Page 26 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Pag. 2
Şedinţa Consiliului judeţean
pentru apărarea patriei
9,00 Teleşco
10.00 tru cop
Ailtolof
Pe primul plan al dezbaterilor — Sîmbătă a avut loc la toate formaţiile pregăti luare) :
Deva şedinţa de lucru a rii de luptă. Pentru activi 11.00 Tu alb
Consiliului judeţean pen tatea rodnică desfăşu jarul
iu... c<
întărirea răspunderii, ordinii şi disciplinei tru apărarea patriei, la rată, unui însemnat nu mental
care au participat coman măr de formaţii le-au ii,50 Telex ; Telex ;
16.00
Telcsco
16.05
Adunarea generală a oa menilor muncii în consiliu plinei — spunea în cuvîntul participanţii la adunare, ho- danţii gărzilor patriotice fost acordate diplome de 16,35 Curs il
menilor muncii de la mina — a depus eforturi mari, a său tovarăşul Nicu V. Cia- tărîţi să înlăture deficienţe din municipii, oraşe, co onoare. Printre aces gleză ;
Ţebea, analizînd activitate* muncit cu multă dăruire nu, ajutorul şefului sectoru le, să-şi îmbunătăţească în mune, din întreprinderi şi tea se numără gărzi 17.05 La voi;
din anul trecut si probleme pentru creşterea producţiei lui I — ne-ă preocupat şi continuare munca, şi-au ex instituţii, ai formaţiilor pentru
le pe care le ridică îndepli de cărbune, pentru ridica pînă acum, dar cred că primat voinţa de a face tot le patriotice de la auto ;
T'tfJecro:
nirea şi depăşirea planului rea calitativă a întregii ac n-am dovedit suficientă exi ce depinde de ei pentru A.L.A., de pregătire a ti C.S. Hunedoara, I.M. Pe- 17.20 pionieri
pe anul 1978, s-a desfăşurat tivităţi, dar rezultatele ob genţă şi combativitate. Este îndeplinirea în cele mai bu neretului pentru apărarea trila, I.M. Barza, I.M. Hu 17,40 Publicit
ne condiţii a prevederilor
în nota unei înalte exigen ţinute n-au fost pe măsura adevărat, faţă de manifestă patriei şi de Cruce roşie. 17,45 Moşteni
ţe şi răspunderi muncito eforturilor. Au existat, în- rile de indisciplină Srau luat planului pe anul 1978, an- nedoara,. I.M.C. Bîrcea, tor ;
reşti, în spiritul orientărilor tr-adevăr, şi unele greutăţi unele măsuri politice şi ad gajîndu-se să realizeze peste Cu acest prilej s-a făcut I.V. Călan, comunele Ilia ÎS,15 Sanie c
şi sarcinilor cuprinse în Ra- obiective. Acestea nu justi ministrative, dar au fost şi planul producţiei fizice 2000 bilanţul activităţii desfăşu şi Sarmizcgetusa, cele de melodii
tone de cărbune, să depă
%>rtul prezentat la Confe- fică însă rămînerile în ur cazuri cînd faţă de abateri şească planul producţiei glo rate în anul 1977 şi s-au pretate
banu ;
3nţa Naţională a partidului mă la unii indicatori de ba s-au închis ochii. tineret de la C.S. Hune 18.30 Lecţii ;
de către tovarăşul Nicolae ză, cum este, de exemplu, Dezvoltând această idee, bale cu 500 000 lei şi produc dezbătut sarcinile ce re doara, I.M. Barza, E.M. crălorii
Ceauşescu, pentru îmbună tivitatea muncii valorice cu vin formaţiilor de gărzi Deva, liceele de construc tură ;
tăţirea calitativă a întregii 4 la sută, să execute un vo patriotice, apărare locală 19.00 Tribuna
activităţi productive, pentru Adunări generale lum de lucrări mai maro cu ţii Deva şi „Aurel Vlaicu" dezbat,
nează ;
îndeplinirea exemplară a cîte 100 ml la activitatea de antiaeriană, de pregătire Orăştie .şi altele. 19.20 1001 de
obiectivelor puse de partid deschideri şi pregătiri, să a tineretului pentru apăra In încheierea -şedinţei, 19.30 Telejuri
în faţa minerilor pe baza ale oamenilor muncii realizeze economii la consu rea patriei şi do Cruce ro într-o atmosferă de vibrant 9,50 Iniţialiv.
