Page 28 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 302 ® MARŢI, 7 FEBRUARIE 1978
dialog cu cititorii
Poziţia comuniştilor italieni In Convorbiri oficiale li a înirebârile
dumne avoaskă^
legătură cu formarea noului guvern americano-egiplene oi'^&raele vîaseţfle; r&spurasl
ROMA G (Agerprcs). — ţă pentru reluarea tratative
'„Faza guvernului numit ,,al lor, iar comuniştii se prezin WASHINGTON 6 (Ager CAIRO 6 (Agerpres). — CONCEDIUL CONDIŢIILE
abţinerilor de la vot“ s-a în tă la aceste negocieri cu pres). — Preşedinţii Statelor Vorbind în cadrul unei în DE MATERNITATE DE PARTICIPARE
cheiat şi nu mai este posi- simt de răspundere, dar şi Unite şi Republicii Arabe E- truniri a Uniunii Socialiste PENTRU COOPERATOARE LA EMISIUNEA
bilă o reîntoarcere la for cu fermitate. „Propunerile gipt, Jimmy Carter şi An- Arabe, Boutros Ghali, mi „STEAUA FĂRĂ NUME"
mula de centru-stînga", iar pe care le-am avansat noi war Ei Sadat. s-au reîntors nistru egiptean de stat pen Elena Morea din Hune
democrat-crcştinii au fost zilele trecute — a precizat duminică la Washington de tru probleme externe, a de doara se interesează de pro Ca răspuns la întrebarea
11
constrînşi să recunoască a- el — rămîn valabile , iar a- la reşedinţa prezidenţială clarat că scopul vizitei ac centul în care se plăteşte pusă de Jenica Stanciu, din
ceasta — a relevat, într-o cestora nu li s-a dat încă din Câmp David. tuale a preşedintelui Anwar concediul de maternitate satul Şesuri, Comitetul Ju
declaraţie reluată de agen- i)ici un răspuns argumentat. Un comunicat al Casei El Sadat în S.U.A. este de a deţean de cultură şi educa
j ţla ANSA, Gerardo Chiaro- Considerăm esenţial faptul Albe, citat de agenţia France clarifica problemele legate pentru cooperatoare. Iată ţie socialistă precizează :
; monte, membru al Direcţi- că trebuie să i se ofere ţă Presse, califică drept „fruc de eforturile depuse de E- ce răspunde Uniunea jude „Pentru a putea participa la
unii şi al Secretariatului rii un indiciu clar privind tuoase convorbirile oficiale gipt pentru realizarea pă ţeană a cooperativelor emisiunea „Steaua fără nu
11
: Partidului Comunist Italian. voinţa unitară a forţelor po americano-egiptene începute cii în Orientul Mijlociu. meşteşugăreşti : „ D e c i z i a me", organizată de redacţia
Considerind propunerile litice democratice de a face vineri, menţionînd, totodată, Pe de altă parte, Boutros UCECOM nr. 419/1969, cu muzicală a Televiziunii ro
■ democrat-creştine pentru so- faţă situaţiei de urgenţă şi că cei doi preşedinţi au că Ghali a declarat că reluarea privire la acordarea dreptu mâne, concurenţii trebuie
1 luţionarea crizei guverna manifestare comună a răs- zut de acord să ceară lui lucrărilor Conferinţei de la rilor băneşti pentru conce să se prezinte la un concura
mentale ca „neclare şi ne- . punderii acestor forte pentru Alfred Atherton, asistent al Geneva care să ducă la un diul de lehuzie prevede că de preselecţii, anunţat din
. satisfăcătoarei', autorul de atingerea obiectivului ur secretarului de stat al acord de pace global rămîne pentru cooperatoarele cu timp în cadrul emisiunilor
11
claraţiei a menţionat că, to mărit — a spus în încheie S.U.A. pentru problemele obiectivul diplomaţiei egip peste 12 luni vechime neîn televizate. La acest concurs,
tuşi, există acum o speran re Chiaromonte. Orientului Mijlociu şi Asiei tene. în acest sens, el a treruptă în muncă se acor flecare concurent este obli
de sud, să întreprindă o mi spus că reuniunea pregăti dă un procent de 85 la sută, gat să se prezinte cu cel
puţin 10 melodii de muzică
ÎNCHEIEREA CONFERINŢEI PENTRU PACE, siune diplomatică în Orien toare de la Cairo şi cele iar pentru cele cu vechime uşoară, românească şi. 1—2
SUVERANITATE ŞI INDEPENDENŢĂ tul Mijlociu, pentru a con două comitete — politic .şi între 6—12 luni — de 65 la poezii patriotice peiilru re
tribui • la realizarea ■ unei militar — există în conti sută". citare".
