Page 22 - Drumul_socialismului_1978_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6

(Urmare din pag. 1) narea conducerii unităţilor
i Cronica evemm&ntşâ’or săptamîmi judeţ se impune ca orga­ Umplu şi concret program de acţiune agricole, întărirea rolului a-
dunărilor generale ale oa­
nizaţiile de partid, consi­ menilor muncii din agricul­ fi!
liile populare şi conducerile tură, a răspunderii consiliilor
C.A.P., I.A.S. şi S.M.A. să pentru valorificarea deplină a rezervelor intercooperatiste, a organelor
(Urmare din pag. 1) adresat tovarăşului Nicolae
Ceauşescu telegrame de fe­ acţioneze energic şi cu deo­ agricole centrale şi judeţe­ DU
sebită răspundere pentru în­ ne, a consiliilor populare şi
licitare, însoţite de urări de 5 FE
noastre' este evocată cu deo­ 'viaţă lungă şi sănătate — deplinirea.ireproşabilă a sar­ creştere a producţiei agricole organizaţiilor de partid de
la sate, care au datoria să
sebită stimă. expresii elocvente ale pres­ cinilor ce le revin din pro­ a asigure înfăptuirea exem­ s.oo Sporii
dezvoltare
de
gramele
8.15 Tot li
în cursul săptămînii, şefi tigiului şi autorităţii do care agriculturii. lă a planului de insămînţa- pc această bază putîndu-se plară a programelor de 8,05Şoimii
de state, guverne, de partide secretarul general al parti­ Secretarul general al parti­ re a culturilor stabilite, obţine Însemnate cantităţi creştere a producţiei agri­ 8.15Film i
pil: „i
dului,
tovarăşul
Nicolae
şi grupări politice, senatori dului nostru, preşedintele Ceauşescu, s-a referit apoi pentru respectarea cu stric­ suplimentare de produse a- cole şi a livrării produ­ Episod
şi parlamentari, personali­ republicii, se bucură în la necesitatea folosirii cu teţe a perioadei- optime de groalimentare. Inlăturind selor agroalimentare la fon­ 8,45PŞnţrii
semănat şi asigurarea unor
dul de stat. Prin folosirea
neavo:
tăţi de toate orientările au lume. maximă chibzuinţă a fiecă­ densităţi corespunzătoare grabnic aspectele negative cu eficienţă ridicată a ba­ 10,00 viaţa
care se mai intilnesc in ac­
rui metru pătrat de pămint, de plante la unitatea de su­ tivitatea sectorului zootehnic zei tehnico-materiale şi a 11,45Bucuri
ÎMBINAREA ARMONIOASĂ A FACTORILOR inclusiv a terenurilor din prafaţă.' şi punînd deplin în valoare potenţialului uman al agri­ 12,30De sti
incinta întreprinderilor, in­ Asigurarea unor producţii potenţialul fermelor şi al culturii se va asigura pune­ 13.00 Telex
DECISIVI ÎN PROCESUL CREŞTERII stituţiilor şi din gospodăriile sporite de legume şi fructe gospodăriilor populaţiei, lu­ rea deplină in valoare a tu­ 13,05Album
populaţiei. Pe lingă evitarea în fiecare judeţ constituie, crătorii din agricultura ju­ turor rezervelor de creşte­ 15.00Drumu
oricărei risipe de teren, o de asemenea, un obiectiv la deţului nostru pot şi sint re a producţiei agricole, spo­ „Oglini
Vineri a avut loc, sub de oameni ai muncii dj.n sarcină de. căpetenie a tutu­ materializarea căruia se cer portaj
’ preşedinţia t o v a r ă ş u l u i transporturi-telecomunicaţii, ror locuitorilor satelor o con­ amplificate eforturile şi în­ chemaţi să-şi aducă o con­ rirea contribuţiei agricultu­ 15,25Magazi
NICOLAE CEAUŞESCU, se­ industria pielăriei, blănăriei stituie participarea la efec­ tărită răspunderea la toate tribuţie mai de seamă la rii la realizarea Programului 17,45Parada
suplimentar de dezvoltare e-
cretar general al partidului, şi încălţămintei beneficiază tuarea unui volum sporit de nivelurile, începînd cu pre­ îmbunătăţirea aprovizionării conomico-socială a patriei 18,10Film
maritiii
şedinţa comună a Comitetu­ de retribuţii majorate. In lucrări de îmbunătăţiri fun­ şedinţii do unităţi, cadrele populaţiei cu lapte, came, Eplsodi
