Page 24 - Drumul_socialismului_1978_02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 301 ® DUMINICĂ, 5 FEBRUARIE 1978

Vâ răspundem
ia întrebare

Florea Ştcfea — Rişculi- sonalul muncitor — cu ex­
Keueiiorae® de la Belgrad Vizita în S.tl. a preşedintelui J ţa, Petru Juglea — Pui. cepţia celor ce îndeplinesc
Articolul 16(1) din Decre­
compensează cu timp liber
tul 246/1977 menţionează funcţii de conducere — se
BELGRAD 4 (Agerpres). damentale ale dezarmării şi Anwar Sadat â că drepturile de alocaţie corespunzător în următoa­
— în şedinţa plenară de dezangajării militare în Eu­ f se acordă numai de la cLa- rele 60 de zile.
vineri a reuniunii de la Bel­ ropa. > ta stabilirii lor. Deci, uni-
grad a reprezentanţilor ţă­ în organul de lucru care WASHINGTON 4 (Ager­ le Egiptului, Anwar El Sa­
rilor participante la Confe­ se ocupă de redactarea tex­ pres). — într-o alocuţiune dat, a spus că a venit în | tal ea a procedat legal. Viorel Cordoş —■ Hune­
doara. Contribuţia persoa­
rinţa pentru securitate şi telor privind cooperarea în rostită cu prilejul sosirii la S.U.A. pentru a continua Vasile Corchcş — Deva. nelor fără copii încetează
cooperare economică în Eu­ domeniile economiei, ştiin­ Washington a preşedintelui misiunea sa de pace. După I S-a luat legătura cu
Egiptului, Anwar El Sadat,
ropa, şeful delegaţiei fran­ ţei şi tehnicii şi mediului preşedintele S.U.A., Jimmy ce a reafirmat ataşamentul l.P.E.G., urmînd ca unita­ începind cu luna următoa­
Egiptului ătît la respectarea
ceze a prezentat poziţia gu­ înconjurător, în şedinţa de Carter, referindu-se la con­ drepturilor omului şi a dem­ i tea să revină asupra calcu- re aceleia în care aceştia
vernului său în problemele vineri s-a convenit un text vorbirile ce vor avea loc în nităţii sale cit şi la dreptul J lului efectuat şi să vă res- au devenit părinţi (art.
dezarmării şi, în acest con­ referitor la condiţiile de cadrul vizitei şefului statu­ fiecărui popor la autodeter­ | tituie sumele neachitate 23 din Legea nr. 1/1977).
text, a făcut cunoscută ini­ muncă şi de viaţă ale mun­ lui egiptean, a declarat, du­ minare, preşedintele Sadat > pînă în prezent.
ţiativa Franţei de convoca­ citorilor migranţi, pornin- pă cum relatează agenţia a subliniat că „este timpul Ioan Budiu — Măceu.
re a unei conferinţe euro­ du-se de la o propunere MEN, că acestea vor „con­ să ne mobilizăm eforturile I Eugen Felea — Brad. Locurile de muncă ce se
stitui o ocazie pentru a dis­
pene de dezarmare, la care prezentată în acest sens de cuta de o manieră cuprinză­ îh vederea instaurării unei ^ Conform, datelor relatate încadrează în grupele I şi
să participe toate ţările eu- delegaţiile Greciei, Italiei, toare calea cea mai bună nu păci solide". El şi-a expri­ | de dv., unitatea v-a acor- a Il-a se stabilesc de către
j ropene, S.U.A. şi Canada şi Portugaliei, Spaniei, Turciei nUmai pentru a asigura ela­ mat convingerea că întreve­ conducerile unităţilor, prin
care să-şi desfăşoare întrea­ şi Iugoslaviei. Formulările nul convorbirilor de pace, derile care vor avea loc în J dat alocaţia în mod corect, dispoziţie scrisă, în confor­
ga activitate pe baza regu­ convenite recomandă ea ţă­ dar şi pentru a le stimula". timpul vizitei vor relansa deoarece aveţi domiciliul mitate cu prevederile lega­
procesul spre pace şi vor da Iîn mediul rural.
