Page 17 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 17
---------------------------------------
ANUL XXX
NR. 6 300
SÎMBĂTÂ,
4 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
ai C.C. ai P.C.R., a Biroului Permanent ai a primit pe IC. F. Katiişsv
T o v a r ă ş u l Nicolae în legătură cu stadiul actual
Consiliului Suprem ai Dezvoltării Economice al Partidului Comunist Ro al colaborării economice şi
Ceauşescu, secretar general
româno-
tehnico-ştiinţifice
mân, a primit, vineri după- sovietice, rellefîndu-se fap
arniază, pe tovarăşul IC. F. tul că activitatea consacrată
şi .Sociale şi a Consiliului de Miniştri Katuşev, vicepreşedinte ai extinderii raporturilor eco
Consiliului de Miniştri al
nomice bilaterale se înscrie
U.R.S.S., preşedintele părţii pe linia îndeplinirii hotărî-
sovietice în Comisia inter- rilor şi măsurilor stabilite
al Republicii Socialiste România guvernamentală româno-so- de t o v a r ă ş i i Nicolae
vietică de colaborare eco
Ceauşescu şi Leonid Brejnev
nomică şi tehnico-ştiinţifică, în cursul întîlnirilor şi con
care conduce delegaţia gu vorbirilor avute. In timpul
In ziua de 3 februarie a avut loc, monedei naţionale. In pofida con lor, muncitorilor, inginerilor, tehni vernamentală sovietică la lu întrevederii s-a dat o apre
sub preşedinţia tovarăşului Nicolae diţiilor dificile determinate, de cu cienilor, ţărănimii, întregului nostru crările celei de-a X-a se ciere pozitivă activităţii Co
Ceauşescu, secretar general al Par tremurul din martie 1977, s-a asigu popor pentru munca însufleţită şi siuni a Comisiei ce se des misiei interguvernamentMe
tidului Comunist Român, şedinţa rat buna aprovizionare a pieţei cu rezultatele bune obţinute în îndepli făşoară la Bucureşti. în extinderea şi diversifica
In cadrul întrevederii s-a
comună a Comitetului Politic Exe produse industriale şi agroalimenţa- nirea planului pe 1977. făcut un schimb de vederi rea colaborării economice
romuno-sovietice.
cutiv al C.C. al P.C.R., Biroului Per re, a crescut consumul general al Comitetul Politic Executiv a re
manent al Consiliului Suprem al populaţiei cu G,7 la sută faţă de anul levat, în acelaşi timp, lipsurile şi
Dezvoltării Economice şi Sociale şi 1976. Ştiinţa, invăţămintul, cultura, fenomenele negative manifestate în
Consiliului de Miniştri al Republicii întreaga viaţă spirituală au cunoscut activitatea economică din cursul a- Tovarăşul icolae Ceauşescu
Socialiste România. la rîndul lor o puternică înflorire. nului trecut. A fost criticată nerea-
în cursul şedinţei, a fost luat în In anul 1977, în condiţiile menţinerii lizarea, în unele sectoare, a preve a primit pe mareşalul V.G. Kulikov
dezbatere Raportul privind îndepli indicelui preţurilor sub cel planifi derilor de plan privind producţia
nirea planului pe 1977 şi proiectui cat, s-a asigurat creşterea venituri fizică industrială, inclusiv la unele
comunicatului cu privire la realiza lor băneşti ale populaţiei cu 8,2 la sortimente de cea mai mare impor şi pe genera! de armată LI. Oribkov
rea Planului naţional unic de dez sută faţă de 1976, au fost adoptate tanţă pentru economia naţională,
voltare cconomico-socială a ţării pe măsurile cunoscute de sporire a re pentru dezvoltarea comerţului nos Tovarăşul N i c o l a e de armată A, I. Gribkov,
anul 1977. tribuţiei în cursul acestui cincinal cu tru exterior, precum şi ncîndeplini- Ceauşescu, secretar gene şeful Statului Major al
ral al Partidului Comunist
Forţelor
Unite,
Armate
Comitetul Politic Executiv a a- peste 32 la sută faţă de circa 20 Ia rea planului la producţia agricolă, Român, preşedintele Re prim-locţiitor al coman
preciat că în anul 1977 poporul nos sută cit se prevăzuse la Congresul îndeosebi la cereale. Comitetul Po- • publicii Socialiste Româ dantului şef al Forţelor Ar
tru, sub conducerea Partidului Co al Xl-lea. Toate acestea exprimă în litic Executiv a criticat, dc aseme nia, comandant suprem al mate Unite ale statelor
munist Român, a obţinut noi şi im făptuirea consecventă a Programu nea, rămînerile în urmă şi deficien Forţelor Armate ale Repu participante la Tratatul de
portante realizări în toate sectoarele lui partidului de ridicare continuă a ţele manifestate în domeniul inves blicii Socialiste România, a la Varşovia.