lui Politic Executiv al C.C. judeţul nostru, s-au bucurat ciare, acţiune care trebuie tehnice şi pînă la ultimul ouă. • -......... ........... în acest cincinal. Lucrătorii 19,00Mulţui;
a! P.C.K., a lîiroului Per­ pînă în prezent de efectul să demareze intr-un ritm luci din sectoarele res­ Un loc important în cu­ din agricultura judeţului partide
manent a! Consiliului Su­ măsurilor adoptate peste mai susţinut şi în judeţul pective. . f vîntare îl ocupă problemele nostru sint ferm hotărîţi să 18,30Telejut
nu precupeţească nici un
prem al Dezvoltării Econo­ 120 de mii de oameni ai nostru. legate de creşterea aportu­ 19,50Iniţiaţi
mice şi Sociale şi a Consi­ muncii, care îşi desfăşoară Sporirea recoltei de cerea­ Cu importante obiective lui cercetării ştiinţifice ia -efort pentru a îndeplini în munist
sint confruntaţi lucrătorii o-
liului de Miniştri, care a activitatea în ramuri econo­ le constituie obiectivul prin­ goarelor în vederea dezvol­ rezolvarea problemelor agri­ condiţii ireproşabile sarcini­ 20,10 Antena
Spectat
luat în dezbatere Raportul mice de primă însemnătate, cipal în actualul cincinal. In culturii, de integrarea me­ le şi indicaţiile desprinse judeţul
privind îndeplinirea planu­ printre care : minerit, side­ vederea realizării unei pro­ tării sectorului zootehnic. Ce­ canizatorilor în activitatea din cuvîntarea secretarului
lui pe 1977 şi proiectul co­ rurgie, construcţii, energe­ ducţii de cel puţin 1 000 kg dată cu creşterea şi amelio­ C.A.P. şi întărirea. răspun­ general al partidului, tova­ 21,10 Film a
rarea efectivelor se impun
pentru
municatului cu privire la tică, din industria uşoară do cereale pc locuitor se măsuri deosebite pentru ri­ derii lor faţă de soarta pro­ răşul Nicolae Ceauşescu, de mierâ
realizarea Planului naţional ş.a. impune acţionat cu deosebi­ ducţiei agricole, precum şi a contribui într-o măsură studi
unic de dezvoltare econcmi- . Caracterul dinamic şi în tă răspundere în fiecare u- dicarea indicelui de natali­ de realizarea programului tot mai mare la îmbunătăţi­ n rî
co-socia!ă a ţării pe anul ritmuri înalte al dezvoltării nitalc agricolă şi comună tate la toate speciile precum de investiţii.- Simt subliniate rea continuă a aprovizionă­ a C
şi pentru sporirea greutăţii
1977. noastre economice îşi pune pentru îndeplinirea integra- la sacrificare a animalelor, totodată măsurile' ce trebuie rii populaţiei şi industriei 23,05Te,,.Jur
cu produse agroalimentare.
• Spor
Analiza a reliefat că în amprenta pas cu pas pe întreprinse pentru perfecţio­
anul 1977 poporul nostru a creşterea continuă a nivelu­ LUNI, 6
obţinut noi şi importante lui de trai al poporului. A-
este
caracteristică
ceastă
realizări în toate domeniile puternic şi grăitor eviden­ Economisirea energiei electrice - Perfecţionarea activităţii consiliilor populare 16,00Telex ;
de activitate economico-so- 16,05Tcleşco
15,30Emisiui
cială. în înfăptuirea obiec­ ţiată de măsurile stabilite ghiară
tivelor stabilite de Congre­ de şedinţa comună din 3 fe­ sarcină Atragerea şi participarea maseior 18,00Secvem
sul al Xl-lea şi ..Programului bruarie , a.c. După cum s-a- Zcclam
partidului, a sarcinilor pen­ anunţat,’ Comitetul Politic la conducerea treburilor obşteşti — 19.20 1001 de
tru actualul cincinal, asigu- Executiv a dezbătut şi apro­ (Urmare din pag. 1) în dotare s-au uzat bacu­ 19,30 Tel e jur
rînd progresul neîntrerupt bat unele propuneri făcute rile şi, . cu toate insisten­ 19,50Panora:
al patriei, în pofida grave­ de secretarul general al Subliniind că reparaţiile ţele noastre, încă nu s-au chezăşia îndeplinirii sarcinilor 20.20 Roman-
gini di
lor pierderi provocate de partidului, tovarăşul Nicolae manii-.
