Page 23 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 23
DUMINICĂ, 5 FEBRUARIE 1978 Pag. 3
Consemnări
gŞ m l în eră. tirs M CITIT! CIND SCRIEM
DESPRE
Gravitatea vidă DUMNEAVOASTRĂ î
E CONCURSUL ZIARULUI „DRUMUL SOCIALISMULUI* Am scris adeseori des
Omul Grav nu ştie să ri cind se lansează in cite un
toţi ; da. Mohorît şi sever fără excurs colorat de un sub pre munca harnică şi
motiv, el pare să ne arate til simf al umorului sau realizările oamenilor din
In lumina hotărîrilor Conferinţei Na de ajutorul colectivelor în eare lucrea mereu ce sarcină enormă de o ironie subţire la adre satele comunelor Baru,
îtru co- poartă pe umeri şi să ne sa celor care o merită.
Nigcl*. ţionale a P.C.R. din 7—9 decembrie 1977, ză, pentru a elimina din activitatea ce Buceş. Rornos, din sate
a indicaţiilor secretarului general al o desfăşoară unele neajunsuri, abateri reproşeze nouă, celor ce Chipul Preşedintelui se lu ca Geoagiu-Băi, Cristur,
\ (lum- partidului, tovarăşul Nieolae Ceauşescu, sau greşeli, in scopul formării lor ca oa mai şi ridem citeodată, că minează atunci de un zim- Săcărîmb, Căinelu de
nu-i apreciem suficient bet tineresc care cu greu
privind participarea într-o măsură tot meni noi. destinul atît de important. e reţinut să nu se trans Jos, Sulighete, Fornădia,
r .iii ; mai marc a oamenilor muncii la con Concursul se desfăşoară pe tot par Cînd cineva îşi îngăduie forme in ris, întreaga sală ca şi din multe altele.
ei ;
ducerea şi editarea organelor de presă, cursul anului, cu o etapă intermediară imprudenta vreunui zîm- se destinde şi izbucneşte Ştiam că aici, după ore
cal ; ziarul „Drumul socialismului" organi la 23 August 1978 şi o etapă finală la bet — mai ales prin vreo în aplauze. L-am văzut de le de muncă, în clipele
şedinţă — ori, mai grav,
pene : zează un 'concurs de reportaje, portrete, 30 Decembrie 1978. Materialele trimise, rosteşte o vorbă de ■ duh, atitea ori rizind din toată de răgaz, oamenii citesc
inima cu muncitorii, cu ar
— re- cursive, informaţii şi alte genuri gaze care întrunesc calităţile publicistice ne Omul Grav încruntă sprin- tiştii, cu copiii, cu irnpor- ziarul nostru, interesaţi
să afle veşti din tot jude
tăreşti sub genericul cesare, vor fi publicate periodic în ziar canele mustrător sau cir . tanti oameni politici ai lu 1 s a -
v ; cumspect : nu cumva vor ţul, din ţară şi din lume.
lor ; „OMUL DE LINGĂ TINE", sub genericul concursului. Un juriu, al mii. Marii oameni nu s-ău
„Linia cătuit din membri ai consiliului de con ba aceea de duh ascunde temut 'niciodată că rizind Este însă neplăcut să
Ln M . la care sînt invitaţi, să participe ziariştii ceva ? Dacă e educator, le îşi vor pierde prestanţa. constaţi că unii cetăţeni
— colaboratori, membrii- colectivelor ga ducere al ziarului, va selecţiona mate vorbeşte elevilor numai in Oamenii mari ştiu să ri- din localităţile mai sus
inimă rialele cele mai bine realizate şi va a- principii pedagogice, ex dă. altfel n-ar fi ajuns
zetelor de perete, toţi cititorii — oameni numite nu citesc nici ce
ai muncii de diferite profesii, tineri şi corda premii şi menţiuni autorilor lor primate' sobru şi aforistic, mari. se scrie despre ei ! lată,
Omul Grav n-a învăţat
