Page 41 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 41
ANUL XXX
NR. 6 307
DUMINICA,
12 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
IA INVITAŢIA TOMULUI NICOLAE CEAUSESCii,
PREŞEDINTELE R.A. EGIPT, MOHAMMED AAWAR [l SADAT,
agricultură FACE 0 VIZITĂ Df PRIETENIE ÎN ŢARA NOASTRĂ
La invitaţia tovarăşului tat cu cordialitate pe pre Erau de faţă Petru Bur-
Sîmbătă, 11 februarie, au 1. Raport cu privire la blemele privind dezvolta
pre
avut loc lucrările plenarei îndeplinirea prevederilor rea producţiei de cereale Nicolae Ceauşescu, Socia şedintele Mohammed An lacu, ambasadorul Româ
Republicii
şedintele
war El Sadat. Ce;*yloi şefi
niei la Cairo, şi Hassan
Comitetului judeţean de din programele de 'dezvol păioase, porumb şi plante liste România, sîmbătă sea de Stat şi-au strîns înde
partid cu activul din agri tare a agriculturii şi indus tehnice ; ra, a sosit în ţara noastră, lung mîinile, s-au îmbrăţi Abdel Al Nayel, ambasa
dorul Egiptului la Bucureşti.
cultură. La lucrările ple triei alimentare pe perioa — Secţiunea pentru pro şat cu căldură.
în vizita sa în România,
narei au luat parte mem da 1976—1980 şi sarcinile blemele privind dezvolta într-o vizită de prietenie, preşedintele Republicii A-
brii şi membrii supleanţi ce revin agriculturii în a- rea producţiei de legume, preşedintele Republicii A- Preşedinţii N i c o l a e rabe Egipt este însoţit de
ai Comitetului judeţean de nul 1978 şi în perspectivă, cartofi şi fructe ; rabe Egipt, Mohammed An- Ceauşescu şi Mohammed Sayed Marei, preşedintele
partid, membrii Comisiei din planul naţional unic şi — Secţiunea pentru pro war El Sadat. Anwar El Sadat s-au în Adunării Poporului, Mo-
judeţene de revizie, primii blemele privind dezvolta Din cauza condiţiilor at treţinut apoi într-o ambi hamed Ibrahim Kamel, mi
secretari ai comitetelor din indicaţiile date de to rea zootehniei. mosferice nefavorabile, a- anţă de caldă cordialitate, nistrul afacerilor externe,
municipale de partid, se varăşul Nicolae Ceauşescu vionul prezidenţial, la bor caracteristică raporturilor Hassan Ahmed Kamel, şe
cretarii comitetelor, orăşe la Consfătuirea de lucru de Raportul la primul punct dul căruia a călătorit şe dintre cei doi oameni de ful cabinetului prezidenţi
neşti şi comunale de partid, la C.C. al P.C.R. din 1—2 al ordinei de zi a fost pre ful statului egiptean, nu a stat, relaţiilor de prietenie al, de alte persoane ofi
membrii Consiliului Uniu februarie 1978. zentat de tovarăşul Ilie putut ateriza la Bucureşti, dintre ţările şi popoarele
nii judeţene a C.A.P., ca 2. Măsuri cu privire la Rădulescu, prim-secretar ci pe aeroportul ,,Mihail noastre. ciale.
dre de conduceri; şi specia realizarea sarcinilor ce re al Comitetului judeţean Kogălni-ceanu" din Con Şeful stalului egiptean a
lişti de la Direcţia gene vin agriculturii judeţului Hunedoara al P.C.R. stanţa. De aici, preşedin fost întâmpinat, de aseme Pe aeroportul „Mihail
rală pentru agricultură şi din hotărîrile adoptate de în cadrul dezbaterilor în tele Mohammed Anwar El nea, de tovarăşii Emil Bo- Kogălniceanu“, preşedinte
industria alimentară, pre Conferinţa Naţională a plen şi în secţiuni au luat cu Sadat şi persoanele oficia bu, Ion Dincă, Gheorghe le Mohammed Anwar El
şedinţii, inginerii şi medi P.C.R., din planul unic de vîntul 63 de participanţi. în le care îl însoţesc şi-au Sadat a fost întîmpinat de
cii veterinari din consilii dezvoltare economico-socia- şedinţa plenară au luat continuat călătoria cu ma Oprea, Gheorghe Pană, Ion Tudor, preşedintele
le intercooperatiste şi din lă pe anul 1978 şi în pe cuvîntul tovarăşii : Ieronim şinile spre Bucureşti. George Macovescu, minis Comitetului Executiv al
C.A.P., şefii de ferme din rioada 1979—1980, din in Grecu, secretarul Comite La sosirea în Capitală, la trul afacerilor externe, \ţa- Consiliului popular al ju
unităţile agricole, medicii dicaţiile secretarului gene tului comunal de partid reşedinţa rezervată înaltu sile Pungan, şeful grupu deţului Constanţa, de alţi
veterinari de la circum ral al partidului, tovarăşul Boşorod, Teodor Vasiu, lui oaspete, preşedintele lui de consilieri. ai pre reprezentanţi ai organelor
scripţiile veterinare, direc Nicolae Ceauşescu, date cu Nicolae Ceauşescu a salu şedintelui Republicii. locale de stat.
