Page 20 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 300 © SÎMBATĂ, 4 FEBRUARIE 1978
uhy Kicolae Ceauşescu Şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al
î conferită Medalia P.C.R., a Biroului Permanent' al Consiliului Suprem al
a Federaţiei Mondiale
Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Consiliului
de Miniştri ai Republicii Socialiste România
Tovarăşului N i c o l a e înfrăţite recunoscătoare. Con
Ceauşescu, preşedintele Re gresul de la Pointe-a-Pitre.
publicii Socialiste România, A XX-a aniversare". (Urmare din pag. 1) ce totul pentru îndeplinirea inte parte din beneficiile în valută. ui>
i-a fost conferită Medalia Atribuirea acestei distinc grală. şi în condiţii de eficienţă mînd ca aceasta să fio destinată or
Jubiliară a Federaţiei Mon ţii reprezintă o nouă expre tuturor oamenilor muncii, în lupta sporită, a sarcinilor de plan pe 1978, ganizării excursiilor în străinătate
diale a Oraşelor înfrăţite, sie a preţuirii de care se pentru realizarea' prevederilor pla a angajamentelor asumate, pentru alo muncitorilor. Aceasta va duco
cu prilejul celei de-a XX-a bucură pe plan internaţional nului pe 1978, a obiectivelor cinci înfăptuirea obiectivelor stabilite în la cointeresarea directă a oamenilor
aniversări a acestei organi preşedintele României, con nalului, a hotărîrilor Congresului ai programul suplimentar, pentru trans muncii din întreprinderi, ca 'şi a
zaţii. tribuţia sa la cauza păcii, Xl-lca. punerea neabătută în viaţă a hotă cercetătorilor, la eforturile pentru
Pe medalie sînt grava înţelegerii şi prieteniei între Comitetul Politic Executiv subli rîrilor Congresului al Xl-lea şi ale dezvoltarea continuă a exportului.
te cuvintele : „Preşedintelui popoare, la eforturile naţiu niază că în centrul atenţiei organe Conferinţei Naţionale ale partidului, S-a adoptat, de asemenea, propu
Nicolae Ceauşescu — Fede nilor pentru progres social lor şi organizaţiilor de partid, minis care deschid naţiunii perspectiva nerea ca unele fonduri pentru chel
raţia Mondială a Oraşelor şi bunăstare. terelor, întreprinderilor trebuie să luminoasă a edificării societăţii so tuielile sociale din bugetul de stat
stea înfăptuirea obiectivului enunţat cialiste multilateral dezvoltate şi a să fie repartizate întreprinderilor
în Raportul tovarăşului Nicolae înaintării spre comunism. economice, astfel îneît personalul
Ceauşescu la Conferinţa Naţională a Comitetul Politic Executiv a sta muncitor să simtă în mod direct a-
Adunarea festivă cu prilejul împlinirii partidului — şi anume trecerea de bilit să se dea publicităţii Comuni vantajele oferito de societatea noas
la acumularea cantitativă la O calita
tră, ca rezultat al activităţii lor
te nouă, superioară, realizarea unor catul Consiliului Suprem al Dezvol pentru sporirea avuţiei socialiste. în
tării Economice şi Sociale, Comite
a 30 de ani de la semnarea primului schimbări pozitive radicale în or tului de Stat al Planificării şi Di acest context urmează ca întreprin
ganizarea şi conducerea întregii c-
cononiii, în valorificarea superioa recţiei Centrale de Statistică cu pri derile să primească fonduri pentru
vire la îndeplinirea Planului naţio
locuinţe
necesare
construcţia
de
Tratat de prietenie, colaborare şi ră şi creşterea eficienţei producţiei nal unic al Republicii Socialiste personalului muncitor ; ele vor pu
materiale. In scopul înfăptuirii a-
cestui obiectiv, de importanţă hotă- România pe anul 1977. tea. construi locuinţe fie în regie
proprie, fie prin unităţile de con
în continuarea şedinţei, Comitetul
asistenţă mutuală dintre Republica rîtoare pentru economia naţională, Politic Executiv a dezbătut şi apro strucţii ale consiliilor populare.