de activitate economico-socială, în nivelului de trai al poporului — ţe tiţiilor, în special în industria chi primit în ziua de 3 februa La întrevedere a partici
înfăptuirea hotărârilor Congresului lul şi scopul suprem al întregii o- mică, energia electrică şi agricultu rie po mareşal al Uniunii pat general-colonel Ion Co-
al Xl-lea şi a Programului partidu pere de construcţie socialistă In ţa ră, ca şi în alte sectoare economi Sovietice, V. G. Kulikov, man, ministrul apărării na
lui, a obiectivelor stabilite în actua ra noastră. ce, precum şi în construcţia de lo comandant şef al Forţelor ţionale.
lul cincinal, asigurînd. în pofida ma Comitetul Politic Executiv subli cuinţe, unde volumul lucrărilor a Armate Unite ale statelor întrevederea s-a desfă
rilor pierderi provocate de cutremu niază cu profundă satisfacţie că bi crescut în 1977 şi ca urmare a dis participante la Tratatul de şurat într-o atmosferă cal
rul din 4 martie, progresul neîntre lanţul rodnic ai anului 1977 demon trugerilor provocate de cutremur. la Varşovia, şi pe general dă, tovărăşească.
rupt al patriei. strează, încă o dată, justeţea politi Au fost relevate, de asemenea, o
Evoluţia cconomico-socială a ţării, cii partidului de dezvoltare în ritm serie de neajunsuri serioase în do
rapid a forţelor de producţie, factor
în cel de-al doilea an al cincinalu meniul organizării şi desfăşurării Vizita în ţara noastră a primului
lui revoluţiei telinico-ştiinţifice, s-a hotărîtor al progresului multilateral aprovizionării tehnico-materialc a
caracterizat prin dezvoltarea echili al întregii societăţi, realismul obiec întreprinderilor în conformitate cu ministru al guvernului
brată şi în ritmuri înalte a economi tivelor actualului cincinal, vigoarea obligaţiile contractuale de plan, cu
ci naţionale, adîncirea proceselor de economiei româneşti, capacitatea şi posibilităţile de care dispune eco Republicii Populare Angola
modernizare a ramurilor producţiei voinţa poporului nostru de a asigu nomia noastră naţională. Comitetul
ra mersul ferm înainte al ţării pe
materiale, intensificarea laturilor Politic Executiv a criticat, totodată, La invitaţia primului mi lui, Manea Mănescu, de al
calitative ale activităţii economice, calea prosperităţii şi civilizaţiei so unele lipsuri în activitatea consacra nistru al guvernului Repu te persoane oficiale.
extinderea schimburilor comerciale cialiste. Succesele dobîndite în anul tă producţiei pentru export şi în blicii Socialiste România, ★
şi de cooperare economică şi tehni- 1977 sînt rodul activităţii neobosi munca Ministerului Comerţului Ex tovarăşul Manea Mănescu, In cursul după-amiezii, au
co-ştiinţifică internaţională. Produc te, creatoare, a clasei muncitoare, a terior şi Cooperării Economice In vineri după-amiază a sosit început convorbirile oficiale
ţia industrială s-a dezvoltat intr-un ţărănimii şi intelectualităţii, a tutu ternaţionale de valorificare în con în Capitală primul ministru dintre cei doi prim-miniştri.
ritm de 12,5 la sută faţă de anul ror oamenilor muncii, fără deosebi diţii optime a mărfurilor româneşti al guvernului Republicii In timpul convorbirilor,
re de naţionalitate, a întregului po desfăşurate intr-o atmosferă
anterior, obţinîndu-se un spor de pe pieţe internaţionale. Populare Angola, Lopo do de caldă cordialitate, au
;
circa 84 miliarde le . In agricultură por, care, strîns unit în jurul parti Pornind de la neajunsurile mani Nascimento, împreună cu fost subliniate bunele rela
s-n obţinut, în condiţii climaterice dului, înfăptuieşte neabătut politica festate în 1977, Comitetul Politic E- soţia, Maria do Carmo Assis ţii de prietenie şi solidarita
mai puţin favorabile, o producţie a- sa internă şi externă, ce corespun xecutiv a stabilit sarcinile ce revin do Nascimento, care efectu te statornicite între popoare
ează o vizită oficială de
gricolă care satisface nevoile eco de intereselor fundamentale ale na ministerelor, celorlalte organisme prietenie în ţara noastră. le şi ţările noastre, relcvîn-
nomiei naţionale. Dezvoltarea în rit ţiunii noastre, înfloririi continue a economice, organizaţiilor de partid Pe aeroportul Otopeni, îm du-se însemnătatea decisivă
muri susţinute a tuturor ramurilor României socialiste. judeţene, consiliilor populare, con podobit cu drapele de stat pe care au avut-o întîlnirile
economiei, creşterea eficienţei eco Comitetul Politic Executiv adre ducerilor întreprinderilor, organiza ale celor două ţări, primul şi convorbirile dintre to
nomice şi stabilitatea preţurilor au sează calde felicitări organelor şi ţiilor de partid, de masă şi obşteşti, ministru angolez,- Lopo do varăşii Nicolae Ceauşescu şi
Agostinho Neto, pentru evo
determinat o circulaţie bănească să organizaţiilor de partid, organelor Nascimento, a fost salutat de luţia ascendentă a legături
nătoasă, contribuind la întărirea de stat, conducerilor întreprinderi (Continuare în pag. a 4-a) primul ministru al guvernu lor româno-angoleze.
