Page 35 - Drumul_socialismului_1978_02

$ .TOI, 9 FEBRUARIE 197 Pag. 3

ibă rusă; j Creaţia tehnioo-ştiinţifică să fie prezentă cu „ZILELE DIRECTORULUI 0 cunoaşteţi pe Amalia ?
il Uv. Vi- | DE CĂMIN CULTURAL" .» .1
iandă»u»..;
glob : Recent s-au des-"
mai multă vigoare în cadrul festivalului făşurat „Zilele direc­ cintec nou azi ascult : Va­
ratjiţie şi mult/ Care s-au dus, şi un
nani ei. torului de cămin cul­ lea Jiului înfloreşte!Soarele
tural", acţiune avînd ca e mai luminos!Pionierul se
iridice ; In prima ediţie a Festi­ 16 000 de oameni ai mun­ ia, în curînd se va orga­ scop realizarea unui ulii pregăteşte/Penlru viitorul
inin : valului naţional „Cînta- cii, elevi şi studenţi !) se niza aici o consfătuire eu schimb de experienţă în­ frumos..."
ureşti — tre conducătorii aşeză­ — Spune-mi, Amalia, de
igo (Sp.v- i-ea României" au fost ob­ estimează la 211 milioane cercurile de inovatori, iar mintelor culturale co­
rctur Jn ţinute succese însem­ Iei spor de producţie, 91 în colaborare cu comisia cind îndrăgeşti cintecul '!
inilor cu- nate în domeniul crea­ milioane spor beneficii, inginerilor şi tehnicienilor munale. La manifes­ — Da cind eram mică (!).
prizc» n tările organizate — la
ţiei ştiinţifice şi tehni­ însemnate contribuţii la se va organiza o expoziţie Brănişca, pentru zona Pe scene ciul, insă, numai
ce, îndeosebi în direc­ creşterea exportului şi re­ eu cele mai recente crea­ Ilia, la Topliţa, pentru dc la trei ani (.'). Dar acum
ţia înfăptuirii planuri­ ducerea importului. La a- ţii. zona Hunedoara şi la nu prea am timp.
icii parti- Sintămăria Orloa pentru — Adică ?
roltarc e- lor de dezvoltare tehnolo­ eeste rezultate putem con­ Ediţia a doua a Festiva­ zona Haţeg — după suc­
ială a ţ;l- gică şi de introducere a semna activitatea labo­ lului naţional „Cînturea — Păi, acum sini la şcoa­
ţul Sălaj; progresului tehnic in uni­ rioasă desfăşurată în ca­ României" trebuie să în­ lă. Şi mai urmez şi cursurile
Iru : „Vi- Şcolii de muzica şi arie
la-onid tăţile economice, utiliza­ drul colectivelor de mun­ semne nu numai creşterea plastice de la Petroşani.
Trieră tv. rea mai judicioasă a resur­ că de la C.S. Hunedoara, numărului de manifestări
reluat de selor interne, asimilarea l.C.S. Hunedoara, 3.U.M. în domeniul creaţiei ştiin­ — Şi cu cine mergi tu la
Naţional Petroşani ?
ţifico şi tehnice. Activita­ cinte analize ale stadiului — Singură. Anul trecut
ii ; tea teoretică şi practică, pregătirilor pentru parti­ mă însoţea bunica, dar n-
materializată în creşterea ciparea la Festivalul na­ cum sini mare. .Ştiu să merg
producţiei şi productivită­ ţional „Cintarea Româ­ cu autobuzele.
1
ţii muncii, trebuie să stea niei", au fost organizate — După ce ţi-ai pregătit
sub semnul unei înalte ca­ acţiuni cu caracter mc- . Telespectatorii îşi amin­ temele pentru şcoală, ce
de produse şi tehnologii Petroşani, C.C.S.M. Petro­ lităţi — imperativ direc- lodic. tesc, desigur, de prezenţa faci '!
TRECERE IN REVISTĂ
noi. In unele unităţi de şani, I.M. Lenea, I.C. O- ţionat de sarcinile reieşite La Gothalea a avut loc hunedorenilor in emisiunea — Mai cini, mai citesc po­
6,1)2 Ha- i invăţămînt liunedorene a răştie, l.M. Bircea, T.C. din documentele Conferin­ „Antena vă aparţine", tran­ veşti, mă mai joc cu fră­
toţii; 7,110 fost stimulat spiritul de Deva, Exploatarea minie­ ţei Naţionale a partidului. trecerea în revistă a for­ smisă pe micul ecran la 25 ţiorul meu...