este necesar să se acţioneze cu
toată hotărîrea pentru realizarea, bat unele propuneri făcute de secre Comitetul Politic Executiv a sta
tarul general al partidului, tovarăşul
Socialistă România şi Uniunea paralel cu producţia fizică, a tutu Nicolae Ceauşescu. privind îmbună bilit să se ia măsuri ca în viilor să
se treacă la calcularea retribuţiei
ror indicatorilor calitativi ai planu
tăţirea Legii retribuţiei. în funcţie de producţia netă, fizică,
lui, pentru sporirea producţiei la
Republicilor Sovietice Socialiste 1000 lei fonduri fixe prin folosirea ţionării continue a relaţiilor socia realizată şi livrată, înirucît produc
Pornind de la necesitatea perfec
ţia globală, pe baza căreia se calcu
intensivă a capacităţilor şi valorifi
carea la un nivel iehnie înalt a ma liste de producţie, de la calitatea de lează acum retribuţia, nu permite
Cu prilejul împlinirii a 30 sovietice în Comisia inter- teriilor prime şi materialelor. Tot proprietari ai mijloacelor de pro o justă comensurare a contribuţiei
'de ani de la semnarea pri guvernamentală sovieto-ro- odată, va trebui acţionat mult mai ducţie a oamenilor muncii, de la fiecăruia Ia creşterea venitului na
mului Tratat de prietenie, mână de colaborare econo energic pentru creşterea productivi principiile socialiste dc repartiţie a ţional. Au mai fost adoptate şi alte
colaborare şi asistenţă mu mică şi tehnico-ştiinţifică, tăţii muncii şi reducerea costurilor venitului naţional, tovarăşul Nicolae hotărîri de modificare a Legii re
tuală dintre Republica So V. I. Drozdenko, ambasado de producţie prin mecanizarea şi Ceauşescu a propus introducerea tribuţiei.
cialistă România şi Uniunea rul Uniunii Sovietice la sistemului participării celor ce mun îmbunătăţirea Legii retribuţiei,
Republicilor Sovietice So Bucureşti, A. A. Işkov, mi automatizarea proceselor de produc cesc la beneficiile întreprinderilor. precum şi măsurile prevăzute pen
cialiste, vineri, după-amia- nistrul economiei piscicole al ţie, modernizarea dotării tehnice şi Astfel, în raport cu aportul la în tru creşterea mai accentuată a ni
ză, a avut loc în Capitală o U.R.S.S., V. P. Usaciov, ad perfecţionarea tehnologiilor de fa
adunare festivă organizată junct al ministrului învăţă- bricaţie, pentru diminuarea consu deplinirea şi depăşirea planului velului de trai al populaţiei în cin
de Comitetul municipal mîntului superior şi mediu murilor de materii prime, materiale, producţiei fizice, la sporirea bene cinalul 1976—1980 constituie o nouă
Bucureşti al P.C.R.. Consi de specialitate al R.S.F.S.R., combustibili şi energic, pentru apli ficiilor întreprinderii, precum şi în şi puternică dovadă a grijii perma
liul Culturii şi Educaţiei So vicepreşedinte al Conducerii carea rapidă în producţie a progre raport cu vechimea în muncă în nente a partidului şi statului nostru
cialiste şi Consiliul General Centrale a Asociaţiei de sului tehnic şi ştiinţific şi organiza întreprinderea respectivă, persona pentru ridicarea condiţiilor de via
ARLUS. prietenie sovieto-române. rea, pe baze ştiinţifice, a producţiei lul muncitor va primi, în afara re ţă, a gradului de civilizaţie al în
In prezidiul adunării __ au La adunare au luat parte şi muncii. Intensificarea eforturilor tregului popor înscriindu-se în po
luat loc tovarăşii Ion Păţan, oameni ai muncii din între tribuţiei tarifare, o parte din be litica generală a partidului dc con
membru al Comitetului Po prinderi şi instituţii bucu- pSniru valorificarea superioară a neficiul obţinut de unitatea respec struire a societăţii socialiste multi
litic Executiv al C.C. al reşteno, reprezentanţi ai u- materiilor prime de care dispunem tivă. Această participare a fiecărui lateral dezvoltate şi înaintare a
P.C.R., viceprim-ministru al nor instituţii centrale şi or este îndatorirea esenţială a tuturor om al muncii la beneficiu nu va
guvernului, Gheorghe Rădu- ganizaţii obşteşti. celor ce lucrează în economia noas mai fi limitată la trei retribuţii a- României spre comunism.
