Page 30 - Drumul_socialismului_1978_02

•ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6

S T,LŢ I I L
E8
m , economice, de calitate
9,00 Telcşi
a asigura o circulaţie fără 10,Off Şoimi
10,10 Tribu.
10.30 gul“ Teatri
perturbaţii pe drumurile publice? Sarcinile planului de muncă 11.55 veanu Telex

Buletinele meteorologice Ing. Alexandru Ionescu, Semnale din şantier 12.00 lui ; Incllic
anunţă în continuare nin­ şef de lot la Secţia de în­ % se cer înfăptuite zi de zi 16.00 Telex
sori. In ţară, stratul de ză­ treţinere şi reparaţii dru­ 16.05 Teleşc
Curs
16.35
padă a ajuns pe alocuri la muri şi siguranţa circula­ mană
30 cm. Şi în judeţul nos­ ţiei Deva : (Urmore din pag. 1) cu întreruperi. Uneori 17.05 Din ţi
tru, oarecum ferit pînă — Şi lucrătorii în­ Alo, Timişoara? tele de lucru din subteran, stagnăm din lipsă de ci­ 17.15 Forun
17.35
Tragei
acum de ninsori, iarna se sărcinaţi cu întreţine­ ritmul de execuţie poate ment, oţel beton, oxigen, 17.15 Basch
instalează în drepturile ei rea şi siguranţa circu­ creşte. Iarna e greu în carburanţi. Aici iarna ne Steau:
depline. Pe anumite zone laţiei pe drumurile na­ Constructorii Hidrocen­ primit aceste elemente, şantier, mai cu seamă în pune mari probleme. La B.C.
s-a remarcat şi la noi a- ţionale care străbat jude­ tralei Rîu Mare—Retezat ceea ce ne îngreunează •munţi, dar oamenii şan­ sfîrşitul lunii decembrie şi retur
lor“. -
bundenţă de zăpadă. Ce ţul Hunedoara s-au pre­ au expediat întreprinderii mult ritmul lucrului la vii­ tierului II demonstrează începutul lui ianuarie rectă
centrale.
ateliere
toarele
reasca
măsuri au luat unităţile gătit să întîmpine fără e- de prefabricate din beton In aceste condiţii halele nu că se poate munci bine şi mulţi oameni au fost în 19,20 1001 d
Timişoara, strada Bujoru­
specializate pentru întreţi­ venimente surprizele ier­ lui nr. 6, comanda nr. 201, se pot acoperi, oamenii iarna. Se cere mai multă concedii de odihnă, s-a lu­ 19.30 Telcju
nerea drumurilor şi sigu­ nii. La bazele noastre de prin care solicită 36 ele­ muncesc sub cerul liber, mobilizare, organizare ri­ crat mai slab. Aşa se ex­ 19,50 Hotărî
ranţa circulaţiei pentru la Deva, Livezeiii, Toteşti mente curbe pentru acope­ în condiţii necorespunzătoa­ guroasă, disciplină în în-' plică nerealizarea planu­ Naţlor.
al im
ca . starea vremii să nu şi Vîrfuri, respectiv la riş, necesare atelierelor re. Solicităm urgentarea vingerea greutăţilor. lui. Totuşi luna aceasta noi şi
producă perturbaţii în cir­ punctele de sprijin Min­ centrale din Haţeg. Cu pă­ onorării comenzii noastre Ec. Traian Dobra, şeful vom face devierea Rîului 20.05 Telecii
culaţie ? tia, Fornădie, Simeria, Ilia rere dc rău trebuie să vă pentru a ne putea înde­ biroului plan : Mare, vom intensifica lu­ tesa V
mieră
Ing. Gheorghe Sefer, şi Livadia, utilajele pentru facem cunoscut că nu am plini sarcinile mari ce ne — Bilanţul lunii ianua­ crul la baraj. Colectivul studio!
revin în acest an.