Revista maţiilor de teatru, mani­ decembrie, anul trecut. In — Am auzii că, in vacan­
-ul melo- creativitate, pasiunea pen­ ră Deva ş.a. Insă obiec­ Emulaţia creată de Festi­ festare înscrisă in etapa
iidem as- tru cercetarea ştiinţifică, tiv vorbind, specificul ju­ valul naţional „Cîntarca de masă a celei de-a IX-a momentul artistic susţinut ţa de iarnă, ai cişligat „ma­
Bulei'ii României" trebuie să fie de pionierii de la Şcoala ge­ rele premiu" pe şcoală la
ts folclo- v au fost realizate lucrări cu deţului nostru oferea .po­ ediţii a Festivalului na­ nerală din Aninoasa,- solista recitări.
de ştiri ; aplicabilitate practică, festi- sibilităţi mai multe şi mai îndreptată spre înfăptui­ ţional „Cintarea Româ­ Amalia Huszerl — şoimiţa — îmi place şi să recit.
ă Itadio- tivalul contribuind astfel mari în domeniul acesta. rea directivelor Congresu­ niei". Au participai for­ — Şi să dansezi. îmi spu­
ca „U“ ; lui al Xl-lea al partidului, maţiile de teatru din sa­ drăgălaşă şi talentată —
iri ; 12,05 şi mai puternic la adinei- Activitatea în domeniul tele Cărmăzăneşti. Got- ne-a impresionat plăcut. A- nea tovarăşa. învăţătoare că
oiclorului rea procesului de integra­ creaţiei tehnico-ştiinţifice de afirmare plenară în a- hatea şi Boiu de Sus. O curn, Amalia e pionieră, co- încerci chiar să-ţi imaginezi,
t 1 la 3 ; re a învăţământului cu cer­ continuă şi în ediţia a cest cincinal a revoluţiei după o melodie oarecare,
16.00 Ra- tehnico-ştiinţifice în toate trecere în revistă simila­ matulantă dc detaşament in un dans cu temă. Cum reu­
(ordonatc cetarea, proiectarea şi pro­ doua a festivalului. lată, ră a avut loc şi la Câm­ clasa I B. Primul trimestru şeşti ?
Buletin ducţia. Este demn de re­ de pildă, în cadrul mani­ domeniile de activitate. puri Surdue, unde au de şcoală l-a încheiat cu no­
.ia publi- marcat faptul că în anul festării „Azi clubul vă a- „A dezvălui noi taine ale participat formaţiile de ta maximă. Şi toi cu ea a — Cind ascult muzica, ea
rii ; 20,30 parţ ine" ce se desfăşoară naturii, ale materiei, a ac­ gen din localitate .şi din îmi spune cum se poate
i ; 20,40 trecut au fost organizate ţiona pentru a face ca roa­ Giu'asada. deschis catalogul şi în tri­ dansa... Nu ştiu să vă spun.
2.00 O vi peste 130 de manifestări periodic la Clubul „Side- mestrul doi. Trebuie să aud muzica şi a-
ulctbi de axate pe probleme ale rurgistul" din Hunedoara, dele cunoaşterii să se ma­ „BUCURII DE VIATĂ La cei 7 anişori ai ei, A- lunci...
ion stop croaţiei tehnico-ştiinţifice sint prevăzute în afişul terializeze cit mai curînd NOUĂ"... malia e... veterană în arta — Ai cinlat pe alitea sce­
— consfătuiri, mese rotun­ manifestării şi acţiuni re­ în producţie, in viaţa socia­ ...a fost titlul progra­ citecului popular, pe care ne din Valea Jiului şi din
o Aelua- de, simpozioane, conferinţe feritoare ia creaţia ştiinţi- lă, in progresul şi bunăsta- mului susţinut de brigada l-a dăruit minerilor pe toate judeţ. Ai Jost dc ofilea ori
10 Ciută fică-tehnică. Uzina nr. 6 a j ea poporului — sublinia to­ artistică a Căminului îmbrăţişată după spectacole.
:ă popu- —, peste o. sută de con­ varăşul Nicolae Ceauşescu cultural din Clopotiva, în scenele Văii Jiului. De la Bu­ Ai putea să ne spui ce te-a
Slan Si- cursuri pe meserii, aproa­ organizat dezbaterea pro­ cureşti, de pe scena fazei fi­ impresionat mai mult din
n lagure pe 30 de expoziţii temati­ blemelor reducerii consu­ — este un scop nobil care faţa unui numeros pu­ viaţa ia de... artistă ?
