 1 februarie, tre cele mai ciudate : potri retului belgian. Iar statisti confirmare şi pentru even
frigidere, diverse utilaje. vit legislaţiei belgiene pen tuale măsuri..; INSPECTORATUL JUDEŢEAN
în Franţa au fost majora cile date publicităţii nu
-+- te tarifele la căile ferate tru comerţul cu narcotice, a- fac decît să întunece şi mai FĂRĂ PERMIS DE INTERNE
La apelul principalelor — pentru , călători cu 5,5 dultii sint pasibili de pe mult tabloul: în tară exis DE CONDUCERE, SERVICIUL CIRCULAŢIEI
centrale sindicale france la sută, iar pentru mărfuri depse ce merg pină la 10-15 tă, în prezent, 150 000 şomeri DAR BĂUT...
ze, lucrătorii din industria cu 6 la sută. ani închisoare, dar aceeaşi în vîrstă de pină la 25' de
infracţiune nu este inclusă ani. Iar majoritatea au ab ...Ioan Ştefănie se plimba
intre cele menite a con solvit şcoli şi universităţi... înţr-o noapte prin Beriu, cu Jalnica..;
publicitate
MARI PERTURBAŢII in luna iunie a anului tre de restaurare iar interioa mod complet diferit de V I N Z A K I
PRODUSE ÎN POLONIA cut, în Japonia au fost rele vor găzdui exponate bacterii. Cari Woese afir-
DE NINSORILE descoperite, alături da stră privind viaţa şi opera poe mă că unicelularele au a- • Vind Skoda S 100, stare
ABUNDENTE vechi relicve, seminţe ale tului — exponate aflate a- părut în primele stadii ale foarte bană. Deva, Horea, nr.
unei specii de iarbă. Ex cum la Muzeul de stat al dezvoltării vieţii pe Pă 159.
perţii au apreciat că se 0 Vind maşină Moskvici 103,
După cum anunţă agen literaturii. mînt, acum 3,5 miliarde în rate. Băcia, nr. 94.
ţia PAP, din_ cauza visco minţele erau extrem de ani, atunci cind Pămînlul • Vînd convenabil- căţei
vechi, respectiv din seco
lelor şi ninsorilor abunden lul al treilea al erei noas A TREIA FORMĂ era încă înconjurat de o ■„Colcer spaniol”, „ciobănesc
te, la 31 ianuarie în Polo atmosferă primară consti german” şi nutrii. I-Ienning
nia de nord-est erau înză tre.. Recent, s-a anunţat că DE VIATĂ ? Ioan, Hunedoara, Libertăţii, 21,-
• Vind casă, sat Bîrcea Ma
aceste seminţe cu o vîrstă
pezite 900 kilometri dru de 17 veacuri au germinat 446 000 noi cazuri de îm tuită în principal din bi re, nr. 20. Informaţii la domi
muri şi şosele. In noaptea într-o staţiune horticolă bolnăvire, iar 2 922 de şcoli : Biologii disting pină a- oxid de carbon. Cercetăto ciliu.
de marţi spre miercuri e- au fost închise. cum două forme da viată rul american a declarat că • Vînd casă cu dependinţe,
rau încă impracticabili 508 din prefectura Gunma, din pa Pămînt, potrivit gradu nu se poate pronunţa încă cazan fiert ţuică, căruţă pen
kilometri drumuri. ele crescînd fire da iarbă lui de complexitate a me dacă această formă de tru doi cal, diferite butoaie şl
cu o înălţime de 8-20 cen
Zăpezile abundente au a- timetri. MUZEUL LERMONTOV tabolismului : o formă pri viată a precedat-o pe pri alte bunuri. Aslău Aurel, Bul-
zeşti, nr. 29.
dus perturbaţii şi în func mitivă reprezentată prin • Vind maşină de cusut
1 ţionarea transporturilor ae La Moscova în clădirea bacterii şi o formă supe mele. El crede că cele trei portabilă, cu acţionare electri
riene. în aceeaşi zi, pină PUTERNICĂ EPIDEMIE în care a trăit marele poet rioară, din care fac parte forme de viaţă au evoluat că, „Veronica”. Deva, telefon
la orele 14,00, aeroportul DE GRIPĂ ÎN JAPONIA rus în perioada 1830-1832 vegetalele şi animalele. dinlr-un strămoş încă ne 14202.
din Varşovia nu a putut se va deschide în curînd Dr. Cari Woese, de la cunoscut.
primi nici un avion, din Peste 622000 persoane au Muzeul Lermontov. In a- N.A.S.A, a descoperit că Organismele anaerobe
cauza înzăpezirii pistelor fost atinse de epidemia de ‘descoperite de Cari Woese D E 6 K S
Familia Preda Ioan, Du
de decolare şi aterizare. gripă produsă in mai mul ceasta casă a scris poetul fiinţele unicelulare ana- trăiesc inlr-un mediu din mitru şl Arsenie anunţă
erobe clasate, la început,
te regiuni ale Japoniei şi peste o sută dintre poeziile care lipseşte oxigenul, a- încetarea din viaţă a ma
IARBĂ DE ACUM... care ar putea să se extin sale, a lucrat la poemul printre bacterii, nu reac mei lor, in vîrstă de 82
1700 DE ANI dă şi mai mult, a anunţat '„Demonul" şi la drama ro ţionează ca acestea. Ele a- pele termale, uzinele de ani, mamă a 11 copil. în-
tratare a deşeurilor, fundul
Ministerul Sănătăţii la To mantică „Omul ciudat". similează bioxid de carbon mormintarca va avea loc
Cu prilejul unor săpă- kio. Numai în ultima săp- Casa în care a trăit poetul din aer şi din apă pentru oceanelor, stomacurile ru- azi, 3 februarie 1978, In sa
iuri arheologice efectuate tămînă au fost înregistrate la Moscova se află in curs a elimina metanul într-un ■ mergătoarelor etc. lul natal Dăbîca, comuna
Topliţa.
f« 069
REDACŢIA Şl ADMINISTRATA : Deva. sti. Df. Petru Groza, nr. 35. Telefoane î 11275, 11585, 11608. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257