torii I.A.S. şi ai asociaţii prilejul Consfătuirii de secretarul Comitetului co I
munal de partid Ilia, Tovie
lor intercooperatiste, cadre lucru'de la C.C. al P.C.R. Manea, secretarul Comite %
de conducere de la Trus din 1—2 februarie a.c. partid I
tul S.M.A., de la unităţi 3. Informare privind rea tului comunal de J Măsurile de necontenită fia celor patru mineri, care care plecau în necunoscut, i
le judeţene care au sarcini lizarea sarcinilor de plan Brănişca, Petru Itul, se | evoluţie din epoca noastră s-au angajat să califice la aducînd oamenilor vestea 1
cretarul Comitetului comu
în domeniul agriculturii, şi acţiunilor programate în nal de partid Sălaşu de Sus, , produc mari înnobilări, nu locurile de muncă şi să unor noi descoperiri. Mine- '
de la U.J.C.C. şi Sucursala agricultură pe luna ianua Ilie Rădulea, vicepreşedin numai materiale dar şi u- înnobileze minţile, a nu rul nu laie numai cărbune- |
Băncii pentru agricultură rie a.c. Concluziile ce se te al Biroului executiv al I mane. Uneori, modeşti me- mai puţin de 32 de tineri, le, el asie dulgher, zidar, J
şi industrie alimentară, desprind din desfăşurarea Consiliului popular Baia ' serioşi, cum ar fi Gheorghe dornici să pătrundă taine mecanic şi alpinist, gimnast »
şi medic şi, in primul rind, {
cercetători de la Staţiunea adunărilor generale ale | Scorpie, Ion Cistelecan, Ion om îndrăzneţ, iscusit şi cu *
de cercetări şi producţie oamenilor muncii din I.A.S., de Criş, Viorel Niculescu, J Brînzan şi Traian Pop, da mult singe rece. Virtuţile t
la mina Uricani, fac tri
pomicolă Geoagiu, pre S.M.A. şi coperativele agri preşedintele C.A.P. Densuş, minerului sint ca florile : <
di I miteri generoase către fe-
şedinţii comisiilor comuna cole de producţie. Gheorghe Dumitraşcu, s nomenul. exemplu, amplu, nu înfloresc decit in pă- J
le ale crescătorilor de a- 4. Aprobarea programu rectorul I.A.S. Simeria, emoţionant, privind efortul le• adincului. Minerii sint mint bogat, bine hrănit şi |
nimale şi pomicultorilor lui culturii porumbului pen Gheorghe Cuteanu, secre ( statornic da scoatere a a- oameni minări. Nu oricine hrănitor la rindu-i“. ,
Şi, pină la urmă, iniţia- g
din satele necooperativiza- tru anul 1978. tarul Comitetului Comunal ' vuţiei. negre la ziuă, dar şi poate fi miner! Am reţi
te, activişti de partid şi de de partid Bretea Română, 8a „scoaterii“ unui om bine nut spusele lui Gheorghe rea celor 32 da „bărbaţi" 5
va duce in final la aceeaşi *
stat, ziarişti. Lucrările s-au desfăşurat Carol Koska, directorul O- , instruit, capabil de noi per- Scorpie : „Meseria noas-
asupra tră-i unică. Minerul are in brăfară de aur.
formante.
Stăruim
Lucrările plenarei au a- în plen şi în următoarele ficiului judeţean de repro- j unui asemenea fapt, cu ra- el ceva din spiritul de
vut următoarea ordine de secţiuni : * diafii etice, aflat în aien- jertfă al marilor călători, DUMITRU DEM. lONAŞO^ j
zi: — Secţiunea pentru pro (Continuare in pag. a 2-a) V » — * nw IT m m*ni— m tmmmt * «—»» • txjsa
ÎN INTERIORUL oameni ai zilelor noastre
ZIARULUI
„Ce lese din mîna noastră
® în ajutorul lecto
5
rilor, propagandişti e garantat 3 an de
lor, al celor care pre
Cînd împlinea J.4 ani,
zintă informarea po în 1950, Cornel Turdăşan,
litică un băieţandru mărunţel
şi firav din satul Căstău,
© Un frumos suc venea la I.M.M.R. Sime
ria, dornic să înveţe o
ces al colectivului ar meserie, să se califice,
tistic peîroşănean „să mă fac om" — cum
îi place să spună astăzi.