prevederilor planului naţio mul de energie electrică de munistă
nal unic de dezvoltare oco- 100 000 kWh iar la consu şie pe anul 1978. entuziasm,' participanţii 20,15 Teatru
nomico-sociaîă a României şi productivitatea muncii fi tovarăşul Ion Dragoşa, se mul de lemn de mină de 0,5 Analiza a scos în eviden au adresat tovarăşului de Mihî
pe anul 1978. zice. Avem un număr încă cretarul comitetului de mc/1000 tone cărbune. ţă rezultatele obţinute în NICOLAE CEAUŞESCU, 21,55 Stelele
dansulu
Darea de seamă prezenta ridicat de absenţe nemotiva partid - al minei, sublinia în 22.20 Tel cJuri
tă de ing. Viorei Petruţa, te care dezorganizează acti intervenţia sa că trebuie în M. CRISTE5CU cursul anului 1977 de secretarul general al Parti
preşedintele biroului execu vitatea formaţiilor de lucrti. tărită disciplina şi în rîndul dului Comunist Român,
tiv al consiliului oamenilor cadrelor tehnico-inginereşti.
muncii, directorul minei, a In acest sens au opinat — Şeful de brigadă, mais preşedintele Republicii So BPAD
relevat că, în anul care a şi alţi vorbitori. Tovarăşii trul, inginerul, şeful de sec cialiste România, coman
trecut, minerii din Ţebea au Grigore Franţuzu, miner,
răspuns cu însufleţire che şef de brigadă, Aurel Bu tor — a accentuat vorbito dantul suprem al forţelor
rul — să constituie exemple
mării partidului de a spori zata, lăcătuş mecanic, Iosif de răspundere şi disciplină armate, o telegramă, prin BUCUREŞI
dloprogramu]
producţia de cărbune. Pla Vîrciu, mecanic de locomo în întreaga activitate, să se caro se angajează sa ac Radiojurnal ;
nul producţiei globale a fost tivă, Costache Grigoroaie, dovedească, fiecare la locul ţioneze cu toată energia presei ; 8,10
depăşit cu 2,5 milioane lei, miner, sef de schimb, Geor-' său de muncă, un promotor diilor ; 9,00 ]
Iar productivitatea muncii ge Buzdugan, secretarul or al atitudinii înaintate, un pentru executarea exem cultătorilor ;
valorice cu aproape 10 000 ganizaţiei U.T.C. ş.a., rele- conducător adevărat al pro plară a sarcinilor de pro de ştiri ;
lei (lucrător pe an). vînd urmările unor manifes ducţiei şi în acelaşi timp un ducţie şi pentru îndepli 11.00 Buletin
floclo:
Atlas
In adunare s-a subliniat tări de indisciplină, cum om politic, să ia toate mă nirea neabătută a obiecti vanpremicră
însă 'cu putere că rezultate sînt absenţele nemotivate de surile pentru educarea şi 11,35 Discotc
la lucru, folosirea incomple
le obţinute nu sînt pe mă tă a timpului din program mobilizarea colectivului pe velor ordonate gărzilor pa Buletin de ş
sura posibilităţilor colecti şi alte încălcări ale ordinii, care îl conduce la îndepli triotice, formaţiilor A.L.A., comoara folc
vului. Realizările minei au nirea sarcinilor. 13.00 De la
fost diminuate de numărul care îngreunează procesul Cu răspundere şi exigen de tineret şi de Cruce ro Clubul eurioi
încă ridicat de absenţe din de producţie, influenţează ţă s-au ridicat în adunarea şie, să fie gata oricînd să iliojurnal ; 1
producţie şi de utilizarea negativ activitatea economi generală a oamenilor mun apere cu devotament, dacă te economice
de ştiri ; 17,0
incompletă a timpului din că şi cîştigurile întregului cii şi alte aspecte ale disci
programul de lucru de personal muncitor, au Ce plinei cum sînt: aplicarea va fi nevoie cu preţul vie mimului ron
Orele serii ;
către unii muncitori, de rut consiliului oamenilor întocmai a tehnologiilor de ţii, independenţa, suvera populară ; 20
frecventele defecţiuni ale muncii, tuturor factorilor de lucru, respectarea monogra peisaj indust
unor utilaje ca urmare a în conducere şi educaţionali să fiilor de armare, aprovizio I.V. câlon, atelierul de prelucrare A cilindrilor după tur nitatea şi integritatea l-an ; 20,30 C
treţinerii necorespunzătoare, acţioneze cu mai multă fer narea corespunzătoare a nare. în exerciţiul funcţiunii —tinărul strungar Ioan Martin scumpei noastre patrii — 22.00 O zi int
de neritmicitatea în aprovi mitate pentru mobilizarea locurilor de rnuncă, respec caro execută operaţia de strunjirc a ciillidrilor. El dovedeşte Republica Socialistă Româ 5.00 Non stoj
muită competenţă şi conştiinciozitate, realizind numai lu
zionarea fronturilor de lu întregului personal munci tarea strictă a măsurilor şi crări de calitate. Foto : VIRGIL ONOHJ nia. turn.
cru. tor la îndeplinirea exempla normelor de protecţie a TIMIŞ O AR.'