une de ce. Au fost organizate şi murilor de energie, Uzina trebuie să-i însufleţească blic, spectacol care, rc- nale a Festivalului naţional
literară ; levînd cu mijloacele ar­ „Cintarea României", Ama­ Întrebarea c urmată de tă­
ru toate reactivate 55 de cercuri nr. 5 — asimilarea de noi pe toţi cei ce se consacră tei realităţile de azi ale lia a adus, împreună cu co­ cere. Aşteptăm. Chipul A-
uşoară ; ale inventatorilor şi ino­ piese ; se preconizează, ca cercetării ştiinţifice şi teh­ satului, s-a bucurat de o legii — artiştii de la şcoala maliei se luminează :
â so<;ial­ vatorilor, colective în ca­ în cadrul C.S. Hunedoara nice, pe toţi oamenii mun­ caldă primire. Programul
ta frun- din Aninoasa — premiul — Cind m-am văzut, cu
1
fr la in- drul cărora s-au realizat să sc reactualizeze iniţia­ cii". lată sintetizate magis­ brigăzii a fost întregit dc special al juriului şi titlul de colegii, la televizor.
leetiveior 204 studii şi soluţii tehni­ tiva „Vitrinele calităţii şi tral, rolul şi sarcinile crea­ o suită dc cintcce şi — Şi ce ai vrea tu să te
.lbum de ce. rebuturilor", Clubul „Si- ţiei tehnico-ştiinţifice ca­ jocuri populare, de piesa laureat. Cinlecul cu care a
00 „Cîn- „Minlulcţ in paradis" cules laurii îl fredonează a- faci cind vei fi mare ?
- recital Care a fost rezultatul a- derugistul" urmînd să or­ re este chemată să contri­ precum şi dc un recital — Aş vrea... Aş vrea să
eestei ample activităţi ? ganizeze şi o 'expoziţie pe buie din plin la edificarea dc poezie susţinut de cei cum mulţi şcolari : „Am n- mă fac învăţătoare de pian.
Efectele economice ale această temă. După cum societăţii noastre noi. mai miei artişti amatori uzit de copiii de ieri/Şi de Se poate ?
activităţii de cercetare (la ne spunea directorul clu­ — şoimii patriei. părinţii lor, bravi mineriI
care au participat circa bului, tovarăşul ionel Bru­ C. DROZD Am auzit de furtuni de de- LUCIA LICIU
che (Pu­
ia : Su-
•lacitra) ;
Juzduga-
— seni-
ictorul) ;
puşcăluri
(Unirea);
- seriile LEGILE ŢÂRII — LEGILE NOASTRE © SA LE
; Iarna Cînd neglijenţa şi uşurinţa îşi dau mîna, se produce
&) ; LU- CUNOAŞTEM © SA LE RESPECTAM
de aca-
ULCAN :
vara a
la Ilong- Reglementări privind nu numai poluare, dar se aduc şi pagube economiei
> ; lo-
in cos-
CTKILA :
(Munci- organizarea pazei obşteşti Creşterile de temperatură specialişti ai Oficiului de tite, respectiv tovarăşul Ca­ Vizităm, împreună cu me­
A t Dinei
.U nopţii care au avut loc in a doua gospodărirea apelor. Am vă­ rul Sabo, director, şi Buday canicul şef al întreprinderii,
R1CANI : Asigura: ea pazei bunurilor pensare medicale, sedii ale jumătate a lunii ianuarie au zut din nou piriul Căian. Dominic, director tehnic. gospodăria de păcură. Este
1 (7 Na­ obşteşti şi personale în co­ consiliilor populare şi alte făcut intre altele, să se dez­ Pentru recuperarea păcurii „Toată păcura de pe pi­ adevărat, constructorul a lă­
zuri in mune şi sate este o obliga­ edificii) a căror pază nu gheţe apele nurilor. Pe riuri din albie şi pentru oprirea riu — spun cei doi factori sat aici unele lucrări neter­
roşie) ; ţie legală, o îndatorire de este asigurată prin alte sis­ şi piraie in jos au început blocurilor de gheaţă ce an- cu muncă de răspundere — minate. dar beneficiarul le
,ma Au- înaltă răspundere cetăţeneas­ teme de pază. Numărul pos­
Uinerin); turilor de pază se stabileşte, să plutească mici insuliţe de exploatează şi are datoria
Cliilarâ că. Potrvit dispoziţiilor art. gheaţă transparentă. Tot a- s-o facă cu maximum de
