Page 21 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 21
ANUL XXX
NR. 6 301
DUMINICA,
5 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
CUViNTAREA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU de la d zi la alta
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU PENTRU ŞOIMII PATRIEI abonamente, ceea ce în-'
Pentru şoimii patriei din seamnă aproape două a- i
CONSACRATĂ PROBLEMELOR oraşul Lupeni, fii ai mine bonamente Ia fiecare mem- .
I
bru de partid-
rilor de aici, a început
construcţia unei grădiniţe
AGRICULTURII cu 240 de locuri. Termenul SE ÎMBUNĂTĂŢEŞTE I
stabilit iniţial pentru a fi ALIMENTAREA CU APĂ |
pusă la dispoziţia şoimilor La Uricani, constructorii I
Amplu şi concret program este 30 august a.c. Harni au încheiat lucrările la j
cii constructori din Lu-
două rezervoare de apă, de j
peni s-au angajat însă să 1 500 metri cubi capacitate '
de acţiune pentru o termine mai devreme. fiecare. In curînd vor în- f
cepe «robele, după care J
INSTRUIRE
cele două rezervoare vor ţ
La Casa agronomului intra în funcţiune, contri- 1
valorificarea deplină a Mintia a avut loc instrui buind la îmbunătăţirea 1
rea brigadierilor zootehnici
din cooperativele agricole substanţială a alimentării (
cu apă a oraşului Uricani. J
rezervelor de creştere de producţie. Cu acest pri ÎNTÎLNIR5
lej, au fost dezbătute pro
bleme privind organizarea CU BRIGADA \
şi conducerea activităţii în ŞTIINŢIFICĂ \
a producţiei agriuue fermele de animale, valo lori, muncitorii fores- i
de
rezervelor
rificarea
creştere a producţiei de tieri de la punctul Sibişel, ,
lapte şi carne. comuna Beriu, s-au întilnit ţ
cu o brigadă ştiinţifică a j
„în ce priveşte obiectivele agriculturii, ele au fost defi CEI MAI MULŢI ABONAŢI Casei de cultură din O- '
nite clar de Congresul al Xl-lea şi de Conferinţa Naţio Organizaţiile de partid răştie. în continuare, I
nală. De aceea, nu se pune acum problema să stabilim de la uzina transporturi u- cenaclul literar „Li- 1
Echipa do zidari şi dulgheri do sub conducerea lui Ni
noi obiective, noi sarcini pentru agricultură. Am elabo zinalc din C.S. Hunedoara viu Rebreanu", grupul |
colae Popescu. lucrează pe şantierul de construcţii de locu
rat în amănunţime programe concrete pentru toate sec inţe din Vulcan. Datorită lucrărilor do foarte bună calitate, sînt fruntaşe în ceea ce muzical folk şi echipa de ţ
teatru au oferit muncitori-,
priveşte abonarea membri
toarele agricole, inclusiv pe plan judeţean, în cadrul tu pe care 1c. execută, şi-a cîştlgat renumclc de ochipă frun lor lor la ziare şi reviste. lor forestieri un reuşit 1
turor unităţilor de stat şi cooperatiste, ol comunelor. Nu taşă. ' Foto: ŞTEFAN NEMECSEK ^ în total s-au încheiat 1383 spectacol tematic. ^
spectacol tematic.
In total s-au încheiat 1383
este nevoie de noi programe şi noi planuri de dezvolta
re a agriculturii. Ceea ce se impune acum este adopta
rea măsurilor practice pentru realizarea în viaţă a pro Economisirea energiei electrice
gramelor existente".
