Page 43 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 43
DUMINICA, 12 FEBRUARIE 1978
ICig. 3
Consemnări ţ >
IR8E 1 CÎND PLEACĂ MAMA
Un frumos succes aS v\ ’ LA PIAŢĂ...
... nu trebuie să lase a-
împotriva absurdului ragazul aprins şi chibri
toţi ; colectivului artistic petroşănean turile la îndemîiiâ, ' mai
Există încă, din păcate, un număr de servituti umane, cu seamă dacă în casă
Lru <eo- Noua premieră a Tea triste ca orice servitute, pe caro mulţi sini înclinaţi să râmîne cu copilaş ne-
N'igeJ. să accentueze izolarea. O dreanu (Marika), Smaran-
trului de Stat „Valea Jiu atmosferă de fatalitate da Petrescu (Babjakova), le considere ireversibil legate de destinul speciei noastre supravegheat. Mămica lui
lui" din Petroşani, „Ale- pluteşte în permanenţă, Şlefania Donca (Doamna) , ginditoare. O asemenea fatalitate ar fi suferinţa fizică, Robert Tenchiu, din De
geţi-1 singuri", de Ivan prefigurînd sfîrşitul. şi Cornelia Alexei (Fan- \ alta ar fi bolile, alta frica dc moarte. Nimeni nu le poale va, n-a ţinui seamă de
nega şi ele vor exista probabil încă multă vreme, dar a
Bukovcan, este incontes Regizorul Florin Fătu- ka). Dar personajul care i le socoti eterne mi se pare totuşi un punct de vedere nr- aceste reguli elementare
ii ; tabil o realizare deosebi lescu a lucrat bine, cu a- polarizează atenţia este, 1 cesiv. Pentru că, iată, se ivesc mereu speranţe şi victorii cînd a plecat după cum
tă, poate una din cele fecţiune evidentă faţă de fără îndoială. frizerul * parţiale pe aceste teritorii minate. O nouă şi spectacu părături. Mi-cuţuJ Robert
xl, în
la ora mai valoroase a ultimilor text, cu înţelegere luci- Uhrik, interpretat de Ni- î loasă descoperire — endorf inele — se pare că vor da o s-a jucat cu flacăra ara
ele in- ani. Succesul este cu atît dă a sensului piesei. Bo- colae Gherghe. Prin dis- lovitură decisivă suferinţei fizice. Teama de moarte poale gazului, lucrurile din ca
e tenis mai important, cu cît fi şi este de atitea ori umilită prin creaţie : munca e să au luat foc, copilul
ruin iei; gat în nuanţe şi ex-presiv tribuirea inspirată a a-
colectivul artistic petro- s-a dovedit personajul cestuia intr-un rol deo- ^ singurul lucru care ne poale ajuta să uităm că vom muri. era gata să moară in
conţi- şănean a avut de înfrun- sebit de dificil, regia a i Cit despre boli, acela boli cumplite care terorizează prin toxicat. Au sărit vecinii,
tat dificultăţile unei par ---------------------------------- obţinut o demonstraţie J veacuri omenirea, ele cad rind pe rind sub asaltul ştiin apoi pompierii. Incediul
tituri dramatice, dificile: actoricească, impunînd o ) ţei. Sint azi de domeniul istoriei ciuma, holera, tubercu a fost stins, viaţa copilu
o secvenţă din lungul şir compoziţie dc zile, mari. I loza, poliomelita şi cu totii sperăm şi in căderea altora. lui salvată prin interven
al tragediilor ultimului Premieră la Scenografia, semnată J Era ca şi injrint paludismul. Era pentru că azi nu mai e. ţia şi priceperea medicu
pentru Ziarele ne aduc ştirea uluitoare că paludismul a recidi
lea cel război mondial, în care de Ştefan Barat-h, a creat ţ vat dobîndind iar pe întinse zone ale globului un caracter lui de gardă, Doina Ţur-
‘le ele zece oameni, transfor feafrul de Sfaf un cadru concentrat şi 1 endemoepidemic. Mai mult : în Asia da sud-est şi in A- can. Cum lăsaţi casa cînd
maţi în ostateci, vor tre expresiv, în care se zba- 1 merica latină se conslală de patruzeci de ori mai multe plecaţi la piaţă, mămici
bui să-şi plătească elibe „Valea Jiului" te o lume dominată de I cazuri decît acum opt ani, cind paludismul părea infrint. lor ? {Gh. I. Negrea).