ECONOMICĂ ÎN AMERICA LATINĂ „declaraţii de principii cu nuare.
11
SI ZONA MARII CARAIBILOR P tivi re la negocierile asupra Referindu-se la activitatea
unei reglementări globale diplomatică în etapa urmă
CIUDAD DE MEXICO 6 Participanţii au adoptat o de pace în Orientul Mijlo Am aflat pentru
(Agerpres). — In capitala serie de documente privind, ciu. toare,. ministrul egiptean a
Mexicului au luat sfirşit lu în principal, necesitatea de arătat că Egiptul îşi propu dumneavoastră
crările Conferinţei pentru a se lua măsuri, hotărite, pe Preşedintele egiptean a ne, în esenţă, ajungerea la
pace, suveranitate şi inde plan naţional şi regional, . respins din nou orice, even o declaraţie care să afirme DESPRE ACTIVITATEA NOULUI DISPENSAR
pendenţă economică în Ame pentru apărarea şi consoli tualitate a unei păci separa principiile fundamentale ale
rica Latină şi zona Mării te cu Israelul şi a reafirmat negocierilor dintre Egipt şi COMASAT DIN DEVA
Caraibilor, la care au luat darea păcii, a suveranităţii importanţa soluţionării pro Israel, cuprinzînd retragerea De curînd a fost dată în ind dotat cu mobilier, apa
parte delegaţii din 25 de sta şi independenţei economice blemei palestiniene. „Noi completă a israelienilor din folosinţă, în cartierul Gojdu ratură şi utilaj nou, astfel
te din regiune, precum şi a statelor, pentru instaura căutăm stabilirea unei păci teritoriile arabe ocupate şi din Deva, o nouă unitate do că sînt asigurate opti
invitaţi din Europa, Asia. rea unei noi ordini în lu permanente în regiune , a garantarea drepturilor legi asistenţă medicală a popu me condiţii pentru con
11
Africa şi America de Nord me, atit în domeniul econo spus el. „Fără soluţionarea time ale palestinienilor. laţiei — dispensarul comasat sultaţii şi tratamente. în a-
şi reprezentanţi ai unor or mic, cultural, informaţional, problemei palestiniene nu Un alt obiectiv actual al nr. 2. Pentru a afla unele a- fara consultaţiilor obişnuite,
ganisme internaţionale. ' cit si în alte domenii. va exista pace . diplomaţiei egiptene, a mănunte referitoare la acti dispensarul comasat are „în
11
menţionat Boutros Ghali, îl vitatea ce o desfăşoară a- grijă" şi întreprinderile fă
reprezintă soluţionarea di cesta, ne-am adresat tova ră medic propriu cit şi u-
vergenţelor dintre. ţările a- răşului dr. Ioachim Oană, nităţile administrative şi a-
La Havana a fost sem ticii „interdicţiilor profe Unite sau a oricărei alte răbe. medic şef al Policlinicii ju limentare de pe teritoriul a-
nat programul do colabo sionale" în R.F.G., în vir organizaţii neutre pentru deţene Deva, care n-a rela rondat. încă o noutate : în
rare şi cooperare în, dome tutea căreia persoanele a supraveghea alegerile tat : viitorul apropiat, se va asi
niul ştiinţei şi tehnologiei, considerate a avea „vederi menite să ducă la' asigura — Provenit din dispensa gura efectuarea de trata
pe perioada 1978—1980, în radicale" nu sînt acceptate rea guvernării de către CAPRICIILE rele de adulţi şi copii nr. 3 mente cu antibiotice la do
tre Consiliul Naţional pen în funcţii publice. După populaţia de culoare în şi 5, noul dispensar — co miciliul bolnavilor în cursul
tru Ştiinţă şi Tehnologie cum precizează agenţia Rhodesia—a anunţat, luni, VREMII masat — creează posibilităţi nopţii. între orele 20,00 şi
din Republica Socialistă DPA, demonstraţia a luat la Lusaka, Joshua Nkomo, mai bune de a asigura o a- 8.00, de către personalul me
România şi" Comitetul de sfirşit printr-un miting or copreşedinte al frontului. La sfârşitul săptăminii tre sistenţă medicală, promptă, diu, pentru aceasta avind la
Stat pentru Ştiinţă şi Teh ganizat în piaţa centrală a Referindu-se în cadrul u- cute, într-o scrie de regiuni de înalt nivel calitativ. Se a- dispoziţie o autosanitară. De
nică din Republica Cuba. oraşului, la care partici nei conferinţe de presă la din nordul Greciei a conti sigură asistenţă medicală menţionat, însă, că acest
panţii au cerut desfăşura
-4- convorbirile desfăşurate nuat să ningă, zăpada acu permanentă pentru adulţi, serviciu se va face pe întreg
Cu numai cinci săptămîni rea unor . „acţiuni cetăţe- recent în Malta, Nkomo a mulată perturbînd traficul de pediatrie şi stomatologie, teritoriul oraşului, dar nu
înainte de alegerile parla ncşli împotriva interdicţii precizat că decizia amin rutier. Opt aşezări din re in două turc, de la orele 8,00 mai la indicaţia medicilor
mentare generale din Fran lor profesionale". tită va face obiectul unor giunea Epir în zona cărora la 20,00. Noul dispensar a curanţi.