— Aţi intrat în al 28-
© Consemnări : îm lea an de muncă aici, la
potriva absurdului I.M.M.R. Simeria. Ce au
însemnat pentru lăcătu
® Semnal şul Cornel Turdăşan a-
ceşti ani ? — îl întrebăm.
Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor plenarei Comitetului judeţean de partid
cu activul din agricultură. Foto : V. ONOIU — M-am calificat în
meseria pe care mi-am
ales-o, în muncă am a-
vut parte de foarte mul
-
„PROTECŢIA MUNCII du-se totodată o instruire batere fructuoasă pentru conferinţele cercetătorilor , te împliniri, în viaţă la
ARE CUVÎNTUL" practică, colectivă, a în epigramişti şi caricaturişti. organizate la Braşov şi fel. Am casă, 4 copii : Ni- nu te oboseşte niciodată.
tregului personal muncitor Astăzi, membrii Cenaclu Baia Mare, studenţii petro- La noi, aici la cutiile de
Sub acest generic au loc, privind normele de protec lui umoriştilor din Valea _şăneni au adus 6 premii şi coleta, Marius, Alexandra la roţile vagoanelor,
la I.V. Călan, analize şi ţia muncii, importanţa şi Jiului se vor întilni, In ~7 menţiuni. şi Alexandru, scumpi ca munca trebuie făcută cu
dezbateri pe teme de pro necesitatea respectării lor tr-o şedinţă de lucru, la MAI MULTE MĂRFURI lumina ochilor. De peste cea mai mare răspunde
tecţia muncii. în cadrul ac stricte. Şcoala generală nr. 6 din 16 ani sînt şef de echipă,
ţiunilor respective se pre PENTRU POPULAŢIE re. Un cuzinet, un rul
zintă filmele : „Dialog", adică organizez şi con ment nelalocul lui poate
Unitatea nr. 3 aparţinînd
care se referă la modul de la o zi la alta I.C.S. mărfuri industriale duc munca zilnică a 29 duce la aprinderea fusu
cum trebuie să se circule Hunedoara, lucrător-gestio- de oameni. Pină în 1973 lui osiei şi, de aici. grave
în întreprinderi ; „Explo nar tovarăşul Dumitru -Şer- am lucrat Ia locomotive, evenimente de cale. Ui-
zia", în care sint aduse în Petrila, unde s-a organizat. ban, a vîndut de la înce apoi a trebuit să schim taţi-vă, o cutie gata cum
dezbatere consecinţele in CENACLUL UMORIŞTILOR şi o expoziţie de desene şi putul acestui an un bogat băm... macazul pe vagoa e aceasta, de pildă, se în
disciplinei, neglijenţei, a Ieri, la I.M. Livezeni, caricaturi. ne, mai precis pe vagoa chide, se plumbuieşte şi
încălcării N.T.S. ; precum membrii Cenaclului umo volum de mărfuri, depă- ne cisternă, la montarea trei ani nimeni nu mai
şindu-şi planul la zi cu
şi un film medical care se riştilor din Valea Jiului — PREMIILE
referă la modalităţile de care au ca oaspeţi pe ca- CERCETĂTORILOR peste 25 000 lei. Această cutiilor cu rulmenţi sau pune mîna aici. Vagonul
cuzineţi.
N-a fost uşor,
acordare a primului ajutor ricaturiştii A. Poch şi A. La confruntările naţiona realizare se datoreşte bu dar am făcut-o din mers. va alerga pe arterele de
nei aprovizionări a unităţii
în cazuri de fracturi. Sînt Dragoş de la revista „Ur le ale cercurilor ştiinţifice cu articole textile, hărniciei — oţel ale ţării, fără odih
prezentate informări pri zica" — s-au întilnit cu co studenţeşti, reprezentanţii în muncă a lucrătorilor, E grea meseria a- nă, trei ani încheiaţi şi
vind abaterile mai grave şi lectivele gazetelor de pe Institutului de mine Petro din rindurile cărora se re ceasta, munca la vagoa va trebui s-o facă în de
accidentele petrecute anul rete şi satirice din muni şani au susţinut lucrări marcă Georgeta Dodu, Ma ne ? plină siguranţă.
trecut în întreprindere şi cipiul Petroşani. Intîlnirea valoroase. Parte din aces riana Pavel. Leontina Nis- — Munca pe care o
în cadrul secţiilor făcîn- s-a transformat într-o dez- tea au fost premiate. De la torică şi alţii. faci cu drag, cu plăcere. (Continuare in oag. o 2-n)
—)
