Page 37 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 37
ANUL XXX
NR. 6 306
SlMBĂTĂ,
11 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
In spiritul cuvintărn tovarăşului 1C0LAE CEÂUŞESBIS
la Consfătuirea de lucru consacrată problemelor agriculturii
SARCINI 1 MARE ÎNSEMNĂTATE PENTRU AGRICULTURA HUIEOOREANĂ
De pe fiecare hectar— Pentru o recoltă llen livra mai mult lapte
producţii mari de porumb sporită de legume la fondul centralizat
In anul trecut cooperativa agri Acoperirea din producţia de legu In cuvîntarea rostită la Consfă
colă din Orăştie a avut planificat me a judeţului a necesarului de tuirea de lucru consacrată proble
să obţină, în medie, cîte 3 200 kg consum al populaţiei confruntă le melor agriculturii, secretarul gene
porumb boabe la hectar. Acordînd gumicultorii — aşa cum s-a subli ral al partidului, tovarăşul Nicolae
o atenţie deosebită tuturor factori niat la Consfătuirea de lucru de la Ceauşescu, a insistat asupra nece
lor care decid soarta recoltei, am C.C. al P.C.R., consacrată proble sităţii creşterii rolului şi răspunde
reuşit să depăşim prevederile cu melor agriculturii — cu sarcini spo rii organizaţiilor de partid din fie
2 722 kg la ha, producţia medie rea rite privind creşterea nivelului re care unitate agricolă, acestea fiind
lizată fiind de 5 922 kg porumb la coltelor la hectar. Sînt asigurate chemate să-şi îndeplinească în cele
ha. Deşi s-ar părea că aceasta este toate condiţiile pentru materializa mai bune condiţii misiunea de a
o recoltă mulţumitoare, trebuie să rea acestui deziderat ? uni eforturile tuturor oamenilor
facem precizarea că ea nu repre Trebuie să spunem de la început muncii în realizarea sarcinilor ce le
zintă limita superioară a potenţialu că nu peste tot s-a acordat atenţia stau în faţă. Ca întotdeauna, indi
lui existent. Unitatea noastră, ca şi cuvenită aplicării măsurilor de caţiile şi îndemnurile secretarului
alte cooperative agricole din jude sporire a producţiei de legume. general al partidului au găsit un
ţul nostru, dispune încă de însem Conducerile cooperativelor agricole larg ecou în rîndul ţăranilor coope
nate rezerve de sporire a recoltei, din Sîntandrei, Sălciva, Hărău, Si- ratori din Silvaş care, sub condu
pe care ne străduim să le valorifi meria şi ale altor unităţi n-au între cerea organizaţiei de partid, sînt
căm deplin, ceea ce este în intere prins măsuri hotărî te în vederea e- ferm hotărîţi să-şi sporească aportul
sul cooperativei, al membrilor_ coo fectuării grabnice a arăturilor pe la transpunerea în viaţă a obiecti
peratori şi al mecanizatorilor! toate suprafeţele destinate cultivă velor stabilite de Conferinţa Naţio
„Secretul" (dacă i se poate spune rii cu legume. De asemenea, se ştie nală a partidului, să perfecţioneze
astfel) sporirii recoltei la hectar bine că soarta recoltei depinde de organizarea producţiei şi a muncii,
constă — aşa cum ne-a dovedit-o cisiv de preocuparea pentru ferti să întărească disciplina şi să asi
experienţa proprie — în aplicarea lizarea în întregime a suprafeţelor gure creşterea producţiei şi a ren
cu răspundere şi conştiinciozitate a destinate legumiculturii. Acţiunea tabilităţii economice. Cei 45 de ţă Şeful echipei de montaj slilpi hidraulici, Victor Cucu, de
tehnologiilor înaintate, în încadrarea amintită se găseşte însă în restan rani cooperatori care lucrează în la S.S.I-I. Vulcan, îşi depăşeşte lună de lună sarcinile do
lucrărilor în perioadele optime şi ţă — cu cîte 10—20 hectare — la cadrul fermei noastre zootehnice, plan, în medie cu "0—35 la sută.