Prilej de afirmare în muncă, a capacităţii
şi energiei creatoare a femeilor
După cum se ştie, pe şi sarcinilor dintr-un în tuirea sarcinii pe care ju lă a patriei noastre socia
baza hotărîrii recentei ple semnat număr de ramuri deţul nostru o are de rea liste.
nare a Consiliului Naţional ale producţiei materiale şi lizat în actualul cincinal — Programele adoptate de
al Femeilor, în întreaga spirituale. In economia ju o producţie ' suplimentară Conferinţa Naţională a
ţară a început pregătirea deţului, ca şi în sferele de în valoare de cel puţin 5 partidului cu privire la
şi desfăşurarea adunărilor deservire social-culturale miliarde lei — din pro dezvoltarea economico-so
şi conferinţelor pentru lucrează în prezent mai gramul suplimentar de cială a ţării, la creşterea
dări de seamă şi alegeri nivelului de trai al po
ale comitetelor şi comisii porului, precum şi cel pri
lor de femei. In zilele de vitor la reducerea săptă-
21—22 aprilie va avea loc Adunările şi conferinţele pentru mînii de lucru, în primul
Conferinţa naţională a fe rînd în sectoarele in care
meilor. lucrează un număr însem
Perioada de desfăşurare dări de seamă şi alegeri nat de femei, au fost pri
a adunărilor şi conferinţe mite de femeile din ju
lor va constitui un bun în organizaţiile de femei deţul nostru cu deosebită
prilej de amplificare a e- bucurie şi satisfacţie, ele
forturilor tuturor femeilor văzînd în orientările date
din întreprinderi, coopera de partid o nouă şi grăi
tive agricole şi şantiere, bine de 50 000 de femei. dezvoltare economico-so toare manifestare a preo
din cooperativele meşteşu Ponderea forţei de muncă cială a ţării, adoptat de cupărilor partidului, ale
găreşti, de consum, din feminine este reprezentati Conferinţa Naţională a t o v a r ă ş u l u i Nicolae
comerţ, sănătate şi învă- vă : 44 la sută în industria partidului. Dările de sea Ceauşescu, pentru înflori
ţămînt, din toate domeniile chimică, 67 la sută în coo mă, ca şl dezbaterile ce rea patriei socialiste, pen
de activitate pentru înde perativele agricole, apoi vor avea loc în adunări şi tru ridicarea mai accen
plinirea sarcinilor ce re între 52—94 la sută în u- conferinţe trebuie să-şi fa tuată a bunăstării poporu
vin colectivelor în care nităţi ca „Vidra" Orăştie, că un adevărat titlu de lui. înfăptuirea întregii
muncesc din documentele Ţesatoria de mătase Deva, mîndrie din a găsi noi căi politici a partidului cere,
Congresului al Xl-lea şi Fabrica de încălţăminte prin care femeile să-şi este evident, eforturi su-
Conferinţei Naţionale ale Hunedoara, în sectoarele sporească şi mai mult con
partidului. Analizele prile de telecomunicaţii, comerţ tribuţia ia îndeplinirea 1LEANA BĂRŢAN
juite de dările de seamă, şi cooperaţie, in învăţă- marilor obiective ce ne preşedinta Comitetului
Colectivul X.V. Călan a încheiat cu realizări de prestigiu de dezbateri trebuie să mînt şi sănătate etc. stau în faţă, să stimuleze judeţean a! femeilor
prima lună a anului Ia producţia de fontă, precum şl la cea pună în evidenţă aportul O asemenea forţă este energia, priceperea şi dă
de maşini şi utilaje. La acestea şl-a adus contribuţia şi rabo- -considerabil al femeilor la chemată să aducă o con ruirea lor în muncă pen
torul loan Evi, de la atelierul mecanic, care execută lucrări tribuţie sporită la înfăp tru propăşirea multilatera (Continuare în pag. a 3-a)
de bună calitate pentru industria constructoare de maşini. îndeplinirea obiectivelor
Foto : VIRGIL ONOIU