cutremurul de la 4 martie Ceauşescu, privind îmbună­ şi reviziile de bună cali­ adus bacuri de schimb. Mă 21,20 Mai ai
tăţirea Legii retribuţiei. tate şi la timp asigură întreb : ce face comparti­ economiCG-sociaSe ale
1977. Caracteristicile esenţia­ Trăsătura fundamentală a
le ale evoluţiei noastre în măsurilor ce vor fi luate funcţionarea agregatelor, a mentul aprovizionare ? — 21,45Simfoni
22,00 Cadran
cel de-al doilea an al cin­ aparatajului şi a instalaţi­ sublinia în cuvîntul său fiecărei localităţi 22,20 Tel e jur.
cinalului sint şi se menţin: este accentuarea mai pro­ ilor în bune condiţii, vor­ inginerul Eduard Wurm,
dezvoltarea echilibrată, în nunţată a caracterului sti­ bitorii loan Taciţi, Alexan­ şeful Centrului de înaltă în documentele Conferin­ tru îndeplinirea sarcinilor. kw-twmsi
ritmuri înalte a economiei, mulativ al retribuţiei, ca dru Dagău, Vasile I’ora, tensiune Deva. ţei Naţionale a partidului Astfel, oraşul nostru — da­
adîncirea proceselor de mo­ expresie a aplicării în prac­ loan Leah şi Roman Şcr- sint stabilite sarcini deose­ torită fondurilor mari alocate RAC
dernizare a ramurilor pro­ tică a principiilor socialiste ban au criticat aspectele In încheiere, analizînd bit de importante privind pentru construcţia unor noi
ducţiei materiale, intensifi­ de repartiţie după muncă. ţ temeinic sarcinile mobili­ sporirea rolului şi atribuţi­ obiective siderurgice — va
BUCUREŞ’J
carea laturilor calitative ale La propunerea tovarăşului negative care s-au ivit în zatoare ale acestui an, re­ ilor consiliilor populare în deveni un puternic centru diojurnul ;
activităţii economice, extin- Nicolae Ceauşescu se intro­ activitatea colectivului, conducerea întregii activităţi industrial cu o pondere tot mierâ Radio-
de"ea schimburilor comer­ duce sistemul participării dar au arătat că şi lipsa prezentanţii oamenilor economico-sociale din locali­ mai mare în economia jude­ comandăm ţ
ciale şi de cooperare econo­ „celor ce muncesc la benefi­ unor piese de schimb cau­ inuncii. de la I.R.E. Deva tăţi, in înfăptuirea propune­ ţului. Pină în 1980 vom rea­ Ilustrate mu
mică şi tehnico-ştiinţifică ciile întreprinderilor, avîn- zează greutăţi frecvente în au ajuns la concluzia că rilor şi stimularea iniţiativei liza o producţie globală in­ dioprogramu
du-se aici în vedere .atît Antologie Ut
internaţională. Ca urmare, sfera producţiei cit şi cea a buna desfăşurare a activi­ sint posibilităţi reale ca cetăţeneşti, în atragerea şi dustrială de aproape 5 mi­ inima şi ve.