asigurarea unei densităţi corespun C.A.P. Unirea, Ilia, Pricaz şi în alte dintre care 24 sînt membri de Foto : VIRGIL ONOIU
zătoare de plante la ha. Iată, pe unităţi. partid, au desprins şi cunosc bine
scurt, modul cum am aplicat prin Nu este îngăduit să fie cu nimic sarcinile ce ne revin din cuvîntarea
cipalele lucrări cuprinse în tehno subestimată nici importanţa asigu tovarăşului Nicolae Ceauşescu la re RENAŞTE CORUL „SANITARII PRICEPUŢI"
logia specifică culturii porumbului. rării în fiecare cooperativă agricolă centa consfătuire şi acţionează cu „VÎSCOZEI" — ÎN ÎNTRECERE
Pe întreaga suprafaţă am făcut ară a suprafeţelor de răsadniţe planifi întreaga lor pricepere şi dăruire
turi de toamnă, care au fost între cate, deoarece numai astfel se pot pentru dezvoltarea sectorului zoo La I.F.A. „Vîscoza" „Sanitarii pricepuţi"
ţinute prin două discuiri şi o lu produce cantităţi suficiente de ră tehnic. Lupeni a fost reconstituit din şcolile municipiului
crare cu agregatul cu grape. Ferti saduri de calitate corespunzătoare. In această privinţă amintesc fap corul întreprinderii. în- Hunedoara s-au întîlnit
lizarea s-a realizat cu îngrăşăminte .Ţinînd seama de această cerinţă, tul că faţă de 560 bovine planifi trueît aici lucrează tţn în întrecere. Noua ediţie
mare număr de femei, 1-
a
organizată
întrecerii,
fosfatice (în cantitate de 65—75 kg apare inexplicabil deficitul însem cate pînă la sfîrşitul anului 1978, niţiativa de a înfiinţa un de Comisia judeţeană de
substanţă activă la ha) şi azotoase nat de răsadniţe exisţent la C.A.P. avem deja 581 capete. cor al femeilor a fost Cruce roşie, în cola
(în cantitate de 55—60 kg) ş.a. la ha, Geoagiu, Aurel Vlaieu şi Lăsău — Un obiectiv principal căruia îi a- primită cu deosebit inte borare cu Inspectoratul
administrate pe rînd odată cu se să amintim doar cîteva exemple. cordăm maximă atenţie este creş res. Deocamdată s-au şcolar judeţean. Comite
mănatul. Este imperios necesar ca în unită terea indicelui de natalitate. în lu pus doar bazele acestei tul judeţean al U.T.C.,
Semănatul l-am încadrat în peri ţile respective să fie urgentată pro na ianuarie a.c. au fost obţinuţi cu noi formaţii artistice, dar Consiliul judeţean al Or
se speră ca în scurt timp
ganizaţiei pionierilor
şi
oada 18—29 aprilie. Combaterea curarea cherestelei, sticlei şi să se patru viţei mai mult decît avem corul de femei al „Vîs- Direcţia sanitară jude
buruierilor s-a făcut prin erbicida- treacă la confecţionarea ramelor. planificaţi, iar pe februarie planul cozei" Lupeni să pre ţeană, a relevat o bună
rea totală a peste 60 la sută din Firesc era ca pînă la această dată este deja îndeplinit. Fireşte, ne zinte programe în ca pregătire a elevilor în
suprafaţă, unde s-au aplicat şi cîte să fie terminată amenajarea între- mijlocit legată de reproducţie este drul Festivalului naţional domeniul cunoaşterii şi
„Cîntarea României". aplicării primului aju
(Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) tor, cei mai buni urmînd
să se întîlnească la fa
zele zonale ale concursu
lui ..Sanitarii pricepuţi",
din luna martie.