ptă eo- vârstnici, bărbaţi şi femei, fără deose la fiecare etapă a concursului. Pentru a alese anume spre a-i ilus să rida, iar gravitatea lui în 4 sate ale comunei
tra .lipsa. disponibilităţilor
rţinc. bire de naţionalitate. putea participa la selecţia în vederea sufleteşti : „cine rîde azi, e o falsă gravitate, vidă Baru sînt 96 de abonaţi
ntat de Concursul îşi propune ca, odată cu premierii, autorii vor trebui să aibă cei se va căi .mîine" — pare să de orice idee înaripată. la „Drumul socialismului",
fie deviza cu care tine Cei ce nu rină mi-au pro
stimularea preocupărilor- publicistice ale puţin 10 materiale de diferite genuri, în 7 sate ale comunei Bu
Un om să-şi fericească ucenicii. vocat întotdeauna o reac
e w . Pre- ziariştilor-colaboratori, ale tuturor citi trimise redacţiei, din care 6 să fie pu L-am văzut şi în calitate ţie de apărare : in prezen ceş doar 72 de abonaţi,
oducţio torilor, să aducă în paginile ziarului re blicate. de şef, în relaţiile cu sub- ţa lor devin prudent şi re iar in 5 sate ce formează
* portaje, portrete, cursive, informaţii, altemii. Cu buzele strînsa zervat. Dar îmi aduc a- comuna Rornos tot 72 de
orice alte genuri gazetăreşti despre oa Pentru tinerii ziarişti-colaboratori sau
cititori, care au absolvit un liceu, lu şi bărbia repezită înainte, ■minte acum de un spirit
meni ai muncii fruntaşi în producţie, cu miinilc la spate şi fără al celebrului : Alexander
crează nemijlocit în producţie, au vîrsta să clipească, e sobru şi po Fleming, descoperitorul pe
inovatori şi inventatori,, neobosiţi cău dc pînă Ia 24 de ani şi doresc să urmeze s e m n a l
VRIE tători ai noului, promotori ai unor ini sac ca un babuin, finind nicilinei. ll transcriu aici
să marcheze bine distanta
pentru a-i da din nou pri
ţiative muncitoreşti eficiente, oameni cu facultatea de ziaristică a Academiei pe care. a creat-o între lej Omului Grav să-şi a-
o bogată activitate şi experienţă profe „Ştefan Gheorghiu" din Bucureşti, con „eu, şeful, şi voi, ăştia, dune norii deasupra frun abonaţi ! Trei sate la un
ba ma- sională şi obştească, cu o comportare cursul nostru constituie şi un prilej de personalul muncitor". ţii : „Totul în lume e im Joc — Căinelu de Jos,
demnă, exemplară — în- spiritul princi preselecţie a candidaţilor. De cîte ori îl întîlnesc pe portant — zicea savantul Sulighete şi Fornădia, din
Noita — dar e bine să nu le iei comuna Şoimuş au... 4 a-
piilor Codului eticii şi echităţii socia Materialele trimise in cadrul con Omul Grav, îmi apare in
liste — în familie şi societate. Totodată, cursului vor purta pe plic menţiunea fata ochilor, suprapunîn- tonte în serios". bonaţi, Săcărîmbul nici
în cadrul concursului pot fi trimise şi „Pentru concursul — Omul de lingă du-i-se, o imagine tonică : Dar dacă aici se ascunde unul, Geoagiu-Băi doar
Republicii ceva ?
materiale despre tinerii care au nevoie tine". Preşedintele 16, iar Cristurul 69. La
: „Pa- rostind o cuvîntare. Mo
dia u- mentele acelea de neuitat, RADU CIOBANU drept vorbind, sătenii din
il 8 ; aceste localităţi trebuie
tilreba- să se gîndească puţin Ja
treaba aceasta. Le aştep
ipadă ;
I ; tăm părerile. (Gh. I. Ne
UNIVERSITATEA POLITICĂ grea).
ŞI DE CONDUCERE DEVA
COMUNICA PROGRAMUL PENTRU DUPĂ FIRMĂ...