producţ'a industrială a cres­ repartiţiei. tăţii de reparaţii şi revizii. acestea să fie realizate şi participarea maselor la con­ liarde lei. Pentru a ne ono­ diomagazinu]
cut intr-un ritm de 12,5 la chiar depăşite, aprobînd în ducerea treburilor de stat şi ra cu cinste sarcinile în do­ De toate pe
sută faţă de anul 1976, obţi- Personalul muncitor va — O să ajungem în si­ obşteşti. Acţionînd pe linia meniul producţiei industria­ Radiojurnal ;
nîndu-se un spor de circa 84 primi, in afara retribuţiei tuaţia să nu mai putem unanimitate angajamentul perfecţionării activităţii noas­ le, au fost elaborate, pe ba­ da veselă ;
miliarde lei. Rezultate co­ tarifare, o parte din bene­ face reparaţii la liniile e- asumat în întrecerea socia­ tre în toate domeniile. Con­ za consultării oamenilor mîndră rom
ficiul obţinut de unitatea în
muncii, măsuri şi programe
Divertis-club
siliul popular al oraşului Că-
respunzătoare s-au obţinut care lucrează, ţinîndu-se lectrice datorită faptului listă. lan acordă o mare atenţie concrete privind realizarea lăţi în altern
şi în agricultură. Pe aceas­ seama de unele criterii e- că la presele ce le avem MIRCEA LEPĂDATU folosirii eficiente a formelor obiectivelor de investiţii, ri­ diojurnal ; 2
tă bază au fost asigurate o senţiale cum sint : aportul instituţionalizate de con­ dicarea nivelului tehnic-ca- sportiv ; 22,3
circulaţie bănească sănătoa­ la îndeplinirea şi depăşirea sultare, atragere şi partici­ • litativ al produselor, creşte­ minicală ;■ 2-i
ştiri ; 0,05—5
să, consolidarea monedei planului producţiei fizice, la pare a cetăţenilor la solu­ rea productivităţii muncii, muzical nod
naţionale şi o aproviziona­ sporirea beneficiilor între­ promovarea progresului teh­
re bună a populaţiei. prinderii, vechimea în mun­ ţionarea problemelor majo­ nic, reducerea consumurilor
re care privesc dezvoltarea
O evoluţie ascendentă au că în întreprinderea respec­ economico-socială a oraşu­ specifice de metal, materii C i n e
cunoscut şi celelalte ramuri tivă. Asemănător se proce­ lui, a acelora din domeniul prime, combustibili şi ener­
ale activităţii sociale — dează şi în privinţa realiză­ sistematizării şi edilitar-gos- gie, ridicarea nivelului teh-
ştiinţa, invăţămîntul, cultu­ rii producţiei destinate ex­ podăresc ş.a. Aş sublinia că nico-profesional al cadrelor, DEVA : li
ra, creşterea nivelului de portului. anul acesta — în contextul pregătirea forţei de muncă acasă (Pati
trai al poporului. Prin mă­ lărgirii şi adîncirii democra­ necesare pentru noile obiec­ DOARA : tn
surile luate de partid veni­ ţiei socialiste — au avut loc tive siderurgice. clar de Iun
turile băneşti ale populaţiei In zilele de 1 şi 2 februa­ adunări cetăţeneşti pe cir­ O mare atenţie am Regăsire i
au crescut cu 8,2 la sută rie a avut loc în Capitală cumscripţii electorale, sate, acordat şi acordăm în­ Corsarul nej
(Arta) ; Rece
faţă de anul precedent, iar Consfătuirea de lucru con­ unităţi economice şi institu- făptuirii sarcinilor pe ca- şerif (Consti
pe întregul cincinal retri­ sacrată problemelor agricul­ ' ţii, in care membri ai birou­ Te le avem in domeniile TROŞANI: 1
buţia oamenilor muncii va turii, în cadrul căreia tovară­ lui executiv al consiliului social şi edilitar-gospodă- (Unirea); M;
creşte cu peste 32 la sută şul NICOLAE CEAUŞESCU popular au prezentat infor­ resc. Avem în vedere con­ (7 Noiembri
faţă de circa 20 la sută cit ă rostit o amplă cuvîntare, mări asupra modului cum struirea şi darea în folosin­ cutul din nc
ca) ; LUPEN
se prevăzuse la Congresul vast şl cuprinzător program s-au realizat sarcinile pe ţă, pînă la sfirşitul acestui gră (Cultura
al Xl-lea. Din ansamblul de dezvoltare a agriculturii 1977 şi sinteze cu principa­ cincinal, a 1 500 apartamen­ (Muncitoresc]
măsurilor adoptate o subli­ noastre. Cuvîntării tovarăşu­ lii indicatori ai planului de te, 3 cămine pentru nefami- Jonny cliitari
niem şi pe aceea cu privire lui Nicolae Ceauşescu îi este dezvoltare economico-socială lişti, o policlinică, o şcoală LONEA: Reg
la reeşalonarea sporirii re­ consacrat editorialul ziaru­ a oraşului pe 1978 precum şi cu 16 săli de clasă, o creşă PETRILA: â
(Muncitoresc!
tribuţiei, pe baza căreia, în- lui nostru de astăzi. prevederile bugetului local, şi grădiniţă, o cantină-res- Accirjc"'
cepîiul de la 1 februarie, acţiunile şi măsurile preco­ taurant, 4 000 mp spaţii co­ RICAN.