directorul Direcţiei jude­ deszăpezire şi împrăştierea rie este următorul : şan­ şantierului III, care începe 21.55 Noi, f
ţene de drumuri şi po­ materialului, antiderapant tierul I îşi realizează sar­ să devină tot mai robust, 22,25 Teleju
duri : sînt la posturi, împreună cinile in proporţie de 77,2 mai bine sudat, îşi va rea­
— Sîntem organizaţi cu oamenii care le deser­ Absenţi nemofiva{i la sută, şantierul II — su­ liza exemplar sarcinile a-
pentru asemenea campanii vesc : 7 autogredere, do­ tă la sută, şantierul III — cestui trimestru, ale între- «Al
pe zone, care coincid cu uă buldozere mari S. 1300 , Şantierul II — aducţiu- trecut aici s-au înregisli-at 69,9 la sută, şantierul IV — gului an. Spun aceasta în
numele celor peste 120 de •«r
secţiile de construcţii, re­ 6 tractoare cu lamă, 8 uti­ nea principală se clasează peste 880 zile absenţe ne­ «ută la sută. Pe total ame­
paraţii şi întreţinere. Am laje răspînditoare de sare, mereu pe primul loc -în motivate de la lucru. Ca- najare, procentul realiză­ comunişti din şantier, în BUCUREŞ
asigurat la aceste secţii o un transportor KOItUK de întrecerea socialistă de pe rol Mailat, Gheorghe Ber- rii planului lunar — 81,2 numele tuturor construc­ dioprogram
amenajare, atit la px-oduc-
cea, Ştefan Mutu, Stan Cu-
pregătire corespunzătoare mare capacitate şi un în­ ţia zilnică cit. şi la produc­ lea, Mihai Doagă, Costache la sută. Nerealizarea din torilor de lâ baraj. Cu o Radiojurnal
presei ; 8,11
spre a trece cu succes în­ cărcător pentru el, utila­ tivitatea muncii. Dar trea­ Calistru, Octavian Coandă, ianuarie s-a adăugat auto­ precizare : ne vom respec­ diilor ; .9,00
cercarea care, evident, ne je de transport închiriate ba ar merge şi mai bine, Petru Molocea, Vasile Li- mat sarcinilor acestei luni. ta cuvîntul dat ! eultătorilor
aşteaptă. La secţiile şi în de la I.T.A. şi alte utilaje realizările ar fi mai fru­ chi, Virgil Moldovan, Ghe- Va trebui să depunem toa­ Ladislau Stoica, secreta­ de ştiri ;
socialiste ;
zonele Brad, Păuliş, Ha­ amenajate cu dispozitive moase dacă toţi construc­ rasim Ştirb s-au numărat te eforturile, să organizăm rul organizaţiei de partid ştiri ; 11,05
ţeg, Orăştie şi Hunedoara pentru degajarea zăpezii torii ar pune umărul la printre... campionii nemo­ de aşa natux-ă treburile in­ de la şantierul HI — ba­ nicrilor ; 11
treabă. Dar unii nu înţe­
sînt gata să intervină- la „acoperă" sectoarele de leg s-o facă. Iată, anul tivatelor. Nu le urmaţi cit din această lună să ne raj : ra Radio-3
exemplul!
tin de ştiri
nevoie: 6 autogredere, 4 drum naţional ce traver­ încadrăm în graficele de . — Vă î'og să notaţi ; re­ moara folc
buldozere mari S. 1300, 4 sează judeţul Hunedoara. execuţie, să mergem chiar cuperăm şi facem planul 13,00 ne la
buldozere mici S. 650, 15 La punctele de sprijin în avans. pe ■ trimestrul I. In acest Clubul in'
Radiojurnal
tractoare cu lamă, două Mintia, Fornădie, Sime­ Tare ca piatra Ioan Băltan, miner, şef sens am întreprins o sea­ nate ccono
tractoare cu plug metalic, ria şi Ilia — cîte 15 oa­ de brigadă, galeria princi­ mă de acţiuni dinti-e cai’e letin de şt
67 de autocamioane bas­ meni, la baza Livezeni în Orele 17,00. La unitatea din Sarmizegetusa. Şeful pală de acces la centrala una dă roade deja : repar­ limbii rom;
20,30
serii ;
culante şi carosate. Pe punctul de sprijin Liva­ pentru desfacerea pîinii acesteia, Dumitru Scredea- subterană : tizarea mai bună pe locuri ritul legii ;