13, 14 ŞI 15 FEBRUARIE 1978 PATISERIE, DUPĂ CE
LUNI, 13 FEBRUARIE a.c., ORA 17 — ANUL I OFERĂ — BODEGA
90 Ra- — dezbatere : „Hotărirea do partid şi rolul ei în ac
anpre- tul conducerii ' ; in cadrul complexului
1
•Vă re- comercial „Olimp" din
*.i; 8.00 — prelegere : „Formarea şi dezvoltarea conştiinţei
30 Ra- socialiste — obiectiv principal a! activităţii ideo municipiul Hunedoara
; 10,00 logice al organizaţiilor de.partid". funcţionează şi patiseria
lîdului, MARŢI, 14 FEBRUARIE a.c., ORA 18 — ANUL IX
00 Ra- „Dorna" (unitatea nr. 38).
■r; 12.00 — dezbatere : „Productivitatea muncii şi căile creş Oricare client, luînd drept
; 13.00 terii ei. Sarcinile organelor şi organizaţiilor de bună „lista" de produse
Un- partid pentru creşterea continuă a productivităţii
Iioră muncii"; şi preparate scrisă pe
; 15,00 — dezbatere: „Atribuţiile şi responsabilităţile orga toate geamurile localului,
ionori- nelor de conducere- colectivă din unităţile eco rămine profund dezamă
00 Ra-
oramic nomice". In cabinetul de desen, Pregătirile de iarnă git cînd ii trece pragul şi
1 ciu MIERCURI, 15 FEBRUARIE, a.c., ORA 18 — ANUL IV constată că este păcălit.
lin de — dezbatere : „Locul şi rolul activităţii de organizare modern utilat, al Liceu Aici, în loc de pateuri cu
stop în procesul conducerii. Perfecţionarea cadrului de lui industrial nr. l De brînză şi carne, plăcinte
relaţii întreprindere — centrală — minister in ţara V va, viitorii maiştri mi ale fotbaliştilor cu brînză sau alte pro
noastră, în lumina documentelor Congresului: al neri se pregătesc, Ia o- duse specifice unităţilor
Xl-lea al P.C.R. şi ale Congresului consiliilor oa
menilor muncii" ; ‘ bicctul dc specialitate, de acest profil, ţi se o-
— prelegere : „Conţinutul şi trăsăturile reproducţiei sub îndrumarea ingine B GA MUREŞUL DEVA feri spectatorilor săi noi sa feră diferite sorturi de
tisfacţii.
socialiste. Concepţia - P.C.R. cu privire la factorii rului Aurel. Ştef. — HOTARÎRE unanimă vin, precum şi băuturi
ie de creşterii, economice m actuala etapă de dezvoltare PENTRU O COMPORTARE alcoolice. Aşa am păţit
IUNE- a României", Q AURUL BRAD — CU
i sub Foto: VIJtGIL ONOIU •Şi MAI BUNA IN RETUR. GINDUL LA „DATORIILE" şi noi în ziua de 2 fe
căra) ; Toate activităţile se desfăşoară la Cabinetul judeţean La Geoagiu-Băi, unde ieri bruarie a.c. cînd, luîn-
istul) ; pentru activitatea ideologică şi politico-educativă. FAŢA DE SUPORTERII du-ne după reclamă, am
le I-II -şi-a încheiat stagiul pre- SAI — a început pregătiri
>entru parativelor dc ordin fizic ale . solicitat ceva de mîncare.
PE- le prin' a-şi analiza cu seve.- La ..care solicitare vînză-
li tistul noului sezon, Mureşul ni s-a ritate şi responsabilitate ac toarea ne-a răspuns :
;u raţie părut o echipă mătură, se tivitatea din tur, care, cum
mnos- ;€3a x$e& 0 scena ecranul rioasă prin întreaga sa pre „Nu avem nici un fel de
publi- zenţă în staţiune. In afara se ştie, nu se ridică la ni mîncare, dar este, nu
nea- velul posibilităţilor şi condi
rece antrenamentelor de dificul ţiilor de care au beneficiat departe, peste drum can-
jCAN: nelc versuri : „...oameni şi tic în aventurile profesoru tate ridicată, conduse de ti- - tina-restaurant „Siderur*
n’egc); OCHII LUI HOMER nărui antrenor Teodor Pop, ‘ jucătorii săi. Cu invăţăminr gistul". Altfel spus am
ierul); lupi calcă temători curcubeul/ lui Perry şi ale asistentului seriozitatea şi hotărirea tu tele desprinse la analiză, cu
fugi Născut în Orăştioara de îşi schimbă între ei alcătui său David. Ar fi, cum- s-ăr promisiunea că în retur vor fost poftiţi afară. lată
>ASA : Sus, judeţul Hunedoara, la rea de fum..." iar, în al doi zice, despicarea firului în turor celor ce.formează gru reuşi să-elimine acele frîne aşadar o unitate care
parea sportivilor deveni în
30 martie 1957, deţinător al lea rind, la repetiţiile folo patru. „Al şaptelea conti după firmă este patise
Jlui, site în unele poeme şi care nent" este reprezentantul acest stagiu s-au manifestat în elanul ce-i caracterizau
>rie) ; premiului revistei „Tribuna" dau impresia unei monotonii mediu al unui gen, pe care cu putere şi în decizia de a în jocuri, cu conştiinţa dato rie, iar după ceea ce
din pentru poezie pe anul 1975, riei... neîmplinite, fotbaliş vinde, o bodegă în toată
; C,U- prezent cu poezii în pagini obositoare. nu îl trădează, dar nici nu-1 elimina clin mijlocul lor pe tii brădeni, după un scurt regula. (N. Zamfir).