ne (Fla- 32 din Decretul 231/1974 pri­ pe baza criteriilor de mai şa ar fi trebuit să se întîm- precauţie, luîndu-şi propriile
3Al : O- vind paza bunurilor, în co­ sus, de către adunarea locui- pă. eindva, limpede ca vio­ Pentru sănătatea mediului înconjurător măsuri pentru a preveni
ple şi pe piriul Căian, o a-
■uitură) ; mune şi sale se organizează lorilor la propunerea comi­ umplerea peste limită a re­
— seriile şi se execută paza obşteas­ tetelor sau birourilor execu­ reaua. Numai că, pe Căian zervoarelor şi deversarea in
BRAZI : că pentru apărarea avutului tive ale consiliilor populare
»-am ni­ -•obştesc şi a bunurilor pro­ care organizează paza. în jos, odată cu dezgheţul, decnntor. In loc de a afla
lul fete- au inceput să plutească nu trenează păcura s-a indicat este antrenată de apele uza­ ce măsuri intenţionează teh­
ră) ; Co- prietate personală, precum In ce priveşte scutirea mici insuliţe de cleştar, ci amenajarea unor baraje o- te de la separare. Nu se poa­ nicienii de 1a Chişcădaga în
1 Iunie); şi pentru menţinerea ordinii persoanelor încadrate în dizgraţioase pete negre un­ te fiice o separare şi această acest scop, ascultăm din
moscului şi a liniştii publice. formaţiunile civile de pom­ suroase şi ameninţătoare blice in zonele liniştite. S-au nou... explicaţii. Potrivit a-
iureşul) ;* în art. 34 din acelaşi de­ pieri din comune şi sate, amenajat, dar păcura reţinu­ apă anti-enează 95 mg. la li­ ccstora, apele de ploaie au
e Snţele- cret se stabileşte că paza care desfăşoară o activitate pentru cei ce folosesc apele tă se depozitează pc mal, in tiu in loc dc 5 mg". Despre
[’ELIUC : obştească se execută pe tim­ acestui pirîu in scopuri in­ gropi sau direct pe pămint. neglijenţa şi manevrarea in­ făcut ca păcura să deverse­
incrul) ; pul nopţii prin rotaţie de obştească corespunzătoare, dustriale. Şi în felul acesta, Prima ploaie mai tare o va stalaţiilor de la gospodăria ze din decantor. Tendinţelor
ieri spre (inem să precizăm că II.C.M. dezgheţul a scos la ive,ală o căra din nou in albie. de păcură, neglijenţe consta­ de escamotare a adevărului
se). către bărbaţii în vîrstă de 1653/1974, prevede la art. 34 poveste urită cu poluarea a- li se adaugă şi alte ..moti­
18—65 ani care domiciliază următoarele : „La propune­ Problema poluării Căianu­ tate şi consemnate de orga­ vaţii". potrivit cărora, dacă
în localităţile unde se orga­ rea birourilor executive ale peior noastre. lui o discutăm şi cu condu­ nele însărcinate cu cerceta­ I.L. Chişcădaga a realizat c-
Panorama pe care o re­
nizează asemenea pază. De cerea întreprinderii sus-amin- rea faptelor — nici vorbă. eonomii la păcură, n-ar fi
asemenea, la art. 35 se pre­ consiliilor populare, adună­ prezintă acum malurile şi cazul să se mai pună între­
rile locuitorilor pot hotărî
vede în mod expres că obli­ albia Căianului este o gravă
bări de genul : ,.Cu ce con­
gaţia de a executa paza ob­ scutirea pompierilor civili încălcare a prevederilor legii, sum de păcură se realizea­
ai formaţiilor constituite în
ştească se îndeplineşte prin încălcare săvirşită de Între­
pentru 3 prestarea efectivă a pazei. localităţi de contribuţia în prinderea de lianţi de la ză produsele sale" ? Şi da­
emea se muncă şi de obligaţia de a Chişcădaga, care a deversat că am făcut economii ne dă
ie răceş­ Se exceptează de la presta­ efectua paza obştească". în piriu cantităţi de păcură de cineva dreptul să le risipim?