încă mai bine de 500 de mii C. ARMEANU C.T.E. Mintia : Aspect din sala turbinelor. nizate a fi întreprinse pen- merciale. autogara, staţie seriile l-n- ,
PECO, un stadion cu 8 000 BRAD : Nec
locuri. Se va extinde reţeaua noapte (Steai
de canalizare şi alimentare RABARZA :
Să nu zic -vorbă mare, „Sarmis". In timp ce şefii tru etajul î
dar aşa-i: omul, cînd Din neglijenţa noastră renumitului complex pre­ cu apă, se vor moderniza ORAŞTIE : ’l
n-are de lucru, îşi face. 33 cis sforăiau şi visau pro­ străzile şi se vor amenaja timp (Patria
cîntă (Fia ”
Naiba mă pune şi pe mi­ fund, noi am intrat în ma­ noi zone de agrement. Im­ G1U BAI : \
ne, într-o noapte de la rea magazie lăsată deschi­ portante lucrări de ordin e- ronica se înt
sfirşitul anului trecut, să şi nesiliţi de nimeni!“ să la indemîna „oaspeţi­ dilitar-gospodăresc se vor cultură) ; HJ
ies pe stradă. Ce-i drept, lor“ nocturni. E treaba realiza prin contribuţia în rata glorie,
îmi făcusem socoteala cu, noastră cu ce ne-am ales. bani şi In muncă a cetăţe­ (Popular) ; I
dacă tot n-am somn, o gu­ luaseră la cunoştinţă că plină noapte cînd uite co­ N-avem ce lucra şi dăm o Apoi capriciosului Băbuţ nilor. prin acţiuni patriotice. rul negru, se
LAN : Mama
ră de aer tare şi rece, stro­ n-avem somn ori că Băbuţ lea, crama are uşile larg raită pe la binecunoscuta i-a venit poftă de pui la Adoptarea planului de tură), Sfîrşit'
pit cu fulgi de nea e mai nu cinase. Le-am rămas deschise“ — zic. Aici dru­ „Broască verde". „Nu ţine rotisor. Am vizitat rotise- dezvoltare economico-socială Iunie) ; SIM
de folos decit să mă per­ adine îndatoraţi, i-am. îm­ murile noastre s-au des­ amice — zic. Uite ce la­ ria din bulevardul Dr. Pe­ in profil teritorial şi a bu­ liniştit, seriil
pelesc în aşternut de po­ brăţişat duios. In gind, fi­ tru Groza, că avea uşa mai getului local pc 1978 de că­ şui) ; TLIA :
mană. Nu dau bine coltul reşte... părţit. Băbuţ s-a înfruptat căt solid". „Da ?“, se că­ neasigurată. Cu cîte un pui tre consiliul popular, pe ba­ (Lumina) ; 1
prietenul.
Şi
trăneşte
străzii cînd, pe cine văd, din tăriile lui preferate zbang. „Poftim, intraţi — trecut frumuşel in cont za consultării largi a cetă- . raţiunea „Pc!