drumurile publice judeţe­ dia — 30, la baza Toteşti din colonia -Brazi a sosit nu, nu este de găsit. Soţia . — Sîntem rămaşi puţin şi puncte de lucru a forţei sonore : 22
ne sînt depozitate în zo­ 15, iar la baza Vîrfuri 25 maşina cu piine de la bru­ lui ne spune că pîinea e în urmă -cu lucrările la de care dispunem. întări­ oră ; 23,25-
nele periculoase, gata pen­ de lucrători, în total 130 tăria din . Sarmizegetusa, făcută de ieri, de alaltă­ galeria de ocol -la casa va- rea controlului de partid, muzical no
şofer şi delegat fiind Si-
ieri, că n-au avut curent
tru a fi împrăştiate, 3 800 de muncitori împărţiţi în minic Drăgănescu. Cîteva etc. etc. neloi\ Nu atit de mult ca a eficienţei practice a a- TIMIŞOA5
tone" de, material antidera­ trei schimburi, împreună zeci de gospodine aşteaptă — Adevărul este că me­ să nu putem recupera ■ şi eestuia este o altă măsură tualilalea r
pant, iar în stoc, la toate cu utilajele pc care le de­ să cumpere piine. Dar toa­ reu primim piine veche, înainta în avans; Muncim pe care o aplicăm cu bu­ zică uşoară
ţa la timpi
cele 4 secţii se află, gata servesc, patrulează pe te sînt nemulţumite. Pîinea tare — ne -spun gospodi­ în ritm bun. Am oameni ne rezultate. Am început caţia iBoulu
pentru a fi folosită la ne­ drumuri gata de a inter­ este vecile, tare ca piatra. nele, iar gestionai-a Anas­ destoinici, cum sînt Vir­ şi continuăm, discuţiile in­ tiv ccntcnai
Şoferul nu. ştie de cînd e
taj la intrei
voie, o cantitate de 416 veni. Pc drumuri, în zone tasia Zaharia întăreşte gil Irimuş, Mihai Tocaci, dividuale, cu membrii mica“. Ri
tone de sare. De aseme­ periculoase avem şi noi făcută pîinea. Luăm legă­ spusele lor. Şeful brută- Alexandru Pocol şi sin-1 noştri de partid. In între­ Lind ; 18,10
tura telefonică cu brutăria
i'jei ce părere are ?
nea, pe fiecare zonă sînt depozitate cantităţi co­ tem hotărî ţi ; să ajungem gul-. şantier există un su­ cal — A
asigurate echipele de in­ respunzătoare de material cu toate lucrăi'ile în- gra­ flu nou, un' climat bun de 19,00 Emis
Cerinţe val;
tervenţie, pe schimburi. antiderapant iar la secţie, fice. muncă şi angajare, ceea ce artistice —>•
Pe zona Brad şi Haţeg — ofiţerul de serviciu răs­ Indiscipiinafii se autoexcîud Tudor Mărgineanu, arti­ ne dă garanţia că ne vom afirmării tir
cîte 4 echipe cu cîte 8 oa­ punde permanent la apel, îndeplini şi depăşi sarcini­ 19,15 Din l-i
meni, pe zona Păuliş — 4 la telefoanele 13538 sau La şantierul III — baraj, ciuc, dulgher, Ioan Faze- ficier __ le.- lui căminul
Chizătău ;
.—; Azi. am dat. găuri, am.
echipe cu cîte 10 oameni, 13327 Deva. ca dealtfel pe întreaga, a- caş, şef de echipă dulgher, încărcat şi am pu.şcat. A. Concluziile anchetei noas­ pentru sate
iar pe zonele Orăştie şi ★ menajare hidroenergetică Balacs Iosif, dulgher, Du­ nţers bine. După puşcătu- tre se desprind de la sine, revizuirea ş
şinilor şi ;
Hunedoara — cîte 3 echi­ Consemnăm cele două de la Rîu Mare—Retezat, mitru Popa, maistru, Va­ ra aceasta erecl că am îria- le-a tras de fapt fiecare Raid-anciieti
pe cU cîte 12 oameni. Per­ declaraţii nu ca simple ordinea desăvirşită, disci­ sile . Tancău, Petru Geac, • intat peste 2, metri. Ur­ interlocutor. Stă în pute­ rad ; 19,-M
manent la secţii şi la di­ promisiuni, ci ca asigurări plina muncitorească se sta­ Ioan Jiboc —.sînt cîţiva inează evacuarea materia- ■ rea celor peste 600 de co­ populare de
tornicesc tot mai „mult.
recţie este asigurat servi­ depline. Urmează ca ele Cazurile de abateri, tot dintre c-ei certaţi cu disci­ lului şi vom puşca din nou. munişti, a întregului co­ şui ui.
plina şi corectitudinea, pe.