ti mult rea pazei obşteşti ; persoa­ Şi dacă cei de la Chişcădaga
ninsori nele inapte medical pentru Consiliile populare trebuie ordinul zecilor de tone. Cum
va sufla executarea pazei prin rota­ să desfăşoare o muncă te­ a ajuns această păcură in au economii la păcură, acesta
erat, din ţie pe timpul nopţii (nevă­ meinică pentru populariza­ albia Căianului ? Prin mai poate fi un motiv pentru po­
peratura zătorii, surdomuţii, debilii rea -şi cunoaşterea prevede­ multe acte de neglijenţă in luarea piciului Căian şi a rîu-
i timpul rilor legale în acest dome­ exploatarea instalaţiilor de lui Mureş, pentru încălcarea
i şi plus mintali, marii mutilaţi ş.a.) ; niu şi să asigure participa­ epurare! Originea lor şi vi­ Legii nr. 8 privind protec­
i. militarii; alte persoane, în ţia apelor ? Ca să nu mai
februarie cazuri excepţionale, temei­ rea tuturor cetăţenilor ia a- novaţii au fost stabiliţi. Este
cu ce- nic justificate, cu aprobarea dunârile populare săleşti ca­ interesant ce s-a întîmplat vorbim de greutăţile create
vor mai adunării locuitorilor. Deci re dezbat şi hotărăsc în pro­ mai departe, adică după ce I.E.C. Mintia prin stratul de
.porare. cererile pentru scutire de blemele care privesc organi­ acea . imensă cantitate de păcură ajuns in Mureş ! _
ia efectuarea pazei obşteşti, zarea pazei obşteşti, să ac­ păcură s-a revărsat peste La Chişcădaga s-au făcut
în toate cazurile prevăzute ţioneze cu fermitate pentru instalaţiile destinate să îm­ şi sc fac eforturi mari pen­
tru producţie. Cunoaştem a-
de lege, se adresează direct popularizarea şi cunoaşterea piedice pătrunderea in ape­ ceasta. Cu atît mai mult nu
de către cetăţenii îndreptă­ hotărîrilor partidului şi a le­ le curgătoare a reziduurilor
ţiţi adunării locuitorilor. gilor (arii, pentru respecta­ tehnologice înainte de epura­ o permisă gindirea conce­
•ii din 8 La stabilirea posturilor de rea lor strictă de către toţi re. Se pune problema recupe­ sivă, motivatoare in __ pro­
pază obştească se are în ve­ ■cetăţenii. rării substanţei poluante de bleme în care legea dă clar
4, 37, 16, dere numărul locuitorilor pe pirîu. spre a nu prejudi­ calea de urmat. Puritatea a-
comunei ori satului, întin­ ION STĂNILĂ, cia interesele economice ale Judeţul nostru, ca dealtfel întreaga ţarii, este bogat in pelor e o problemă ce ne
1. 8, 19, altor consumatori ai apei interesează pe toii in cel
derea şi aşezarea localităţii, adjunct de şef de secţie la păduri şi riuri. Constituie o.iualtă îndatorire cetăţenească, mai înalt grad, deci şi pe
; 1 229 621 numărul obiectivelor econo­ Căianului si a prevenirii ex­ stipulată de Ipge, păstrarea frumuseţii mediului înconjurător, tovarăşii de la Chişcădaga.
mice şi social-culturale (ma­ Consiliul popular judeţean tinderii poluării. a purităţii şi limpezimii aerului şi a apei.
gazine. depozite. magazii, In căutarea acestor mă­ ION CIOCLEI
şcoli, cămine culturale, dis­ N. BADIU suri am plecat însoţiţi de Foto: V1RG1L ONOIU