Astăzi, în jurul orei 17,15’ posturile noastre de radio
şi televiziune vor transmite direct de la Aeroportul inter
naţional Bucureşti-Otopeni ceremonia sosirii preşedintelui
Republicii Arabe Egipt, Mohamed Anwar El Sadat care,
la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele
„Mi se întîrtiplă, une pe care o conduc, să pun fac observaţie. Inginerul Republicii Socialiste România, va efectua o vizită de prie
ori, să mă gîndesc că mina, inima şi mintea şi nostru Ion Vasile ne-a a- tenie în ţara noastră.
drumul meu în viaţă nu să „trag fest" eum se zi semuit colectivul cu o i-
a avut nimic senzaţio ce, alături de ortaci. Cum mensă vioară căreia eu MASĂ ROTUNDĂ
nal. De cînd am coborît s-a năcut ideea iniţiati mă pricep să-i ascult cel
în adîncul pămîntului vei : „Brigada înaltei mai subtil sunet. Unii se în cadrul săptămînii
„cărbunele" nu mi-a lă productivităţi !“ ? După tem de cuvîntUl ambiţie, cărţii agrozootehnice din
sat nici un răgaz. De la cum îmi dau eu seama, alţii se jenează să-L re „Luna cărţii", la C.A.P.
începutul-începulului tre . cred că din certitudine, cunoască drept o calita Sălile (comuna Băiţa)
s-a desfăşurat o masă
buia să îndeplinim sar te, dar eu, eu ştiu că rotundă pe tema „Reali
cini mari ; uneori mi se pentru mine şi ortacii zarea lucrărilor agricole
păreau imposibile. Fără mei ambiţia a fost un de primăvară în condiţii
nici o exagerare făceam Cu minerul EUGEN VOICU, impuls, a fost o voinţă optime". Acţiunea a fost
despre iniţiativa
eforturi uriaşe. Poate că de a scoate la ziuă căr condusă de inginerul a-
aşa am devenit ambiţios. „BRIGADA ÎNALTEI bune, de a împlini"... gronom Ioan Miheţ.
PRODUCTIVITĂŢI"
Dacă v-aş spune că mă Iată, printr-o judecată TURNEU DE HANDBAL.
preocupă de două dece pornită dintr-o experien VA JUCA, LA DEVA, Şl
nii îmbunătăţirea cali ţă de ani întregi, ce în VASILE STÎNGĂ...
tăţii, sporirea eficienţei din siguranţa muncii pe seamnă pentru Eugen
economice, mecanizarea, care o facem. Iscodesc Voicu de la mina Petri- Azi, începînd cu orele
o să mă credeţi ?... Poa mereu, ici-colo, să desco la ambiţie, cum a înţeles 15, şi mîine, de la ora 8,
te pare naiv, dar munca păr noul şi încerc să-l şi înţelege sensul exact la Sala sporturilor din
a creat nu numai mina, aplic în frontalul nos şi profund al acestei dă Deva, iubitorii handbalu
ci şi treptele în spirală tru. Da, cred că acest lu ruiri atît de prezentă şi lui pot asista la un inte
ale inteligenţei. Poate cru este cel mai impor eficace în viaţa noastră. resant turneu masculin,
cu participarea echipelor
nu-i eu totul şi cu totul tant, să fii sigur că faci Numai aşa, colectivul Metalul Hunedoara, Ştiin
întîmplător faptul că în un lucru, că şi tu contri care a trimis industriei ţa Petroşani, selecţiona
anul care a trecut, folo bui, intr-un fel sau altul, suplimentar, în prima lu tele judeţelor Caraş-Se-
sind un complex meca la construirea vieţii tale nă a acestui an, peste verin şi Hunedoara şi
nizat şi o combină mo şi a celorlalţi. Sînt aspru 1 500 tone cărbune, a în C.S. şcolar Hunedoara. în
dernă, am extras peste cu mine însumi, în pri ţeles că va fi „belşug" echipa C.S. Şc. Hunedoa
prevederi 19 360 tone de mul rînd cu munca mea. şi-n progresul ţării şi-n ra va evolua şi Vasile
Stingă, component al e-
cărbune. Zile şi nopţi Atîta timp cit munca hambarele minţii şi ale chipei reprezentative a
fără întreruperi m-am mea e de calitate, nici inimii. României, crescut şi lan
obişnuit să intervin ime un ortac nu-mi poate re Centrul cîvle al comunei Zam se modernizează. Cel mai sat în formaţia şcolară
diat în munca brigăzii proşa ceva atunci cînd îi DUMITRU DEM IONASCU nou edificiu — prezent in imaginea noastră, reprezintă blocul hunedorcană.
în care locuiesc oameni ai muncii din comună şi care are
ta parter un oficiu poştal.