ţa, partidele stîngii au ob noi negocieri cu guvernul înălţimea stratului de zăpa fost plasat într-o clădire
ţinut victoria în primul tur britanic. dă este de aproximativ un nouă, special construită, fi DOINA COJOCARU
de scrutin al alegerilor -4- metru sînt izolate de restul
municipale desfăşurate du Tnbunalul revoluţionar tării.
minică în suburbia pari din Brazzaville a condam -4- T e 1 e 9 r a m
ziană Issy-lcs Moulineaux. nat, luni, zece persoane la Ploile intermitente care
Candidaţii partidelor de pedeapsa cu moartea, pen au căzut timp de o săpiă- A intrat ultimul. Ceea ce chii săi, mari şi adinei, a-
stingă, în frunte cu comu Intr-un interviu acordat tru participarea lor la asa mină în regiunile din apro m-a izbit da la început n-a tintiţi spre nicăieri. In cele
nistul Guy Ducolone, au companiei britanice de ra- sinarea preşedintelui Ma- fost îmbrăcămintea, destul din urmă, bâtrinul s-a ri-
întrunit 46,3 la sută din dioteleviziune pre rien N'Gouabi, la 18 mar pierea Mării Egec ale Tur de arătoasă, deşi cam demo ■ dicat, tîrindu-şi bocancii
voturi, faţă de 44,3 la sută şedintele Ciprului, Spyros tie 1977. . Totodată,- tribu ciei au provocat ieşirea din dată, ci bocancii săi uriaşi, mari.^ şi greoi spre ieşire.
ale .partidelor majorităţii . Kyprianou, a declarat că nalul a pronunţat o con matcă a unor cursuri de apă pe care-i încălţase direct pe Afară mă întlmpină crivăţul
guvernamentale. rcunificarea Ciprului sc damnare la moarte In con Si inundarea unor suprafeţe picior. Ieşit din vîrlajul uşi tăios, care se năpustea or
poate realiza dacă cele tumacie, patru condamnări considerabile. Se estimează lor şi îmbrâncit din spate, beşte asupra clădirilor şi a
In Republica Djibouti a două comunităţi vor da la muncă silnică pe - viaţă că totalul daunelor provoca bătrânul s-a oprit in mijlo oamenilor, după ce hoinări
fost format un nou guvern. dovadă de bunăvoinţă şi şi a achitat 14 inculpaţi. te de inundaţii este de c. rea cul sălii imense, in care for se liber prin munţi. La stin
In postul de prim-ministru, dacă nu va mai exista nici -4- trei milioane .dolari. fota obişnuită se stinsese. gă, păşind zgribulit în bo
ministru al afacerilor ex un amestec din afară. Nu Un nou proiect de lege -4~ Afară căzuse noaptea, curind cancii săi goi, pe lingă cas-
terne .şi ministru, al apă văd nici un motiv pentr.u supus spre aprobare „Par Viscole de o neobişnuita avea să vină ora închiderii. talii, l-am văzut pe bătrîn.