lilor şi normelor democrati­ rile primitoare de muncitori Aceeaşi agenţie relevă că un nou impuls eforturilor în le în acest sens.
ce de procedură ale C.S.C.E. migranţi şi ţările de origi­ preşedintele american a con­ vederea ajungerii la o solu­ | Liviu Olărcscu — Răahi-
firmat încă o dată angaja­
In intervenţia sa, şeful ne să-şi intensifice, contac­ Trandafir Şoica — Târ­
tele lor în vederea găsirii mentul S.U.A. de „a juca ţie globală a conflictului » tova. Pensionarii care se
; delegaţiei sovietice a reafir­ un rol activ în favoarea ne­ israeliano-arab. Pe de altă nava de Criş. Legea nr.
de soluţii comune pentru reîncadrează în muncă în
mat poziţia guvernului său problemele cele mai urgen­ gocierilor destinate să ducă parte, el a insistat asupra Jtermen de 90 de zile de la 1/1970 nu prevede posibili­
! privind importanţa laturii te ale muncitorilor imi­ la o soluţionare paşnică". dreptului palestinienilor la j pierderea acestei calităţi, tatea transferului în inte­
militare a securităţii euro- granţi şi să sporească efor­ La rîndul său, preşedinte- au tode terminare. I îşi menţin vechimea neîn- resul serviciului dint-r-o u-
|pene, insistînd ca reuniunea turile îh scopul aplicării a- j ţreruptă în aceeaşi unitate. nitate cooperatistă în una
de la Belgrad să se pronun­ cordurilor existente între de stat.
ţe asupra problemelor fun­ părţile interesate. ■> loan Pot — Veţel. Legea
îlsiirea la niveS înalt I nr. 26/1967 prevede la art. 121(1) din Codul muncii
Un grup — Simeria. Art.
de la Alger ! 8 că lucrătorii care au prevede că concediul de
fost în incapacitate tempo­
Programul noului I rară de muncă întregul an odihnă se efectuează inte­
gral în fiecare an calenda­
ALGER 4 (Agerpres). şedinţele Anwar El Sadat, s calendaristic nu au drep-
guvern portugb.es Referindu-se la întîlnirea ministrul algerian al aface­ I tul la concediu de odihnă ristic ; concediul se poate
la nivel înalt care se desfă­ rilor externe a precizat : j pe acel an. acorda şi fracţionat, dacă
şoară la Alger şi la care „Căile noastre sînt de acum interesul serviciului o cere
LISABONA 4 (Agerpres). LISABONA 4 (Agerpres). participă şefii de stat ai Al­ înainte paralele".' . Anonimă — Simeria. Art. sau la solicitarea celui în
— Premierul Portugaliei, — Un fost ministru şi un geriei, Siriei, Jamahiriei A- Răspunzind unei întrebări, I 123 din Codul muncii pre- cauză, atunci cînd intere­
Mario Soares, a prezentat, fost secretar de stat în pri­ rabe Libiene Populare So­ Abdelaziz Bouteflika a spus
j joi, programul guvernamen­ mul guvern portughez con­ cialiste, R.D.P. a Yemenului că „uşile rămîn larg deschi­ J vede că orele prestate pe- sele serviciului permit, în­
tal în Adunarea Republicii, dus de Mario Soares, mem­ şi preşedintele Comitetului se unei eventuale contribuţii I ste programul de lucru, în să cu condiţia ca una din
, abordînd cu prioritate pro­ bri ai Adunării Republicii Executiv al Organizaţiei a Irakului la lucrările aces­ J scopul asigurării serviciu- fracţiuni să fie de cel pu­
blemele economice majore (parlamentul ţării), au ho- pentru Eliberarea Palestinei tei reuniuni". ■ lui pe unitate de către per­ ţin 15 zile.
