Page 46 - Drumul_socialismului_1978_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NIi. 6 308 © MARŢI, 14 FEBRUARIE 1978
Pag. 2

PROGRAMUL
UNIVERSITĂŢII
POLITICE Şl DE i Televiziune
CONDUCERE DEVA,
y
PENTRU 14 Şl 15 9,00 Tel eş coală ;
10.00 Antologia Ulmului pen­
FEBRUARIE 1978 tru copii şi tineret :
Stan şi Bran ;
11.00 în alb şi negru, Călă­
MARTI, 14 FEBRUARIE
reţii (1) ;
a.c., ORA 18 — ANUL II. 11,50 Telex ;
— dezbatere : „Producti­ 11.55 închiderea programu­
lui ;
vitatea muncii şi căile 16.00 Telex ;
creşterii ei. Sarcinile orga­ 16.05 Telcşcoală ;
nelor şi organizaţiilor de 16,35 Curs de limbă engle­
(Urmare din fcag. 1) de brigadă minerul Ioan Alături de primul se­ opţiuni privind NOUA partid pentru creşterea ză ;
La volan — emisiune
Săiăgean. De asemenea, cretar al Comitetului o- ORGANIZARE A BRI­ continuă a productivităţii 17.05 pentru conducătorii au­
UNELE MĂSURI maiştrii de pe schimburi răşenesc de partid Lu- GĂZILOR, ÎNTĂRIREA muncii" ; to ;
ÎNTREPRINSE PÎNĂ îndeplinesc efectiv func­ peni, secretarul comitetu­ EXIGENŢEI SI RĂS­ — dezbatere : „Atribuţii­ 17.20 Somoşule, apa ta...
ÎN PREZENT ţia de seî' de schimb. lui de partid şi directo­ PUNDERII ÎN MUNCĂ A le şi responsabilităţile or­ Folclor clin Transilva­
nia in interpretarea
’ INDIFERENT DE FUNC­ rul minei, la discuţia or­ TUTUKOR FACTOEILOR ansamblului artistic
în întregul sector, în ŢIA PE CARE O DEŢIN, ganizată la mină în sco­ ganelor de conducere co­ „SomeşuI-Napoca“ ;
special la abatajele me­ ÂTÎT CADRELE TEH- pul iniţierii acestei acţi­ CARE PARTICIPĂ E- lectivă din unităţile eco­ 17.10 Din cartea naturii :
LA
REALIZA­
canizate cu coniiJlexe, NICO-INGINEREŞTI CÎT uni au participat: Alexe F’ECTIV PRODUCŢIEI DE nomice". Peştera Urşilor. Film ;
REA
Album coral — Cintă
SUBlNGINER.il, MAIS­ CĂRBUNE, TOATE A- MIERCURI, 15 FEBRUA­ 18.10 corala „Sabin Drăgoi“
TRU MINERI ŞI ELEC­ CESTEA COMPLETÎND RIE a.c., ORA 18 — ANUL a Casei de cultură din
TROMECANICI AU FOST IV. municipiul Timişoara ;
REDISTRIBUIŢI. în a- AMTAm-Loem de aoţtone DIRECŢIILE PRINCIPA­ — dezbatere : „Locul şi 18,30 Lecţii Tv. pentru lu­
agricul­
crătorii
din
crst fe! s-au creat func­ LE ÎN CARE SÎNT ORI­ rolul activităţii de organi­ tură ;
ţiile : şef de abataj, şef COmxmA A MJMBILOB ENTATE EFORTURILE zare a procesului conduce­ 19.00 întrebări şi răspunsuri;
de brigadă, şef de schimb. Şl CAftfUSLOR BF? COKÎ3G0KE ÎNTREGULUI COLEC­ rii. Perfecţionarea cadru­ 19.20 1001 cie seri ;
Unii mineri, care au do­ TIV. lui de relaţii întreprinde­ 19;30 Telejurnal ;
20.00
Roadele politicii parti­
vedit pricepere şi înclina­ în întreaga perioadă de re — centrală — minister dului de dezvoltare
ţii pentru însuşirea rapi­ desfăşurare a acţiunii, zi­ în ţara noastră, în lumina cconomico-socială a ţă­
rii — Azi, judeţul Su­
dă a conducerii marilor arul va publica materiale documentelor Congresului ceava ;
agregate, îşi păstrează SI MINERII, SÎNT RE­ Furdui, secretarul comi­ de analiză, colaborări, al Xl-lca al P.C.R. şi ale 20,25 In frunte ( laşa mun­
funcţia de şef de brigadă. TRIBUIŢI ÎN RAPORT tetului de partid al sec­ scrisori, interviuri, anche­ Congresului consiliilor oa­ citoare — Cintcce pa­