lescu, membru al Comitetu Erau prezenţi membri ai tră. de aceasta depinzînd sporirea nuale. Pe această cale se realizează Comitetul Politic Executiv îşi ex- „
lui Politic Executiv al C.C. delegaţiei A.P.S.R., precum venitului naţional, ridicarea gradu legarea şi mai strînsă, nemijlocită, Primă convingerea că aplicarea
şi membri ai ambasadei
al P.C.R., viceprim-ministru U.R.S.S. lui de civilizaţie al ţării. a veniturilor fiecăruia dc activita consecventă a principiilor de retri
al guvernului, Iosif Uglar, Au fost intonate imnurile Rezultatele obţinute în prima lu tea concretă şi rezultatele ei, de buire în spiritul eticii şi echităţii
membru al Comitetului Po de stat ale Republicii Socia nă a acestui an scot în evidenţă socialiste va stimula capacităţile
litic Executiv, secretar al liste România şi Uniunii Re faptul că există toate condiţiile pen contribuţia la îndeplinirea sarcini creatoare ale tuturor oamenilor
C.C. al P.C.R., Mihai Dalca, publicilor Sovielice Socia lor întregului colectiv. Acest sistem
membru supleant al Comi liste. tru îndeplinirea cu succes a preve urmează să se aplice şi în domeniul muncii din patria noastră — ro
tetului Politic Executiv al Luînd cuvîntul la adunare, derilor planului pe 1978, an holărî- cercetării ştiinţifice, iegînd venitu mâni, maghiari, germani şi de alto
C.C. al P.C.R., preşedintele tovarăşul Ion Păţan s-a re tor al cincinalului, care marchează o rile cercetătorilor de rezultatele a- naţionalităţi —, care vor acţiona cu
Consiliului General ARLUS, ferit pe larg la însemnătatea etapă nouă în înfăptuirea politicii plicării în producţie a roadelor şi mai multă energie pentru a pune
cadre de conducere de celei de-a 30-a aniversări de industrializare socialistă şi dez muncii lor. în valoare marile posibilităţi ale e-
partid şi de stat, reprezen a Tratatului de prietenie, voltare a agriculturii, în creşterea conomiei noastre, asigurînd îndepli
tanţi ai oamenilor muncii. colaborare şi asistenţă mu şi modernizarea forţelor de Comitetul Politic Executiv a a- nirea în cele mai bune condiţiuni a
In prezidiu au luat loc, tuală dintre România şi ţie pe baza cuceririlor doptat, de asemenea, propunerea sarcinilor economice pe acest an şi
.de asemenea. Konstanlin F. U.R.S.S. tehnico-ştiin'ifice — condiţie*^^^^®^ tovarăşului Nicolae Ceauşescu de pe întregul cincinal şi, po această
Katuşev. vicepreşedinte al A luat apoi cuvîntul V. I. introducere a modalităţii de parti
Consiliului do Miniştri al Drozdenko, ambasadorul U- ală a progresului continuu, econo cipare a oamenilor muncii şi Ia be bază, ridicarea bunăstării întregului
U.R.S.S.. preşedintele părţii niunii Sovietice la Bucureşti. mic şi social al ţării, a mersului îna neficiile obţinute de întreprinderi nostru popor.