— Colectivul minei — re ră a planului şi angajamen muncii. Dezbătând într-un litatea radio
marca tovarăşul Ilie Visa, telor. spirit critic şi autocritic e- dră ţară, Ko:
La ghişeele publice, muica să fie organizată lumea artelo:
unul din reprezentanţii oa întărirea ordinii şi discir xigent activitatea minei, zică popular
ripile valsul;
locviu cu ti
Creşterea productivităţii cu mai mult folos pentru timpul cetăţeanului văţăm, nume
pentru viitor
ţării» ; 19,30-
şi vă răspiuic
muncii şî a calităţii produselor tăţeni apelează, eu cele genţia de voiaj din Hune va, un alt fenomen : ia ne de răspu:
Zilnic, o mulţime de ce
două curse. La I.R.E.
De-
bărilc ascult
doara primesc şi servesc
mai diverse treburi, la pe cei ce le solicită servi ghişeul pentru plata ener
(Urmare din pag. 1) nei producţii globale în va rea cu 5 ia sută a indicilor ghişeele publice din gări, ciile cu atenţie şi grijă, le giei electrice, programul
loare de 1,250 milioane lei. de folosire a maşinilor, u- autogări, de la poştă şi-u- răspund cu politeţe şi răb de lucru prevede pentru II ine
acum eu mai multă insisten O creştere considerabilă, de tilizarea deplină a fondului nităţile C.E.C. etc. Am ur dare la întrebări, îşi orga
tă. Pentru asigurarea agen 11,9 la sută faţă de planul de timp maximum disponi mărit, timp de mai multe după-amiaza doar cîte do DEVA : Pă
tului termic la temperaturile anului 1977, marchează pro bil, reducerea costurilor de nizează munca în âşâ fel uă ore în trei zile din săp- (Patria) ; i
necesare __ am iniţiat o se ductivitatea muncii. Realiza producţie, a celor materiale zile, alături de solicitanţi, ea la ghişeele lor să nu se tămînă, Şi, cum cei mai Surîsul mam
rie de măsuri interne, pînă rea sa presupune un ansam şi a deşeurilor, diminuarea cum se achită de obligaţii producă discuţii, certuri, mulţi vin după-amiaza să Corsarul ne
cînd I.C.M.A. Cluj ne va li blu do măsuri, pe care l-am continuă a consumurilor de cei puşi să-i servească pe aglomeraţie, oamenii pie- plătească curentul iar ghi- I-II (Arta) ;
vra cazanele pentru înlocui iniţiat şi pe care deja îl materii prime, materiale, cetăţeni, în ce condiţii o eînd mulţumiţi de modul şeul respectiv este deser lor (Construi
rea celor vechi, uzate, dar aplicăm. Ele se referă, în combustibil convenţional şi fac, cu cîtă solicitudine. cum au fost serviţi, TROŞANI: Ir
pe amină de multă vreme. principal, la : îmbunătăţirea energie electrică, creşterea Iată cîteva constatări din In raidul nostru însă nU vit doar de o singură lu clar de lună
tentatul de 1
De asemenea, am început structurii sortimentale a fi eficienţei fondurilor fixe. Deva şi Hunedoara. La ce crătoare, aici se produce Noiembrie) ;
o acţiune mai amplă şi mai relor, organizarea mai bună — într-dăevăr, măsuri le mai tnulte ghişee prin om întîlnit numai amabi- de multe ori aglomeraţie, (Republica) ;
fie durată de ridicare a stă a producţiei şi a muncii, multe, măsuri bune, care se pierde mult timp. Sesi rla (Cultural;
rii tehnice a maşinilor de fi perfecţionarea fluxurilor teh vor trebui să se materialize faţa căroi-a afn trecut am zată asupra acestui fapt şi cit bate cea