cu care este confruntată ţa- (O.E.P.), Abdelaziz Boutefli-
i ra în etapa actuală. în e- tărit să renunţe Ia manda­ lca, ministrul algerian al a-
senţă, programul preconi­ tul de deputat „din motive facerilor externe şi purtăto­
zează o campanie viguroasă de ordin personal". rul de cuvînt al reuniunii,
de combatere a crizei eco­ Alţi trei deputaţi socia­ a declarat că au fost adop­
nomice şi financiare, pre­ lişti au cerut suspendarea tate principalele idei alo de-'
cum şi o „raţionalizare şi mandatelor lor pentru o pe­
dinamizare accentuată" a rioadă de cîteva luni. claraţiei finale şi a hotărit
lor : „iarnă, ce mal lamă /
sectorului public. în acest Aceste decizii ale deputa­ planul de acţiune politică şi „PEISAJ HIBERNAL" Nici în prag, să ieşi / Au­ rată unde este „soare" în ioc
sens, se are în vedere pre­ ţilor socialişti intervin în diplomatică, care prevede, în ORIZONTAL : I. Marcă de zeam cum urlă / Lupii pe-A- de „ninsoare", ll. Porecla lui
,,nea“ — Participiu pe ghea­
zentarea, pînă la 15 martie, esenţă, întărirea „prin toate frigider — Compozitor sovie­ rieş“/ („Drumul către tine"). ţă. 12. Dublură dc sezon —
momentul în care în parla­
a bugetului şi a unui plan ment au loc dezbateri pe mijloacele" a rezistentei pa­ tic, autorul melodiei „Fulgul". 12. Bilet de revelion — înghe­ Nume feminin.
de stabilizare economică pe lestiniene şi a raporturilor 2. Oamenii zăpezilor veşnice — ţată. PETRU PARDĂU
anul în curs, pentru a se marginea programului nou­ organice dintre Siria şi Pe vremea asta. 3. La căldură! VERTICAL: 1. Veşmînt ad-hoc
face faţă situaţiei dificile a lui guvern de coaliţie între O.E.P. în legătură cu pozi­ — Alunecat ca pe gheaţă. 4. — Sursă de ninsoare. 2. Ger la MAT ÎN DOUA MUTĂRI
economiei portugheze. P.S.P. şi C.D.S. ţia acestor ţări faţă de pre- Ierni pe sfirşite ! — Haine a- cutie... — ...şi foc în sobă. 3.
manajate pentru iarnă. S. A Materie primă pentru gheaţă
îngheţa... parţial ! — Bloc dc — Salam de iarnă şi ţuică la CONTROLUL POZIŢIEI
piatră dus de gheţari. 6. U- gheaţă. 4. Ninşi... pe creştet —
In continuarea lucrărilor „a devenit un simbol al a liderilor unor partide nealtă pentru curăţat zăpada La gura sobei. 5. Munţi de ALB : Rhl, Dc2, Nbl, Nc4,
Conferinţei pentru pace, vechii ere coloniale şi un politice. Instalarea noului — Institutul de proiectări in­ zăpadă — Aprinde focul... în Ca3, Cb3.
suveranitate şi indepen­ obstacol important în ca­ preşedinte marchează, tot­ dustriale. 7. In sfirşit, ninsoa­ inimi. 6. Nămeţi, pe sfirşite! NEGRU : Ra2, Tb2.
Decor pentru primirea lui
re ! — Rîu în nordul ţârii —
—
denţă economică în Ame­ lea îmbunătăţirii relaţiilor odată, trecerea la sistemul Se termină şi începe iama. 8. Moş Gerilă (pi.) — Asin ! 7. REZOLVAREA PROBLEMEI
rica Latină şi zona Mării Statelor Unite cu Panama prezidenţial, instituit în Curs ! — A congela. 9. Pre­ Glaciară, la început ! — ...Lu- DIN NR. C295 :
Caraibilor, vorbitorii s-au şi cu statele din bazinul Sri Lanka prin noua Con­ text pentru foc... în miniatu­ gojano ! — Pecete ! 8. Veşmin­
pronunţat pentru limitarea stituţie a ţării, intrată re­ ră (pi.) — Furnizori de lină. te albe ca... zăpada — Cap de 1. Tg8—g2 Rf5—14
şi lichidarea in final a de­ cent în vigoare. 10. îşi pune iama haină albă giscan ! d. Moştenitor (od.) — 2. Rd5—eG f6—f5
pendenţei economice a sta­ de nea — O crapă gerul. ll. Patinoarul copilăriei. 10. Scri­ 3. Refi—d5 Rf4—f3
itor
sîrb,
autorul
volumului
Cinerama norilor şi a dansu­
telor faţă de interesele Cu începere do la 1 mar­ lui fulgilor — Autorul versuri­ „Doctor în filozofie" — Ne a- 4. Rd5—e5+mat. '
străine, exprimate cel mai tie, Naţiunile Unite vor
adesea în zonă de compa­ inaugura emisiuni radio­
niile transnaţionale. fonice zilnice de o oră îm­ 5 6 7 8 9 4 0 4 4 4 2
Caraibilor". El a adăugat potriva apartheidului, scrie Hj it it tt
Direcţiunea Partidului că resentimentul faţă de revista „Jeuno Afrique".