GHELAR :
prietenul meu Băbuţ, fost La uşa magazinului 68, găzduite la „Ada-Kaleh", mă pofteşte. L-au pus, dar ne-am dus la plăciniăria- ţenilor, exprimă hotărîrea seriile I-II
coleg bun de şcoală şi de tot de piine şi tot din De­ eu la nemuritorul şpriţ al au uitat să-l şi încuie". Vă gogoşerie din strada Lenin. unanimă de a nu precupeţi
cătănie, mare scriitor în va, lui Băbuţ i se face cramei. Fetească, adusă de spun drept, la „Broască" Că şi aici asudă oameni nici un efort pentru reali­
devenire ! N-aşteaptă în­ poftă de-un corn cu mac. pe minunatele noastre Tîr- n-am consumat. Prea eram grijulii fată de semenii lor zarea lui. Acţionăm perma­
trebările mele : Zice că-i bun la somn. In­ cu gîndurile duse departe, ce n-au somn şi odihmi nent pentru unirea eforturi­ V r e i
— E ca şi gata romanul, trăm, ne autoumplem bu­ la Sanepid, ca să ne ardă nopţile. Aşa că lasă totul lor cetăţenilor şi participa­ ea*—-fflsaag
zunarele şi la drum. „Fruc­
teribilul meu roman „Tu te — mere, pere, legume, de chef. deschis vraişte... rea lor activă la muncă în
Timpul pre
nu m-ai iubit niciodată“ ! zarzavaturi, verdeţuri — Treaba dumneavoastră, Şi-aşa am colindat pină toate domeniile vieţii eco­ 5 februarie 1
— îmi zice. încheierea, asta recomandă, dimineaţă Foileton credeti-mă ori ba, dar vă în făcutul zilei, cînd coco­ nomice şi sociale. Consultîin- general incit
asia-i. Nu iese încheierea. garantează subsemnatul, şii cintau a patra ori a du-ne permanent cu masele acoperit. Voi
Hai să ne plimbăm pe de dimineaţă, sfatul medi­ avîndu-l pe Băbuţ aci în cincea oară. largi de oameni ai muncii şi pltaţii locale
străzile Devei. Poate sare cului“ — îşi aminteşte în­ dreapta, că am văzut şi un — Bine, măi fraţilor, măi venind în întîmpinarea pro­ burniţă, lapo
o idee de undeva, dintr-o soţitorul meu. Cum toc­ film în noaptea aceea de — s-a răstit Băbuţ în sti­ punerilor şi iniţiativelor ce­ şi ploaie. Vii
celulă de cerebel... mai ajunsesem la uşa uni­ tăţenilor, avem garanţia în­ derat din se-
tăţii C.L.F. nr. 5 îi trecem nave. Şi, cinstit să ,fiu, am pomină. Da, doar eu şi lul lui nea Marin de la Temperaturi)*
Trecuse binişor de mie­ închinat un pahar plin ras Băbuţ. Fără bilet, fără în­ televiziune, cum puteţi fi deplinirii sarcinilor econo­ fi cuprinse î:
zul nopţii, cînd în dreptul politlcoşi pragul, ne ale­ şi pentru bunătatea şefului ghesuială, fără siciitorul aşa... Sucă ? Să lăsaţi în mico-sociale, ridicării în şi plus l gr
unităţii de desfacere a pli­ gem merele, că perele se cramei. Pentru că. oricit, refren al mîncatului se­ timpul nopţii mindreţe de continuare a gradului cdili- mele între m
nii din Viile Noi, Băbuţ îşi terminaseră. De la cealal­ mai rar aşa om. Cred că şi minţelor. Am intrat nes- avuţie obştească fără pic tar-gospodăresc al oraşului, 4 grade. Se
aminteşte dinlr-o dală că-i tă unitate specializată în Băbuţ a făcut-o la „Ada- de încuietoare ? îmbunătăţirii condiţiilor de ceaţă, care :
sista şi ziua.
flămînd. Nu cinase omul. vînzarea verdeţurilor, nr. Kaleh", dar n-a vrut s-o tingherifi pe uşile larg muncă şi de viaţă, ridicării Pentru G şi
(uitate) deschise, ne-am o-
Intrăm. Alegem tacticoşi o 6, ne mulţumim cu cîte — Din neglijenţa noastră nivelului de cultură, civili­ 1978 : Vi'eme:
pline mare semi, rumenă un morcov zdravăn. „Uite, recunoască. Era cătrănit pe les cele mai bune locuri. şi nesiliţi de nimeni — ău zaţie şi bunăstare al tuturor uşor. Cerul \
şeful unităţii că nu spălase
şi rotunjoară, călduţă, ru­ geamuri larg deschise, pri­ toiurile scara, la plecare, Ce-i drept, filmul nu ne-a bolborosit (şi au semnat) celor ce muncesc şi trăiesc noros. Local
prea plăcut. Era şi lung,
Ceaţă frecvei
pem adine din miezul ei. mitoare. Hai să închinăm somnoroşi gestionarii. Şi în oraşul nostru.
Pentru mui
mîncăm pe săturate. Cred una mică“ — zice. Dar eu in rest n-avea treabă. două serii. Pierdeam - alte au sforăit mai departe... IONEL HODOROG răcire, cu ct
că prin telepatie, nu ştiu nu şi nu ; .,Nu-i politicos Aşa-i omul — cînd se minunăţii: De pildă, cele secretar al Comitetului acoperit. Vor
precis, lucrătorii unităţii să escaladezi geamul in încurcă, o face lată de tot. ce urmau a fi văzute la G. IGNAT orăşenesc de partid Călan temporare.
primarul oraşului