>tă co- rarea prin sacrificarea u- incertitudini. ^ Dar de ce nu a fost infrint ? Ei bine, aici intervine ab
nuia dintre ei. surdul. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a iniţial un vast PE URMELE
ine î Piesa e stufoasă, cu u- t program de eradicare a malariei care a redus considera
itat ele Recrutaţi dintr-o lume neie lungimi obositoare, ? „SEMNALULUI"
an ; eterogenă, zugrăviţi cu ce diluează- în uncie mo- i bil mortalitatea, dină rezultate excelente, insă numai pînă
„Aero- colectiv format din gru la un punct. Punctul acela critic se cheamă epuizarea „Felicitare cu trie" se
c mi eră forţă realistă, eroii pie pul celor zece condam mente starea de tensiu- l fondurilor. Aşadar din lipsă de fonduri, o organizaţie
a stu- sei se înfruntă la o ten ne, şi nu totdeauna cos- J mondială specializată, aparţinând de O.N.U., nu a putut intitula o no-tă publicată
L'anc. siune înaltă ; evoluţia lor naţi. Deşi s-au diferen tumaţia este cea adecva- i salva omenirea da un flagel secular căruia i se cunosc la rubrica „Semnal" în
se construieşte pe situaţii ţiat suficient, grupul s-a tă epocii. Toate acestea ^ şi ca-uzele şi mijloacele de eradicare. Dar la cit — ne în numărul nostru din 14
tari, brutale, cinice, dar sudat într-o orchestraţie nu ne împiedică însă să i trebăm, pe bună dreptate — la cit se va fi ridicat aceas ianuarie. Era vorba acolo
dincolo de replici răzbat minuţioasă şi se cuvine desluşim sensul tragic al J tă sumă de care organizaţia mondială nu a puiul bene
înţelesuri profunde. în aici o citare integrală : piesei, adevărul amar, \ ficia ? Mult, pufin ? Nu ştim, nu ne dăm seama. Ştim
limba tregul eşafodaj prilejuieş Avram Birău (un vaga mesajul ei umanist. ^ doar cu exactitate că ea este echivalentă cu preţul UNUI
te momente de emoţio bond), Virgil Flonda (On- SINGUR portavion cu propulsie nucleară. Situaţia tine
irci. drej), Florin Plaur (dr. Elaborată atent pînă la i de domeniul absurdului tragic. Şi a numai una dintre ne
aza de nală intensitate ; drama detaliu, cu c mare in- i număratele silua(ii absurde pe care le creează absurda de un şofer care a reuşit )
este construită pe princi Suştek), Alexandru An- vestitură de energie şi ta- i cursă a înarmărilor. Absurdul devine astfel el însuşi un
piul cadrului închis, pun ghelescu (Tomko), Mir- lent, noua premieră se flagel sinistru, mai cumplit decît o molimă. Lupta împo să evite un accident pe
ţile ei cu exteriorul sînt cea Pîni.şoară ■ (Terezcak). înscrie în contextul efor triva sa e veşnica luptă a binelui împotriva răului şi în şoseaua Brad — Barza, J
Pa- rupte aproape total. U- Chiar dacă nu dobîndesc turilor spre calitate ce seamnă un imens şi sublim efort al întregii omeniri pro în condiţii de drum pe- <
t uma- gresiste din acest frămintat sfirşit de veac. Căci. absurdul, riculos, pe care nu se
Isod ; nica legătură cu viaţa, strălucire şi forţă de caracterizează această s ca şi atitea altele, poale fi şi el pînă la urmă infrint de luaseră măsurile necesa
itreba- Fischl (o subtilă inter convingere, rolurile femi stagiune petroşăneană.