ciul de dispecerat, prin să-şi confirme eficienţa în mai rare, colectivul de care colectivul de construc­ Avem necazuri uneori că lectiv de pe marele şan­
ofiţerii de serviciu, care desfăşurarea traficului ru­ constructori le îngrădeşte tori i-a pus la punct cu se mai defectează utilaje- , tier din lletezat, să-şi mo­
răspund la telefoanele: tier în zilele ce urmează cu promptitudine, indisci- toată tăria. Li s>-a spus le, unele sînt uzate... bilizeze cu mai multă fer­
1129 Brad, 12917 Păuliş, şi... în raidurile pe care le plinaţii autoexcluzîndu-se verde în faţă : şantierul Ing. Aurel Dan, şeful mitate forţele pentru a
70213 Haţeg, 41748 Orăştie, vom întreprinde împreu­ din mijlocul constructorilor n-are nevoie de indisci- şantierului III — baraj : răspunde cu cinste sarcini­ DEVA : P
11826 Hunedoara, iar ofi­ nă cu serviciul circulaţiei plinaţi j Cine vrea să în­ — Ne ci'eează greutăţi lor mobilizatoare ce le stau (Patria) ;
ţerul de serviciu la direc­ din cadrul miliţiei. buni, destoinici. Ioan Pros- ţeleagă," bine, cine nu... fabrica de betoane, care în faţă. Sui'îsul mau
ţie — la telefonul 14126 funcţionează cu defecţiuni, GH. I. NEGREA Chirurgii (A
ţimiloi- (Cons
Deva. ION CIOCLEI TROŞANI: I
clar de lună
tentatul de
Noiembrie) ;
Califafea superioară presupune exigenţă la (Cultural)
(Republica);
cit bate ce:
resc) ; VUI3C
maximă din partea fiecărui muncitor S in plină va:
rul Piedono
(Muncitoresc)
Adolescenţii
Cu toate că rezultatele ob­ în continuare a calităţii ţe­ pi'odus nu reprezintă mare (Mir rur) y 1
ţinute în anul trecut ar pu­ săturilor. Să nu se admită lucru. Dar dacă socotim mante, pe re
tea constitui un prilej, de rabaturi de ordin calitativ, miile de metri de ţesături resc) ; ANIN
şi zile — ser
mîndi-ie pentru "Oamenii deoarece de acest lucru de­ pe care-i producem, atunci eiioresc) ; UI
muncii de la Ţesătoria de pinde în primul rînd pres­ putem uşor observa de ce pul şterge ic
mătase Deva, totuşi, discu­ tigiul fabricii. am depăşit consumul spe­ brie) ; DRAD
ţiile purtate în adunare — Cunoaştem ce important cific la fire artificiale. cări (Steaua
s-au axat, în mod critic şi este pentru noi să livrăm Numeroşi participanţi s-au RABARZA :
autocritic, pe ceea ce tre­ produse de cea mai bună referit la problema econo­ şi Argentinei
ORĂŞTIE : li
buie făcut pentru elimina­ calitate, releva în cuvîntul misirii energici electrice, a- mila — senil!
rea deficienţelor şi ridica­ său ajutorul de maistru Tătînd .unele din cauzele ca­ Călătoriile ;
rea continuă a calităţii pro­ re au dus la depăşirea, în (Flacăra) : >C
ducţiei. anul trecut, a cotelor pla­ Orăşenii (Cas
HAŢEG : Pot
— Este adevărat, acesta a nificate cu 500 000 kWh. l-l I (Popular
fost cel mai bun an din is­ . — La noi sînt mulţi tova­ Cele pe cai-c
toria fabricii noastre — a- răşi care vorbesc de eebno- tat ; CALAN
răta în. darea de seamă in­ misirea energiei electrice, şi lor (Casa de
Repararea motoarelor pentru tractoare se realizează, cu deosebită răspundere în cadrul ginerul Traian Ţîrlea, di­ a combustibililor. Dar sînt MERIA ; N.ee
centrului dc reparaţii dc la S.M.A. Deva, sub supravegherea tovarăşului Robinson Vasiu. rectorul ţesătoriei. Planul foarte puţini cei care, în- noapte (Mure
producţiei globale a fost rea­ ti’-adevăr, se preocupă stă­ In sfirşit, n
(Lumina) ;
lizat în proporţie dc 106,7 la ruitor de economisirea lor, fereastră vspr<
Cel puţin lOOO kg porumb la hectar sută, cel al producţiei mar­ releva în cuvintul său to­ rul).