inte al societăţii, a ridicării nivelu în realizarea exportului. Pentru în Comitetul Politic Executiv a lio-
Adunarea festivă de ia Kiev lui de bunăstare şi civilizaţie al în deplinirea şi depăşirea sarcinilor tărît ca modificările Ia Legea retri
tregului popor.
producţiei destinate exportului, pen buţiei să fie supuse dezbaterii pu
KIEV 3 (Agerpres). — La Despre semnificaţia eveni Comitetul Politic Executiv îşi ex tru desfacerea în bune condiţii a blice.
3 februarie a.c., la Palatul mentului au vorbit O. I. Ka- primă încrederea că organele şi or acesteia pe piaţa externă, pentru în cadrul şedinţei, Comitetul Po
culturii „Dnipro" din Kiev sianenko, ministrul indus ganizaţiile de partid, comuniştii, toţi contribuţia concretă la creşterea litic Executiv a soluţionat, de ase
a avut loc adunarea festivă triei uşoare al Ucrainei, pre oamenii muncii, fără deosebire de cursului de revenire a monedei na menea, probleme curente ale activi
a reprezentanţilor oamenilor şedintele filialei republicane naţionalitate, întregul popor vor fa ţionale, întreprinderile vor primi o tăţii de partid şi de stat.
muncii din capitala Ucrai ucrainiene a Asociaţiei de
nei, dedicată împlinirii a 30 prietenie sovieto-română, şi
Alexandru Ungur, consulul
de ani de la semnarea pri general român. »
mului Tratat de prietenie, Adunări festive dedicate
colaborare şi asistenţă mu evenimentului au mai avut MM !P]E46a>TwME4is»j^Ss jJembI
tuală dintre România şi U- loc şi in alte oraşe din U-
niunea Sovietică. craina.
Den Siao-pin, vicepre- de state, preşedintele e- Jungă la o reglementare do 3
mier al Consiliului de Stat giptean a plecat vineri în pace generală". " VINZĂRI
S-au încheia! lucrările Comisiei al K.P. Chineze, aflat în S.U.A. — transmite agenţia
vizită oficială în capitala MEN. • Vînd canari, coli
Nepalului, a avut, vineri, Regele Juan Carlos I al Z vii, acvarii, peşti exo
inferguvernameniale primelo convorbiri cu K. Uniunea studenţilor co Spaniei şi-a încheiat vineri 3
N. Iîista, primul ministru munişti din Austria a adre vizita oficială dc patru zi- J tici. Deva, Micro 15,
af ţării-gazdă. Cu acest sat organizaţiilor de tineret le în Austria. El a avut j bloc 86, ap. 37, se. II.
româno-sovietice prilej — informează agen din întreaga ţară un apel convorbiri cu preşedintele Z
ţia China Nouă — a fost în care se cere guvernului Rudolf Kirchschlaeger, cu. 3 « Vînd Fiat 850, sta
transmis şefului guvernu re foarte bună. Pricaz,
In zilele de 1—3 februarie păreri în legătură cu stadiul cancelarul federal, Bruno 3
s-au desfăşurat, la Bucu lucrărilor privind coordona lui nepalez un mesaj din ICreisky, şi cu alte oficia- ‘ 3 259, telefon 41398.
partea lui Hua Kuo-fen,
reşti, lucrările sesiunii a X-a rea planurilor de dezvoltare premier al Consiliului de lităţi, cu privire la posibi- 3 • Vînd urgent Wart-
a Comisiei interguvernamen- a economiilor naţionale ale Stat al R.P. Chineze. lităţile de extindere a coo- ; burg, în perfectă sta
tale româno-sovietice de co Republicii Socialiste Româ perării între cele două »
laborare economică. nia şi Uniunii Republicilor -f- ţări, îndeosebi în domeniul 3 re, Hunedoara, telefon
în cadrul tratativelor, ce Sovietice Socialiste, pe pe Cu şase condamnări la industrial. - -*■ 3 11012.