lat, prin modificarea şi îtm- nologice, a unor maşini şi ze în rezultate superioare fi întîlnit ordine şi linişte, POPULATIEI — receptivă ia solicitări, con- resc) ; VULC
o
fcutnătăţirea unor parametri instalaţii, ridicarea nivelului nilor trecuţi. calm şi amabilitate. Lucră dueefea întreprinderii a nul fără Pied
ar
rul
Constructivi. Modificările a- de pregătire profesională a toare ca Eugenia Vinti- APROVIZIONARE luat măsura prelungirii resc) ; LON
fiuse deocamdată la una din întregului personal muncitor — Ne străduim şi avem lescu, Mariana Dan şi Flo- LA NIVELUL pe uliţă (IV
maşini au dat rezultate în şi întărirea disciplinei sub încrederea că aşa va fi. Nu rica Vlad de la C.E.C. programului de după-amia- TRILA ; Mi
curajatoare. In acelaşi timp; toate aspectele precum şi ne amăgim, dar în ianuarie CERINŢELOR, ză cu cîte o oră. Aceasta, (Muncitoresc)
înlocuim şi alte maşini şi altele. Am aplicat măsura am obţinut rezultate bune. din Deva, Aurelia Blaga şi SERVICII începînd de la 1 februarie, Nopţi şi zile
utilaje vechi, cu grad ridicat de reducere a personalului Ne-am realizat şi depăşit Angelâ Udreă, oficiante la urmînd ca şi în celelalte (Muncitoresc)
fie uzură, ne preocupăm de neproductiv şi auxiliar şi majoritatea indicatorilor de Oficiul poştal nr. 2 Hune IREPROŞABILE oraşe să se procedeze la na muntele
(Steaua
roş
Hotarea secţiilor cu aparate trecerea lui în activităţi di plan, ne-am încadrat în in doara, Iuliana Egedy, Vio foi, dacă e nevoie. TIE : Ruslan
fie măsură şi control noi, rect productive şi de reparti_ dicele de calitate planificat, rica Fabian şi Maria Buş- seriile T ~ T
•modeme, pentru menţinerea zare a tuturor cadrelor teh am reuşit să reducem şi u- tea, casiere la Autogara litatea, ci şi reversul ei. Concluziile ce se des toriile
farametrilor optimi ai pro nice şi inginereşti pentru a nele consumuri. Sintem con Deva sau Ecaterina Lazăr Maria Midan de la casa prind din aceste succinte ra) ; Gt.______ <
cesului de fabricaţie. răspunde direct de activi ştienţi că avem încă destule şi Ana Georgescu de la A- de bilete nr. 5 a gării constatări ne îndreptăţesc scurte (Casa
HAŢEG : Pot
— Anul 1978 a pus în faţa tatea unor secţii, schimburi, greutăţi şi lipsuri în activi să afirmăm că acolo unde I-II (Popular
întregii economii naţionale formaţii de lucru. Aproape tate, dar încercăm să le în C.F.R. Hunedoara răspun serviciile publice se află Fraţi de cru
tarcini mobilizatoare. Tot toate aceste măsuri, corobo vingem prin forţa colectivu de la întrebări flegmatic, aproape de nucleul central Podul fetelor
odată, Programul suplimen rate cu altele, de îmbunătă lui, a puternicei noastre or plictisită, curăţindu-şi pre al unităţii organizatoare, tură) ; S1M1
tar de dezvoltare economico- ţire a climei tehnologice, de ganizaţii de partid. Va tre ocupată unghiile. Dacă am vecini minun
socială a tării pînă in 1980 întărire a C.T.C. pe Schim bui să punem accentul în întrebat-o de ce nu are deci lucrătorii respectivi se ILIA : Anul
(Lumina) ;
prevede angajamente insu- buri, do asigurare ritmică şi deosebi pe productivitate, afişată plăcuţa cu numele, află sub directa observa fereastră spr
flefitoare pentru jiecare co în cantităţi suficiente a unor calitate şi eficienţă — prin ne-a răspuns ironică cu o ţie a conducerii, în raza rul).