pen- le mai multor publicaţii din In ansamblu, însă, cartea saltă peste ştacheta sa obiş singurul care apărea, prin •
irul) ; tară (Steaua, Tribuna, Lu cu care debutează poetul nuită. Firicelul de idee, a- diverse ipostaze, în disto interval de readaptare la e-
tat de ceafărul. Napoca Universita Petru Romoşan, este un bun eeea despre sclavie şi liber nantă cu ţinuta sportivă a - fort, au plecat la Moneasa, nu PE ACEEAŞI ADRESĂ...
nu tate, străbate discret filmul, celorlalţi. Bănuim că e les pentru a fi şi astfel. sublinil
JSOA- ră), tînărul poet Petru Ro- volum de poezie apărut la ate simpatiile şi afinităţile
> Ve- moşan debutează acum edi noi, caro anunţă, desigur, fiind prezent doar atît incit ne de înţeles că vorbim de- ; Probabil că „Gazeta
sa dc torial cu volumul do versuri un nume nou in poezia să nu deranjeze derularea, spre Oclavian lancu, jucă- brădenilor pentru U.T.A., ci cetăţenească" din cartie
devă- intitulat „Ochii lui Homcr". noastră tinără. dealtfel alertă, a acţiunii. torul-problemă la mai multe pentru ca antrenorul Dumi rul „Vîscoza 2“ — Lu-
I-II Apărut recent în librării, a cluburi din ţară, la care — tru Borcău să descopere tra
'orsa- iOAN VAS1U AL. COVACI peni, amplasată într-un
; CA- fost premiat de editura clu după mai multe încercări tamentul necesar jucătorilor perimetru de intensă cir
5 cul jeană „Dacia", în urma con „AL ŞAPTELEA ...ALTFEL AR FI nereuşite de a-1 ajuta să în săi, care în tur, se pare, au culaţie (magazin alimen
ci (11 cursului de debut în volum ţeleagă că va trebui în sfîr- suferit de o anume maladie,
Omul din anul 1977. CONTINENT** FOST MAI FRUMOS tar, cofetărie, cinemato
Hure- împărţit în trei cicluri şit să se încadreze în ritmul numită obişnuit „fumuri de graf, staţii de autobuz)
urpin Zilele trecute, Sala sportu de lucru şi in conduita echi mari jucători, de mare echi
Ope- („Manuscrisele de la Piatra La puţin timp de la „Ţi pei — a renunţat şi antre să fi avut cîndva activi
crul); roşie", „Celestul scrib" şi nutul uitat de timp", cineas rilor din Deva a găzduit norul Pop, spre meritul său. pă". Şi pentru „tratare" este tate. De foarte multă vre
catiu, „Roşa Canina"), volumul lui tul englez Kevin Connor două spectacole de muzică nevoie ca totul să fie luat me însă rubricile ei sînt
esc). Petru Romoşan lasă impre este din nou prezent pe e- uşoară,, susţinute cu aplomb Decis să nu accepte nici un de la capăt, cu seriozitatea, goale. Adică nu : sînt
sia unui poet matur, sigur eranele noastre cu „Al şap şi bun simţ de 5 dintre cei compromis, antrenorul Pop a chiar şi cu modestia cu ca
pe mijloacele sale, cu un telea continent". Bineînţeles, mai cunoscuţi interpreţi ai riscat din nou, dar cum ris re au lucrat în campionatul pline cu praf incit nici
timbru poetic bine conturat, şi acest film este ştiinţifico- genului. Marina Voica, Ma- cul anterior s-a dovedit fo trecut. Sperăm, bazaţi pe zăpada abundentă din
care, bănuiesc, nu va putea fantastic (mai curînd fantas rius Ţeicu, Mihai Constanti- lositor echipei, există certe posibilităţile reale ale jucă unele perioade ale iernii
decît să se limpezească în tic, decit ştiinţific), avînd ca nescu, Sergiu Zagardan şi şanse ca Mureşul, strîngîn- torilor, pe priceperea an nu a reuşit să le limpe
Olimpia Panciu (ca un spor
entru viitor. sursă de inspiraţie tot un tiv ieşit din formă) s-au du-şi din nou rîndurile pen trenorului Borcău, pe seri zească, Dar cine limpe
ie in Exprimarea metaforică, roman do E.R. Burroughs, tru a se curăţa de cei leneşi zeşte activitatea colecti
cerul rostirea figurativă, puterea faptul demonstrind că pă străduit şi, în parte, au reu ozitatea conducerii asociaţi
>reci- de concentrare a tensiunii rintele literar al lui „Tar şit să ofere deveniior clipe şi indisciplinaţi, să fie în ei şi a secţiei de fotbal, pe vului de redacţie al aces
ă de frumoase de destindere. tărit să se instaureze un marea dragoste a brădenilor tei gazete care a existat
soare lirice interioare, sînt numai tan" a devenit subit un Savuroase şi agreabile au climat serios de muncă, o pentru echipa lor, că de la sau mai există pe undeva?