rării a fost numit. Abdallăh lamentului" sud-african intensitate s-au abătut, în Funcţionarele deveniseră i- Citeva clipe s-a oprit în fa
ca ciprioţii' greci şi turci,
Mohamed _ Kamil, care . a "care'au trăit împreună în prevede reţinerea de către noaptea de duminică spre rascibile, amăgindu-sc in e- ta unei vitrine şi a privit
deţinut portofoliul' exter pace în trecut, să nu poată autorităţi a oricărui afri luni, asupra New Yorbului, tarna iluzie că azi au să la fel ca înainte, adică fără
nelor-în vechiul guvern. să facă acelaşi lucru' şi în can „vinovat" de a nu fi creind pericolul unei,noi si termine mal ■ repede ; dar ■ să vadă niniic. Mai tîrziu
r-4r. . viitor, a spus preşedintele.' avut un loc de muncă o a- tuaţii. dificile, a doua din bătrînul nu se mişca, pri şi-a şters obrajii ţepoşi şi a
Intre 6 000 şi 8 000 de nurnită perioadă dintr-un ultimele săptămîni, pentru vind cu ochii dilataţi spre pornit încet înainte. Lingă
persoane din landul Badcn- ♦ an şi trimiterea lui într-o cel mai mare oraş american. ghişee. După ce a mai stat .vitrina luminată feeric ză
Wurttemberg, în majorita Frontul Patriotic Zim- aş'a-zisă „instituţie corec- Oficiul meteorologic a anun pironit locului o bucată de cea un petec mototolit de
te tineri, au demonstrat, babwe a acceptat, în prin ţională" depinzînd de ad ţat că viscolele vor dura cel vreme, s-a apropiat sfios. hîrtic. Cînd l-am ridicat,
Ia Stuttgart, împotriva prac cipiu, prezenţa Naţiunilor ministraţia închisorilor. puţin 24 de ore, urmină ca „O... o telegramă“ — s-a am văzut că era telegrama
stratul de zăpadă să atingă bîlbiit surîzînd umil. Fala neexpediată. Silabisind ane
30 cm. de după ghişeu, stăpinin- voios literele strimbe, scri
du-şi cu greu un căscat, işi se cu o mină tremurătoare,
plesni mîinile una de. alia, .am reuşit să citesc: „Gcor-
parcă pusă in fala celei, de-a ge Paraschiv, strada Flori
SECRETUL IN APA ÎNGHEŢATĂ opta minuni a lumii. „Ai lor nr. 5, Brăila. George,
LONGEVITĂŢII ? A VLTAVEI auzit, dragă, vorbi ea tova mama moartă. Vino urgent.
răşei de vizavi, in aşa fel Tata". Am înălţat capul,
„Dacă longevitatea arc La Praga, cu prilejul A- incit s-o audă toate, dum .privind printre luminile al
secret, acesta nu poate fi nului nou, a avut loc tra nealui vrea să expedieze o be, ce împînzcau străzile Pe-
decit munca“ — a declarat, diţionala cursă de nataţie telegramă !“, ..Da... da..,“ a troşaniului, dar bătrînul nu
recent, intr-un interviu a- în apa îngheţată a Vltavei. aprobat cu acelaşi ton bă se mai vedea nicăieri. Am
cordat agenţiei BTA, aca Anul acesta, la cursă au trînul. Fata îi era osoasă, făcut calea întoarsă la ofi
demicianul bulgar Mihail luat parte o sută de înotă ciul poştal. Insă uşa era în
Arnaudov. în virstă de 99 tori, intre care şi 13 fe plină de creţuri şi nu se chisă.
bărbierise de mult; numai
de ani. Născut în oraşul mei. Ei au parcurs distan ochii trăiau, adinciţi in or Desigur, se vor găsi unul,
Ruse, în 1878. el a absolvit ALBINE PERICULOASE cină s-au înregistrat chiar ta de 100 şi 300 m. „Acest doi (poate din cei cu musca
Facultatea de limbă bulga şi victime omeneşti. tradiţional sport al nostru bite. Medita îndelung, plim- pe căciulă) să ne reproşeze
bindu-şi privirile de la un
ră, şi-a susţinut doctoratul Locuitorii oraşului Ma- nu a fost inclus în progra chip la altul şi pe frunte îi faptul că situaţia relatată
la Leipzig si este doctor al ralal, din nordul Kenyei, Business cu sănătate mul Jocurilor Olimpice şi reprezintă ceva minor, că
apăruseră broboane de su
Universităţii din Praga si s-au adresat municipalită nu ne aduce medalii — a doare. Dincolo. corul de „se mai întimplă". Orice ex
membru de onoare al mai ţii cerindu-i să dărinie Firma japoneză „Yoshiko spus cunoscutul înotător plicaţie în această privinţă',
multor universităţi din lu Icoyo“ a instituit un bene cehoslovac lan Novak, ca chicoteli şi rîsete nu mai oricit ar fi de bine argu-.