pretare a lui Dumitru nine au fost susţinute cu \ lancea raţiunii. re pe timp de iarnă. Ne
:articlia Petrescu), nu face decît răspunde la acest „sem
el Gi- naturaleţe de Paulina Co- C. DROZD \ RADU CIOBANU nal" Comitetul orăşenesc
îistocle
l —. ______________________________ [ de partid Brad : „Imediat
după ce s-au petrecut ce
le descrise a sosit şi ma
cu
material
şina
anti
mmm şi de dataria Scrisoare derapant, reglementin-
du-se situaţia. Pentru a se
evita pe viitor situaţii ca
acestea, Secţia de între
noastră, a cetâfenilar... deschise ţinere şi reparaţii de
}0 Bu- drumuri şi siguranţa cir-
'oncer-
Rndio- ^ curiaţiei Dever are in
etfiicră In ziarul din 18 ia îndu-ne nouă greutăţi şi UNUIA CARE 1 curs de amenajare in
rceo- CALOMNIAZĂ / oraşul Brad un sector ce
; 8,00 nuarie semnalam că pe lipsind populaţia din a-
8,30 strada Grădinilor din eeste zone de folosirea ) va fi dotat ou toate cele
iţelor ; Hunedoara, unde fusese serviciului telefonic pu Iţi răspundem astfel la l necesare asigurării unei
Parii- scrisoarea trimisă, pentru că / circulaţii corespunzătoare
1 ; 10,10 un telefon public, a mai blic local. Vă informăm nu ţi-ai dat numele şi adre 1 pe drumurile naţionale
patria rămas doar... cabina, pre că cele arătate mai sus sa. Acum ştim dc ce n-ai
calinul supunând atunci că aces au fost aduse la cunoş avut curajul s-o faci. Pen ^ din zonă". (I. Cioclei).
i înre- tinţa organelor de mili tru că respectiva scrisoare
pula.ră; ta, ori a fost dus la re
ii toţi ; parat, ori a dispărut. Re ţie, pentru urmărirea şi e o calomnie la adresa u- ) LIPSA DE PREVEDERE —
,15 Da- venim astăzi cu cîteva depistarea acestor răufă nui consătean al dumitale, \ PĂGUBEŞTE
— mu cători". factorul poştal ce deserveşte
ici a ve- precizări, primite din satele Lăsau, Teiu şi Grind. J Joi 9 februarie, maga-
Nicola partea Direcţiei judeţene Organele de miliţie îşi Acuzele aduse acestuia fi
20 Por- de poştă şi telecomunica vor face desigur datoria, ind destul de grave, s-a în 1 zinul de pîine din Dobra
,40 Ho- treprins o cercetare la faţa ^ oferea spre vînzare o
i easoft : ţii : „Microreceptorul de dar e şi de datoria noas locului. Un delegat al Di / mostră de lipsă de pre-
10 00 la cabina telefonică ur tră, a tuturor cetăţenilor,
nantft : bană din strada Grădini să nu permitem să se recţiei judeţene de poştă şi i vedere — piine integrală
20.15 telecomunicaţii s-a deplasai | total necorespunzătoare
22,00 lor a fost furat de per întîmple astfel de lucruri, în satele amintite, unde a pentru consum. Cum de-a
> nnora- soane răuvoitoare, ne să 'sesizăm atunci când stat de vorbă cu reprezen
J\strada vedem că aceste bunuri tanţi ai organelor locale de ţ ajuns in magazin ? Bru-
Buletin identificate pînă în pre partid şi de stat şi cu mulţi l tăria comunei, care de-
3ii stop zent. Menţionăm că în colective, mijloace de co cetăţeni beneficiari ai ser i serveşte 36 de puncte de
mai multe zone din oraş municare, nu sînt folosi viciilor .factorului poştal vi 1 desfacere din zonă, se
s-au ivit asemenea situa te corect sau nu sînt păs Sub bagheta prof. Gcorge Herac. grupul vocal al Şcolii zat. Întâi cîteva constatări... ^ află în reparaţie şi ex-
ţii în ultimul timp, cre- trate în bune condiţii. generale nr. 11 clin Hunedoara se pregăteşte pentru noile