mo- cîteva din mijloacele folosi punct de atracţie pentru ci fost şi momentele vesele şi
istic. te de poet pentru declanşa nematografie. Dincolo de in de prezentare susţinute cu atmosferă colfegială propice Moneasa, cînd se vor întoar Cine-I scoate din anoni
vor rea imaginaţiei poetice : ventivitatea incontestabilă a obţinerii unor rezultate şi mat ? Căci în cartierul
us 4 „Sînt încă tînăr şi in coloa- povestirilor lui Burroughs, vervă dc către cunoscutul mai bune. Dealtfel, atît an ce, azi şi vor înce „Vîscoza" sînt multe pro
îaxi- na-mi vertebrală/doarme cea la popularitatea acestora in profesor Ion Mustaţă şi pe meciurile de verificare,
plus mai frumoasă reptilă a vea lumea filmului contribuie G. Dimitriu. Suportul or trenorul echipei cit şi mai jucătorii Aurului vor fi a- bleme cetăţeneşti de re
mala chestral l-a asigurat cu brio mulţi jucători ne-au vorbit ceiaşi care şi-au cucerit doar zolvat. Şi cine ar putea
per- cului" (Cine a tras podul ?) substanţial succesele înregis formaţia „Odeon". cu convingere despre poten ajuta mai bine la solu
sau : „Iubito, gura mea sea trate de peliculele cu John- Totul ar fi fost foarte bine ţialul echipei de a realiza în cu puţin timp în urmă bi ţionarea lor dacă nu
larie mănă ultimului cuvînt.lŞi ny Weissmuller. Connor spe şi foarte plăcut dacă spec retur meciuri mai bune, mai nemeritate aprecieri, stimă şi
răci iată, dacă te sărut,Ipe buze ră sincer că versiunea cine tacolele s-ar fi desfăşurat în simpatii între iubitorii spor „Gazeta cetăţenească"?
mult îţi rămine o urmă luminoa matografică a romanelor frumoase. Pe dealurile Geo- în urmă cu cîteva luni
slab. altă sală. Sala sporturilor agiului „bateriile" Mureşului tului. Toate acestea acum am tras un semnal pe a-
să". fantastice ale lui Burroughs este pentru sport şi nu pen au fost încărcate eu energii vor trebui recucerite. Prin
e in Dacă ar fi să reproşăm va incita un interes la fel tru concert cu atîtia decibeli jocuri şi rezultate bune — ceastă temă. Poate n-a
mult ceva poeziei scrise de Pe de intens, ca şi aventurile peste suportabil. De ce să şi puteri, inclusiv puterpa ceea ce. cu siguranţă, Aurul fost recepţionat. Mai in
isori tru Romoşan, ne-am opri, lui Tarzan. asculţi muzică cu vată sau de a elimina răul din sinul Brad poate ! sistăm... (G. Dinu).
în primul rind, la ermetis- Fireşte, ar fi nedrept dacă cu degetele in urechi ? echipei, dar şi cu un moral
—i —„„„ „î,, om nonio zîi’tmt.o.Hcm oulnn- O ARMEANU tonifiant, cn dpcizia de a 0 - NICOLAE STANCIG