lectiv muncitoresc. Cum s-a materii prime şi materiale cipalii indicatori de plan în altă întrebare: „Vreţi ne nemijlocită de acţiune a
tacorăat l.F.A. „Vîscoza“ cu caracteristici tehnico-eco- acest an, în întregul' cinci diferiţilor factori educaţio
Lupeni la aceăstă dinamică nomice superioare, conduc nal, pe pregătirea şi educa apărat să ştiţi cum mă nali, lucrurile merg mai
o economiei ţării ? nu numai la creşterea pro rea mai atentă, mai temei cheamă ?“ Fiindcă veni bine. In condiţiile disper VREî
— Sarcinile noastre sînt ductivităţii muncii, ci şi la nică a întregului personal vorba, şi la Deva, la şta-
sensibil sporite în acest an îmbunătăţirea calităţii pro muncitor al întreprinderii. ţia C.F.R., a fost abando sării, deci scăpării unora
iar angajamentul prevede duselor. Alte măsuri şi pre Convorbire consemnată de nată practica afişării nu de sub observaţia directă, Timpul pro
realizarea suplimentară a u- ocupări vizează îmbunătăţi DUMITRU GHEONEA melui casierei de serviciu. se ivesc şi fisurile în ra 7 februarie 1!
Ne întrebăm şi întrebăm: porturile cu populaţia. Dar general um«
de ce această slăbire a a- mai mult-aco
Realizarea programului judeţean de ce ? La ghişeul • de e- tenţiei şi controlului faţă dea precipita
a
liberare
abonamentelor
sub formă de
de unii lucrători la ghişee lat ziua lapo
de la Autogara Hunedoa în zona de i
de îmbunătăţiri funciare ra, casiera Valentina Tă le publice ? Se mai des va sufla de 1
tarii îşi vede calmă de prinde concluzia că acolo derat din nor
(Urmare din pag. 1) vederile pe anul 1977. Se lor să fie folosite cu randa treburi, abia după cîteva unde se apleacă .urechea
impune cu deosebită acuita ment ridicat, cultivîndu-le minute ridieîndu-se şi ve cu toată solicitudinea la
care comună are întocmit te ca, âcţionînd in lumina cu pomi sau legume, iar în nind să ne întrebe ce do ceea ce spun sau cer be Pronc
un program- propriu de îm sarcinilor desprinse din re incintele fermelor zootehni rim. Apoi, motivînd lipsa neficiarii unor servicii pu
bunătăţiri funciare la a că centa cuvîntare a secreta ce fiecare palmă de pămînt blice, există mari şanse de Atalanta — 1
rui materializare se impune rului general al partidului, să fie cultivată cu furaje. ecusonului obligatoriu de Florentina —
să fie mobilizate forţele sa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, purtat, explică : „Nu am a se face corecturile necesa Genoa — Mi
telor încă din prima lună a să se treacă încă de pe a- Organizaţiile de partid şi halat şi... doar ecusonul re la timpul potrivit, respec Internazion. -
anului. cum la măsuri energice me consiliile populare sînt che pe halat trebuie prins" tiv de â organiza servi Juvcnlus —
In ceea ce priveşte creşte mate să asigure o largă mo (? !). La aşa-zisa autogară ciul mai cu folos pentru Pescara — 1
Oţeîăria
C.S.
Hunedoara
-
rea suprafeţei arabile, o sla nite să asigure In fiecare bilizare a tuturor locuitori Martin Nr. 1. Sudorul comu a I.J.G.C.L. Deva, primeşti timpul cetăţeanului. Exem Roma — Pei
bă preocupare au avut-o unitate punerea deplină în lor satelor, cu mic cu mare, nist Mihai Constantin, in per plul l-a oferit I.R.E. Deva, Vcrona — La
conducerile cooperativelor valoare a rezervelor de creş la lucrările de îmbunătăţiri manenţă este în fruntea în informaţiile cerute, . cu dar nu e singurul dome Avellino — E
agricole din Jeiedinţi, Gura- tere a suprafeţei arabile. funciare, apărarea şi conser trecerii socialiste, executînd destulă răceală, doar după Lccce — Ase
sada, Sălaşu de Jos, Sălaşu Este, de asemenea, de maxi varea solului fiind una din lucrări de bună calitate la ce reuşeşti să pătrunzi prin niu unde sînt necesare co Modena — I
de Sus, Ribiţa — să amin mă importanţă, ca terenuri îndatoririle patriotice de pregătirea şi rccondiţionarca mulţimea de şoferi şi ta recturi. Asupra acestora Tornana — (
tim doar cîteva exemple un le din curţile C.A.P., ale prim ordin ale fiecărui ce pieselor de schimb pentru ma xatoare, care se adună aici vom mai reveni. Varese — Sa
de nu s-au îndeplinit pre întreprinderilor şi cetăţeni tăţean. caralele din secţie. la căldură si taclale între D. COJOCARU
Foto ; N. NEGRU