,0î> Ra confruntări din cadrul Festivalului Naţional „Cântarea Româ Cetăţenii nu au făcut obi- i tindere. Spaţiul ei nu o-
ţii; 7,00 niei. Foto : ION VLAD ecţiuni referitoare la modul i ferea nici un fel de con-
Revista cum sint serviţi, afirmind că ţ diţie pentru dospire, dar
I melo- primesc zilnic trimiterile
em as- poştale sosite, ziarele şi l s-a încercat să se facă
Buletin / pîine în ioc să se apele-
so/.i ai revistele la care sint abo ] ze la secţiile de la Zam
),30 Din Colţul noutăţilor* — folosit mai mult naţi iar pensionarii nu con
4
,00 Bu- firmă a fi adevărat faptul ţ sau 11ia. Convins că na
Avaii- că la achitarea pensiilor li i poate oferi astfel de pro-
; 11,35 se fac reţineri din sumele 1 duse populaţiei, preşedin-
l) Bule ce le au de primii. Totoda
tin co pentru informarea cumpărătorului ţ lele cooperativei, Ion
ri ostru ; tă, secretarul adjunct cu i Hander, s-a dus în u1 ti -
meda- propaganda in Comitetul co I mă instanţă după piine
• 13,00 munal de partid Lăpugiu de
C k inii Frumosul centru siderur înlr-una din zilele tre în alte cîteva, ca : magazi xistă şi aici un... dar), nu Jos. deputatul din satul Te ţ la Zam. A adus doar
Raclio- gic Hunedoara creşte me cute, timp de cîteva cea nele nr. 1 textile şi nr. 2 peste tot este scos în evi iu în consiliul popular co l pentru o zi şi alta n-a
ece (le reu, îşi îmbogăţeşte zes suri, în cursul dimineţii şi confecţii, ambele din cen denţă acest lucru. In nici munal, secretarul adjunct ? mai contractat, deşi sec-
5 C'oor- unul din magazinele vizi
Kitm, trea ediiitar-gospodărească după-amiaza, am fost pre trul vechi, de textile nr. 3 al organizaţiei de bază j ţia din Dobra era în con-
10,40 cu noi blocuri de locuinţe, zenţi în multe din maga din O.M., de încălţăminte tate nu am întâlnit un P.C.R. şi preşedintele C.A.P. 1 tinuare nScorespunzătoare
ni plai; edificii social-cullurale şi zinele Hunedoarei, urmă nr. 74 şi galanlerie-parfu- „colţ al noutăţilor" — Lăsau au apreciat in mod i pentru fabricarea pîinii.
i ; 17,05 pozitiv activitatea desfăşu
18,00 spaţii comerciale. Locuito rind printre altele şi cum merie nr. 73, din str. G. E- chiar aşa intitulat şi ex rată de factorul poştal în 1 Am ajuns şi la cooperati-
Teatru rii marelui oraş au la dis se face informarea cum nescu, precum şi în multe pus la vedere —, care să cauză. De menţionai că a- ^ va comunală Zam, in acea
Cadenţe poziţie noile magazine din părătorilor despre mărfu din alimentarele cu auto conţină produse noi, apă cesta, Oliviu Bujoran, este 1 zi. Aici am aflat că sec-
într-o servire. Am mad reţinut rute de curînd şi, eventual,
mu/.ica- centrul civic, din celelalte rile existente sau produse şi secretar al organizaţiei 1 ţia respectivă putea face
n stop microraioane, aici desfă- le nou apărute şi calităţile preocuparea pentru a face însoţite de unele explica de bază P.C.R. din satul Lă faţă la cererea celor din
cîndu-se mărfuri într-o bo ţii despre calităţile sau sau, calitate ce nu şi-ar fi l Dobra pe timp mai în
gată şi diversificată gamă Popwlaţiei—aprovizioiDar^ îa. întrebuinţările lor. Cu cîţi- putut-o menţine dacă nu ar delungat şi cu mai multe
de produse alimentare, tex va ani în urmă existau în fi un om corect şi conştiin sortimente, dar... n-a fost
tile si confecţii sau bunuri cerinţelor, servicii ireproşabil,® magazine astfel de „col cios. solicitată. De ce ? (C.