NICOLAE CEAUŞESCU sarcină primordială
Oamenii muncii din agri rii. secretarul general al — După cum se ştie, a- iat anul 1977 cu rezultate pusă în faţa întregului
cultura hunedoreană, alături partidului, tovarăşul Nicolae nul trecut s-au economisit bune în muncă — planul popor de către conducerea
de întregul nostru popor, Ceauşescu, s-a referit pe peste 11 500 000 kWh. Dar producţiei globale a fost de partid şi de stat, sar
au primit cu viu interes şi larg la modul cum s-au în- ar fi fost obţinute mult realizat în proporţie de cină a tuturor, dar în pri
cu deosebită satisfacţie cu- • -Vuit sarcinile în agricul mai multe economii pe li 110,19 la sută, a fost de mul rînd a celor care pro
vîntarea rostită de secreta tură pe primii doi ani ai nia încadrării consumato păşit cu 4,6 la sută planul duc sau transportă spre
rul general al partidului, to actualului cincinal. rilor în cotele planificate, de investiţii la construcţii- consumatori energia elec
varăşul Nicolae Ceauşescu, Deşi în anul trecut condi dacă exista o preocupare
la Consfătuirea de lucru ţiile naturale au fost mai montaj, numărul inciden- trică, a fost bine înţeleasă
consacrată problemelor agri puţin favorabile, o serie de mai substanţială, perma şi reluată ca un laitmotiv
culturii, din 1—2 februarie unităţi agricole de stat si nentă, din partea consiliu de către fiecare dintre cei
a.c., care se constituie in cooperatiste au obţinut pro lui oamenilor muncii, a care au luat cuvîntul. Ast
tr-un cuprinzător şi concret ducţii de două-trei ori mai întregului personal mun Adunări generale fel, tovarăşii Andrei Sa-
program de acţiune pentru mari decât producţiile medii muel şi Octavian Mera a-
înfăptuirea hotărîrilor Con pe ţară, ceea ce demon citor . din întreprinderea ale oamenilor ' rătau unele dintre cauze
gresului al Xl-lca şi Confe strează că întotdeauna re noastră în această direc
rinţei Naţionale ale partidului zultatele depind nemijlocit ţie. » muncii le principale care au dus
privind dezvoltarea intensi de munca oamenilor, de Subliniind acest aspect în trimestrul IV al anului
vă şi modernizarea acestei în darea de seamă, ingi trecut la pierderi nejusti
importante ramuri economi modul cum este organizată nerul Ioan Haţeganu, di ficate în reţele (aparate
ce, 'creşterea contribuţiei ei şi condusă activitatea de pro de măsură neverificate la
•la sporirea venitului naţio ducţie. cum se aplică teh rectorul întreprinderii de telor şi avariilor a scăzut timp, transformatoare caro
nal, a avuţiei ţării, la ridi nologiile înaintate. Aseme reţele electrice Deva, e- cu 7,8 ia sută şi al deran
carea nivelului de trai al nea exemple se întîlnesc şi xemplifica în continuare jamentelor cu 9.6 la sută funcţionează neîncărcate
în judeţul nostru. Realizări
poporului, la înflorirea pa le cooperativelor agricole că, numai la iluminatul — totuşi vorbitorii s-au la sarcina nominală etc.),
triei noastre socialiste. Cu- general, utilizări casnice axat în cuvîntul lor pe li făcînd totodată propuneri
vîntarea, în ansamblul ei, din Rapoltu Mare, Pricaz, şi la consumul propriu în concrete de înlăturare a
pune încă o dată în eviden Orăstic, Tîmpa. Haţeg, Si- regie al întreprinderii s-au nele neajunsuri ale activi lor : de urmărirea şl de
ţă contribuţia hotărâtoare, o- meria şl altele evidenţiază tăţii depuse. pistarea consumatorilor a-
riginală. a secretarului ge însemnatele posibilităţi dc a depăşit repartiţiile cu a- Cum să ne organizăm
neral al partidului la per spori nivelul recoltelor de proape 7 milioane kWh. munca, ce măsuri trebuie buzivi, a consumurilor e-
fecţionarea organizării şi cereale, legume şi plante Nu întîmplător ne-am să luăm, în ce direcţii tre xagerate/ o Intensă propa- C.S. Hunedoara — secţia re
conducerii agriculturii noas tehnice la hectar. Se impu început relatarea de la a- buie să acţionăm pentru pâgandă pentru economisi paraţii electrice. Bobinate ar ea
tre socialiste, la înlănţuirea ne însă cu acuitate să fie dunare cu această sublini a opri „robinetele risipei" rea energiei electrice etc. Costea Elena, muncind cu
politicii agrare a partidului, găsite şi aplicate tehnologii ere, ci pentru a arăta mo de energie electrică ? — multă dăruire, obţine rozul la
speciale, acordînd mai multă
creând totodată un cadru atenţie problemelor de ordin dul autocritic în care s-au această imperioasă cerinţă (Continuare in pag. a 2-a) te deosebite în producţie.