varăşul Aurel Jula, mecani­
fă în proporţie de 105,4 la
sută, iar la productivitatea Stan Vezeanu. Acest lucru cul şef al întreprinderii. Da­
mai mult ea amil trecut! muncii avem o depăşire de depinde de fiecare ţesătoa­ că treci prin ateliere, de­
seori poţi vedea mostre de
7,2 la sută. Dar tot atit de
re, de fiecare om al muncii
adevărat este că încă mai din colectivul nostru. între­ risipă : motoare electrice de
(Urmare din pag. 1) fiecare specialist şi lucrător xandru şi Augustin Luncan, avem probleme la consumu­ ţinerea corespunzătoare a u- la războaie mergînd în gol,
din agricultură, am des­ cai'd vor executa lucrările rile specifice, la economisi­ tilajelor, respectarea fluxu­ lămpi în vestiare, birouri şi Timpul pro
la semănat a fost de 62 000 prins maximum de învăţă­ la culturţi respectivă. întrea­ rea combustibililor şi a e- lui tehnologic pe faze de magazii aprinse ziua ,în a- 8 februarie ÎS
plante la ha, recolta a de­ minte privind pregătirea re­ ga suprafaţă a fost arată în nergiei electrice, iar acest producţie, utilizarea judici­ miaza mare... menţine în p :
păşit cu 1 800 kg la ha me­ coltei de porumb a acestui toamna trecută şi fertiliza­ an trebuie să reprezinte oasă a timpului de lucru şi, Evaluînd cu maturitate eu cerul mal
dia realizată la hibridul 225, an. Intre altele, am reţinut tă, folosind în xnedie cîte pentru colectivul nostru, a- mai ales, autocontrolul şi posibilităţile şi analizînd Vor mai căd-
care a avut o densitate de un fapt care are o semnifi­ 82 kg fosfor substanţă acti­ nul calităţii. controlul permanent, exigent sarcinile ce le ’ revin în a- cale. Vintul
derat din nor
numai 57 000 plante la ha. caţie deosebită. Este voi'ba vă la ha. Pe 20 la sută din Subliniind faptul pozitiv — acestea sînt principalele cest an, adunarea generală Temperatul-;
Luînd în calcul pierderile, despre necesitatea transfor­ suprafaţă vom aplica îngră­ că în anul precedent refu­ căi care, în mod sigur, vor a adoptat angajamentul a- să noaptea in
reiese că la recoltare i'ămîn mării într-o nouă calitate a şăminte oi'ganice, iar pe în­ zurile la calitate au scăzut duce la creşterea calităţii. sumat în întrecerea socialis­ gx-ade, iar zii
doar 46 000—48 000 plante. muncii tuturor oamenilor treaga suprafaţă — cîte 112 faţă de 1976 cu 9,2 la sută, — După cum s-a arătat şi tă, angajament ce prevede, 3 gi-ade. S.
Pentru a reduce cheltuie­ care se ocupă de agricultu­ kg azot substanţă activă la iar aproape 65 la sută din în darea de seamă, noi am printre altele, depăşirea pro­ ceaţă locală.
lile de producţie, am ţinut ră, deoarece numai aşa pu­ ha. Tehnologia stabilită ne produsele realizate aici sînt depăşit consumurile speci­ ducţiei globale cu 2,6 mi- Pentru 9 şy
seama ca la o singux-ă tre­ tem asigura producţii mari. va asigura obţinerea în a- de calitate extra şi calita­ fice la unele materii prime", lioane lei, a producţiei 1978. Vreme
cere cu tractorul, respectiv Pornind de la acest adevăr, cest an a unei producţii de tea I, tovarăşii Nicolae Stî- sublinia în cuvîntul său in­ marfă cu 2,1 milioa­ medâ, eu cer
mai cădea i
odată cu semănatul, să fa- • am stabilit în detaliu tehno­ cel puţin 4 500 kg porumb nea, Alexandru Ionescu, ginerul Aurel Bălan, şeful ne lei, creşterea sub­ la începutul-.
cern şi erbicidatul pe rînd, logiile de lucru la cultura boabe la ha. Paula Bobeş, Alexandru Tă- atelierului ţesătorie-prepara- stanţială a productivităţii Li! mume.
precum şi ■ fertilizarea cu a- porumbulpi pentru anul 1978. taru, Lucreţia Plăcintă şi E- ţie.Vinovaţii principali pen­ muncii şi realizarea a 100 000 neral umedă
zotat de amoniu. Ele sînt cunoscute şi de că­ Ing. SOOS LUDOVIC lena Olariu au arătat că tre­ tru acest lucru sîntem nu­ lei economii la costurile de cex-ul noros.
Din cuvîntarea tovarăşului tre mecanizatorii Ion Cocio- şeful Fermei de stat buie să se depună eforturi mai noi. Aparent s-ar pă­ px'oduclie. ninsori temp
Nicolae Ceauşescu, la fel ca tă, Vasile Horşa, Papp Ale­ Lăpuşnic mai intense pentru creşterea rea că un fir în plus la un MIRCEA LEPĂDATU