Şi-acum, după aceste con
industriale. ţuri", dar încet-încet ele statări, concluzia : scrisoarea Ion).
au dispărut.
pentru In lumina documentelor trimisă redacţiei a fost fă
Vremea de partid, a Programului lor, cunoscută fiindu-ne cunoscute unele produse Referitor la acest din cută dc un răuvoitor, s-a SE MAI VEDE
ilzească. de creştere a nivelului de vechea zicală că „reclama noi (afişele despre televi urmă aspect notat, am re dovedit neîntemeiată şi vă DOAR RUGINA
,ult no- dit tendenţioasă. Am ţinut
ploi lo- trai în cincinalul 1976— e sufletul comerţului". zoarele cu circuite integra ţinut asigurarea directoru
fla mo 1980, adoptat de Conferin Spre deosebire de trecut, te, de exemplu), afişarea lui întreprinderii de stat să facem public cazul res Oricărui trecător pe
ri tem- ţa Naţională a partidului cînd aceasta se făcea pen la vedere a listelor cu pro pentru produse industria pectiv, pentru că nu e singu lingă tutungeria din a-
foră din lar ; şi astfel dc scrisori
din decembrie 1977, apro tru creşterea profiturilor duse ce se vind cu plata le, tovarăşul Drago Artur, trebuie cercetate, se pierde , propierea pieţii Devei îi
fi eu- vizionarea populaţiei se comercianţilor, acum ea se în rate — la confecţii, au- că este în intenţia dum timp, se consumă nervi. î sare în ochi, fără să vrea,
4 grade desfăşoară în tot mai bune nealor să reînfiinţeze în Toate acestea, pentru că unii ' panoul de tablă instalat
între 6 face în interesul cumpără to-moto, electrice, mobilă pe trotuar. Pe el nu se
condiţii, în majoritatea torului, spre a-1 ajuta să magazine „colţul noutăţi oameni, în contradicţie fla
îbruaxie magazinelor găsindu-se a- şi altele. La magazinul de lor". în acest sens, cu o grantă cu etica noastră so poate „citi" insa decît câ
general se hotărască să cumpere mobilă, într-o foarte fru parte dintre responsabi- cialistă işi pierd vremea ca- r este complet şters scrisul
ehimbă- bundenţă de produse. Con- ce e mai bun şi frumos, lomniindu-şi semenii, incer- J şi că încet, încet începe
ea ploi jugînd aceasta cu o grijă mai potrivit necesităţilor moasă expoziţie cu vînza- iii-gestionari s-a şi stat de cind să arunce■ noroi peste
sporită faţă de servirea re, la fiecare garnitură ex vorbă, aşa că în curînd munca şi realizările altora, să fie mîncat de rugină.
e ume- sale. Ne-a impresionat în pusă sînt explicaţii despre vom avea plăcerea să le Cu puţină vopsea şi bu
Vor promptă, operativă şi pli Împotriva lor, cind ii de năvoinţă s-ar putea da
ub tor nă de solicitudine a cum mod deosebit atenţia şi so piesele ce le conţine şi pre întîlnim reînfiinţate. Aş pistăm, trebuie să facem cu
ni nsoa- părătorilor, ne putem face licitudinea cu care sînt ţul fiecăreia. teptăm şi noi alături de toţii opinie ! Merită opro altă „fată" panoului res
prezen- Deci, toate bune ! Măr cumpărători !... briul nostru ! pectiv. Cine ia această i-
sud de o imagine completă asupra întîmpinaţi cumpărătorii niţiativă ? (T. Novac).
comerţului anului 1978 în în modernele magazine din furi sînt destule, variate,
municipiul Hunedoara. centrul civic. De asemenea, de bună calitate, dar (e- DOINA COJOCARU MIA VOICU