Foto : N. NECItU
larg de afirmare a iniţiativei tehnic, tehnologic, de disci
şi hărniciei lucrătorilor o- plină şi ordine în muncă. desfăşurat discuţiile şi
goarelor pentru punerea de importanţa pe care colec
Tinînd seama de faptul că
plină in valoare a însem producţia agricolă se reali tivul I.R.E. Deva înţelege
natelor rezerve de creştere s-o acorde problemei vita Cronica evenimentelor săptămînii
zează practic în fiecare uni
•a producţiei agricole, a ren tate agricolă, comună şi le a economisirii energiei
tabilităţii şi productivităţii
muncii. electrice. Intr-adevăr, deşi
în prima parte a cuvintă- (Continuare în pag. a 2-a) colectivul de aici a înche ÎNALTĂ PREŢUIRE de seamă în viaţa politică, publicat o nouă lucrare con
sacrată personalităţii tova
SI STIMĂ — OMAGIU ştiinţifică şi culturală, oa răşului Nicolae Ceauşescu,
meni de diferite orientări şi
CALD ADUS ocupaţii organizează întîl- intitulată „Nicolae Ceauşescu.
TOVARĂŞULUI — 60 de ani de viaţă şi de
luptă", lucrare care a fost
NICOLAE CEAUSESCU prezentată si în capitala
In ajutorul statului Yucatan. O manifes
Săptămâna pe care o în tare omagială a organizat
cheiem menţine cu aceeaşi lectorilor, C.e. al P.C. din Mexic, în
care a fost evocată cu sti
vigoare şi prospeţime în a- mă şi respect personalitatea
tenţia opiniei publice din secretarului general al parti
ţară şi de pe toate meridia propagandiştilor,
nele . globului, aniversarea a dului nostru. ■ Asemenea o-
60 de ani de viaţă şi peste magieri au avut loc la Lima
45 de ani de activitate re al celor care (Peru), Lagos (Nigeria), Ran-
voluţionară a tovarăşului goon (Birroania) şi în multe
NICOLAE CEAUŞESCU, se alte capitale. De asemenea,
cretarul general al partidu prezintă un mare număr de ziare şi
lui, preşedintele republicii. reviste, posturi de radio şi
Presa centrală continuă să televiziune din Iugoslavia,
publice pe pagini întregi informarea Grecia, Iordania, Ecuador,
mesaje prin care oamenii Peru, Sudan, Zair, Africa
muncii din ţară, colective politică Centrală, Mauritania, Ga-
întregi îşi exprimă omagiul bon, Israel, Turcia etc. au
lor fierbinte faţă de cel ca organizat expoziţii cu opere
re şi-a consacrat întreaga ale tovarăşului Nicolae
viaţă şi operă cauzei socia niri, simpozioane, activităţi Ceauşescu, publică materia
lismului şi comunismului, editoriale etc., prin. care se le, întreţin emisiuni prin
binelui ţării, păcii şi înţele exprimă preţuirea deosebită care marea personalitate a
gerii în lume. Şi în această a opiniei publice faţă de
Comunistul Dumitru Cri şan, dc Ia întreprinderea mecanică Orăştie, lucrează pe primului bărbat al ţării
trei maşini-unelte : două de frezat caneluri şi şuruburi şi una universală. Fruntaş în săptămînă, pe toate meridia personalitatea preşedintelui
producţie, el urmează cursurile şcolii de maiştri. Sute de muncitori din unitate sînt nele lumii, intr-un mare nu României. în Mexic, de pil
elevi la liceele industriale, cursurile dc calificare sau ai şcolii dc maiştri. măr de ţări, personalităţi dă, editura „Los Aluxes“ a (Continuare in pag. a 2-a)