Democrat-Creşlin Italian a acest document este pre­ Acesta este rezultatul unui
aprobat un document în zent . în întreaga Americă vot obţinut în unanimitate H n m
baza căruia premierul de­ Latină şi că această pro­ Ia 14 decembrie 1977, la
semnat, Giulio Andreotti, blemă, de care este legat sediul O.N.U. din New m p
este chemat să-şi continuo direct prestigiul Statelor York. Pentru aceste emi­ m
eforturile în vederea con­ Unite, trebuie reglementa­ siuni, O.N.U. a aprobat
stituirii unui nou guvern, tă cît mai curînd. un buget anual de 70 000 H H n
dolari.
care ar urma să se men­ ■ 4 ■
ţină în funcţie pînă la 31
decembrie 1978. La Colombo a avut loc âCa urmare a victoriei în 1 A HI tt 11
la 4 februarie ceremonia alegerile parlamentare din
In cursul unei întruniri instalării oficiale a Jui Liechtenstein a Partidului
organizate vineri Ia Miamî, Junius Uichard Jayewar- Uniunea Patriotică, noul m n n
în Florida, vicepreşedinte­ dene în funcţia de pre­ prim-ministru ai principa­
le S.U.A., Walter Mondale, şedinte al Republicii Sri tului este Hans Brunhart, Wl m Uf n
a declarat că tratatul asu­ Lanlca. Noul şef al statu­ liderul acestei formaţiuni m
pra Canalului Panama în­ lui a depus jiirămîntul în politice. Brunhart este în
cheiat în 1903 între ţara prezenţa membrilor parla­ vîrstă de 32 de ani şi de n ll Uf <3? Vi
sa şi Republica Panama» mentului, ai guvernului şi profesie filolog. n
SOARTA RIMEI
Zece-douăşpe furnici
„CIUC1NAA" ,.yeti“ din Himalaya, este „Opera" lui Henri Blai­ numeroase telefoane pri­ S-au plîns şefului Arici
de fapt cel mai primitiv se a început să fie vindu- mite, juriul — aflat la se­
Arhivele filialei din Ja- paleoasiatic din Siberia, tă în librării la preţul de diul radiodifuziunii — o Cum că jos, în muşuroi,
kutia a Academiei de şti­ care s-a retras in munţi 980 franci belgieni. Primul ales o voce care a pro­ E un mare tărăboi
inţe a U.R.S.S. conţin măr­ odată cu venirea unor oa­ care va dezlega careul va nunţat fraza stabilită di­ De cînd rima primi post
turii obţinute de la mai fi recompensat cu un pre­ nainte identic cU vocea lui Chiar la ele-n adăpost.
mulţi locuitori din zona meni ajunşi la un grad de miu. După părerea lui Snedden. S-a dovedit> insă, — Şefule i zise-o furnică,
Verhoianshului, care l-au dezvoltare şi civilizaţie Blaise, pentru dezlegarea că perfecta imitaţie nu a- Tot ce facem, dînsa strică ;
văzut pe omul primitiv mult mai ridicat. jocului unui începător ii parţina altcuiva, decit lui Am vrea să lucrăm în pace
'„ciucinaa". Potrivit deş- trebuie 2 ani. iar unui spe­ Snedden însuşi, care „nu Insă dumneaei nu-i place
. crierilor obţinute de la MARI VISCOLE Şl NINSORI cialist — 2-3 luni. dorea să fie atins in min- Să ne vadă-n armonie.