meţ Academicianul Arnau „cetatea albinelor" — cum ficiu lunar echivalând cu o re a traversat de două ori contenea. „S-a închis, mo mentală, este derizorie, ne-
dov este autorul a pesta numesc ei o casă nelocuită zi de muncă pentru, func Canalul Minecii. Dar el in şule ! Poţi veni şi miine“ — atingînd esenţa. Oare nu
si aproape dărimată de la ti sugeră fata care îşi aran
150 de lucrări in domeniile ţionarii care nu fumează spiră oamenilor rezistentă, ja zulufii negri într-o oglin s-a aflat nimeni printre to
literaturii, istoriei, folclo marginea oraşului, unda in timpul lucrului. Suma curaj şi voinţă şi, ceea ce dă. „Miine la şapte Bă varăşele tinerei de la oficiul
rului, precum si al unei o- s-au instalat roiuri de al este mai important, le dă trânul râmase mai departe poştal Petroşani care să-i
pere unice in felul său — bine sălbatice. Recent, ele beneficiului a fost calcula sănătate“. amintească de omenie ? Mai
„Psihologia creaţiei litera tă astfel : munca prestată cu ochii în dalele albe, ri- mult. Relaţiile de stimă,
dicînd neputincios din li
re" au efectuat un raid asupra de muncitor se va reduce ENCICLOPEDIA MARINĂ nieri, parcă vinovat de toa respect, de înţelegere faţă
Întrebat despre regimul oraşului, provocînd moar în funcţie de numărul ţi te. „Dar telegrama..." „Mii de semenii noştri, se parc
său de viată, el a declarat tea a 14 animale si rănind gărilor fumate în timpul La o editură din Gdansk ne", moşule ! Miine !...“. că pentru tânăra Ana C. au
că nu se bucură de o să un mare număr da oameni, lucrului. Efectuind o me (R.P. Polonă) se pregăteşte Omul a înălţat din umeri fost înlocuita, in mod deli
nătate de fier, nu a făcut care au trebuit să fie in die. s-a calculat că pauza ■ pentru tipar „Enciclopedia berat, cu indiferenţa totală:
sport, nu face plimbări in ternaţi în stare gravă la pentru fumat in decurs de marină", care va fi lansa cu acelaşi aer umil, pregă Chiar nu a invăţat-o ni
parcă
pentru
tit
dinainte
fiecare dimineaţă. In o lună echivalează. ca tă pe piafă în 1980. Ea va lovitură. Se rezemase de meni să se poarte altfel ?
schimb, pină la virsta de spital. cuprinde date despre toate Politeţea nu-i o banalitate
70 de ani a lucrat pină Dealtminteri, acesta nu timp, cu o zi de lucru. Pa sferele florei, faunei, şi perete, cu hârtia boţită în nici prin învechire, nici prin
noaptea tîrziu. Acum. la este primul atac al albine tronul firmei este mulţu exploatării marine cunos mină, fără să mai vadă pe uitare, nici prin iertare, nici
virsta de 99 de ani. scrie o lor sălbatice asupra oraşu mit de experiment : are cute vină acum, va fi bo nimeni. Paznicul anunţă că prin scuză : e un act civic.
lucrare asupra folclorului muncitori sănătoşi. care gat ilustrată cu fotografii, a sosit ora închiderii şi fu
bulgar, pe care o va pre lui. asemet.nea atacuri au prestează mai multe ore scheme, diagrame, date răm poftiţi să plecăm, dar DAN D. IONESCU
da. curină. editurii. mai avut loc şi in trecut. de muncă. statistice, hărţi. bătrihul nu păru să audă ziarist colaborator
nimic. Continua să rămină
absent lingă perete, cu o- Petroşani
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA : Deva, str. Dr. Petru Groia. nr. 35. Telefoane : 11275, 11585, 11608. TIPARUL s Tipografia Deva, str. 23 August, ar. 257 «« #65