le două delegaţii au relevat rioada 1981—1985. S-au exa închisoare pe diferite ter interzicerea tuturor organi
marea importanţă a întîlni- minat, de asemenea, proble mene s-a încheiat la Bari zaţiilor neonaziste, precum • Vînd scule tîmplă-
rilor şi înţelegerilor dintre me aie organizării elaborării procesul intentat unui nu şi a vînzării şi răspîndirii Secretarul general al a rie şi maşină mecani
tovarăşii Nicolao Ceauşescu unor programe do dezvolta măr de 14 tineri, între 17 publicaţiilor neofasciste, Organizaţiei Unităţii Afri- 3 că, Hunedoara, telefon
respectarea strictă şi totală
şi Leonid Ilici Brejnev, pen re a cooperării şi specializă şi 23 de ani, membri ai a prevederilor Tratatului cane, . William Etclii, a e- 3 13959.
tru dezvoltarea şi adîncirea rii în producţie pe termen Mişcării Sociale Italiene de stat şi ale Legii cu pri fectuat o vizită la Khartum jj
în continuare a relaţiilor e- lung, precum şi ale colabo (neofascişti), acuzaţi de în cursul căreia a exami-, 5 SCHIMBURI DE
conomice dintre cele două rării în domeniile transpor tentativă de reconstituire a vire la neutralitatea inte nat, împreună cu pre.şedin- ■ LOCUINŢA
grală a Austriei.
ţări. turilor şi tehnico-ştiinţifice. partidului fascist în acest tele Sudanului, Gaafar Ni-- a
Cu acest prilej, cele două Protocolul încheiat cu a- oraş. După cum relevă a- • Schimb apartament
părţi în Comisie au apreciat cest prilej, a fost semnat, genţia ANSA, 8 dintre in Luînd cuvîntul în Came meiri şi alte oficialităţi ■
cu satisfacţie dezvoltarea din partea română, de to culpaţi au fost achitaţi. ra Comunelor pentru a ale ţării-gazdă, relaţiile 3 eu 3 camere, parchet,
multilaterală a colaborării e- varăşul Gheorghe Răduiescu, prezenta rezultatele convor dintre Sudan şi Etiopia, jj Micro 15, bl. 73, scara
conomice româno-sovietice, viceprim-ministru al guver Preşedintele Republicii birilor desfăşurate în Mal probleme privind conflictul 3
creşterea continuă a volumu nului, preşedintele părţii ro Arabe Egipt, Anwar El Sa- ta în legătură cu problema dintre Etiopia şi Somalia, 3 II, etaj I, ap. 26, cu a-,
lui schimburilor reciproce de mâne în comisie. iar din dat, aflat într-o scurtă vi rhodesiană, ministrul bri situaţia din Cornul Africii, 3 partament 2 camere, la
mărfuri, diversificarea şi a- nartea sovietică de tovarăşul zită la Rabat, a avut con tanic al afacerilor externe,
dîncirea colaborării şi coo K. F. Katuşev. vicepreşedin vorbiri cu regele Ilassan al David Owen, a declarat că precum şi politica de a- 3 etaj, Gojdu sau centru.
partheid promovată de re- ;
perării în producţie dintre te . al Consiliului de Mi II-lea al Marocului. In con în momentul de faţă situa Informaţii între orele
cele două ţări. niştri al U.R.S.S.. preşedin tinuarea turneului pe care. ţia existentă în această ţa gimurile rasiste din Rho- g 16-21.
în cursbl actualei sesiuni tele părţii sovietice în co îl efectuează într-o serie ră „nu permite să se a- desia şi din Africa de Sud. -
s-a efectuat un schimb de misie.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Devo. slr. Dr. Petru Giora, ar. 35 telefoane ; 11275, 71585, 11608 TIPARUL fiDoarafia Deva. stf. 23 Auaust. nr. 257 I--------------- !* 085 —I