Ba chiar mi se pare mie
martorii oculari, ,,ciucinaa ÎN POLONIA RECORD DE CUVINTE dria sa" în cazul că ar Că această vietate
11
trăieşte in munţi, se îm­ ÎNCRUCIŞATE UMOR AUSTRALIAN mai exista cineva cu a- E cu gînduri... necurate.
bracă in piele de ren, se Ceeaşi voce'. Evident, pre­
hrăneşte cu carne crudă, Vineri dimineaţa, in ur­ Belgianul Henri Blaise miul n-a mai fost acor­ Vreau să spun că are chef
nu ştie să vorbească, ci ma viscolelor şi ninsorilor, este deţinătorul unui re­ Australienii afirmă că dat... Să ajungă şi ea... şef.
— Să vină rîma aici !
numai să fluiere, are înăl­ pe drumurile din nord-es- cord în domeniul cuvinte­ simţul umorului constituie Porunci cruntul Arici.
ţimea de peste doi metri, tul şi parţial din centrul lor încrucişate : el a în­ trăsătura lor naţională. Do­ „AFRICA — 78" Sosi rîma cum putu.
miini foarte lungi, capul Poloniei s-au format troie­ tocmit un careu de cuvinte vadă a acestui fapt sint O expediţie cehoslovacă O-ntrebă Ariciul :
de mărimea unui om nor­ ne. care în unele locuri au cu 25 000 de pătrăţele ! nenumăratele emisiuni u- de alpinişti a sosit in Ke­ — Tu
mal, dar cu fruntea foarte atins înălţimea de doi me- _ Pentru a-l completa, este moristice de la radio şi te­ nya. La 12 februarie ei vor Eşti aceea care strici
teşită şi cu bărbie mare. tri, în voievodatele Bialys- necesară folosirea a 7 T4S leviziune. Intr-una din a- începe o călătorie prin Liniştea între furnici
Deşi se fereşte de oameni, lok, Suwalki, Lomza şi de cuvinte. ceste emisiuni s-a instituit cinci ţări africane — Egipt, Tot bîrfind în stînga-n
au fost cazuri cind a fost Ostroleka erau impracti­ Opt ani i-ău trebuit lui un concurs pentru imita­ Sudan, Uganda, Kenya, dreapta ?
semnalat în apropierea u- Blaise să întocmească a- rea vocii lui Bill Snedden, Tanzania. Scopul expedi­ Asta, deci, îţi este fapta !
hor cătune, de tinde în­ cabile în cursul dimineţii cest careu — considerat, „spealcerul" Parlamentului. ţiei : escaladarea masivului Văd că eşti doar o fărîmă !
cerca să fure merinde. vorţiuni de şosele însumînd pină acum. cel mai mare Vocea lui de bas este foar­ Kilimanjaro. Cei 14 alpi- Care-i rostul tău ?
Unii cercetători opinea­ 16(> kilometri. Totodată, din lume. ..Lucrarea" fos­ te cunoscută radioascultă- nişti efectuează pentru — Sînt... rimă !
ză că '„ciucinaa", care în erau impracticabile 249 tului campion. R. Stillen- toritor din nenumăratele prima dată această escala­ •— Şi ce planuri ai în cap ?
multe privinţe poale fi porţiuni de drumuri se­ bauar. cuprindea cu 1500 transmisiuni „pe viu" din dare a celui mai înalt virf — Sînt făcută ca să... sap I
comparat cu omul primitiv cundare. cuvinte mai puţin. sălile Parlamentului. După al continentului african.
NICOLAE POPA
(din volumul „Ventuze...")
REDACJIA Şl ADMINISTRAŢIA: Deva, str. Or. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275. 11585. 11608. TIPARUL : Tiooa rafia Deva. str. 23 Auaust. nr. 257 <t «83 I