triotice şi revoluţiona­
Subinginerul Marius Mă- DE REZULTATELE OB­ torului IV, ing. Dumitru te, reportaje, note, infor­ menilor muncii" ; re ;
răscu şi tehnicianul Gaş- ŢINUTE DE BRIGĂZILE Dănciulescu, şeful secto­ maţii, grafice şi fotografii — prelegere : „Conţinutul 20,40 Scară de teatru : „Me­
par Dănilă, adjuncţi ai ÎN CARE LUCREAZĂ. rului, subinginerul Mari­ prin care va ilustra preo­ şi trăsăturile reproducţiei ridian" de lan Solo-
şefului de sector, au fost A fost deschis un curs us Mărăscu şi tehnicianul cuparea organizaţiilor de socialiste. Concepţia P.C.R. vic. Producţie a tele­
viziunii din Bratislava
numiţi şefi dc abataje în de policalificare prin ca­ Gaşpar Dănilă — ad­ partid şi de masă, a con­ cu privire la factorii creş­ — Premieră Tv. ;
cele două complexe me­ re 60 de mineri primesc juncţi ai şefului de sec­ siliilor oamenilor muncii terii economice în actuala 21.55 Cînteee de altădată —
canizate. maistrul elec­ cunoştinţele teoretice ne­ tor, maistrul electromeca­ pentru ca acţiunea să ca­ etapă de dezvoltare a Ro­ muzică uşoară româ­
nească ;
tromecanic Teodor Bon- cesare conducerii agrega­ nic Teodor Boncalu, mi­ pete caracter de masă, în mâniei". 22.20 Telejurnal.
caiu a preluat funcţia de telor. iar electromecanicii nerii şefi de schimb Ion scopul înfăptuirii sarcini­ Toate activităţile se des­
şef de brigadă la comple­ îşi completează cunoştin­ Solomon şi Ene Tălmaciu. lor majore ce stau în fa­ făşoară la Cabinetul jude­
xul nr. 1, iar ia comple­ ţele privitoare la tehno­ în cadrul discuţiei s-au ţa mineritului din jude­ ţean pentru activitatea i-
xul nr. 2 a rămas ca şef logiile miniere de lucru. cristalizat unele idei şi ţul Hunedoara. deologică şi politîco-eduea-
tivă.
BUCUREŞTI I : 6,00 Ra­
di oprog ram ui dimineţii ;
8.00 Revista pre-sei ; 8,1(1.
Curierul melodiilor ; 9,08
Răspundem ascultătorilor ;
iiiizarea intensă e fondului de timp—rezuîtatu 10,05 Pagini din opereta
„Prinţesa dolarilor" de Leo
Fall ; 10,20 Solişti români
pe meridianele cintecuiui :
Cornel Constantinii! ; H),4U
unei activităţi multilaterale cu oamenii Mioriţa ; 11,05 Atlas folclo­
ric ; 31,35 Discoteca „U" —
-> Esther Fi lip ; 12,05 Din
. comoara folclorului nostru;
. 12,35 Muzică uşoară de Au-
(Urmare din pag. 1) tiv în discuţia adunărilor Ana Crişan, Angela Lăzăres- * rel Manolache şi Edmond
de partid, a grupelor sindi­ cu, Victoria Boşorogan, Ni­ ' Deda ; 13,00 De la 1 la 3 ;
Necsa,
Ioan
Ţeghe,
colae
zolvă fondul problemei — cale, organizaţiilor. U.T.C., Ştefan lovan, Bokos Iosif, - 15,00 Clubul curioşilor; 10,15
. Mereu Înainte — cîntece ;
întărirea disciplinei (coi în dezbaterea celor cu care Mîrcea Greere, Iuliu Jinaru, 16,25 Coordonate economice;
scoşi din colectivul nostru lucrează. Cazurile mai ca­ ' 10.40 Noi înregistrări de
se vor duce în alte colective racteristice de indisciplină Laurean Lucoi şi mulţi alţii. muzică uşoară ; 17,05 Me­
cu toate deprinderile de in­ sînt criticate la gazeta de ...Colectivul I.M. Orăştie moria pămînUilud româ­
disciplină şi, invers, la noi perete, în programele bri­ se preocupă intens — după nesc ; 18,00 Orele serii ;
vor veni alţii, indisciplinaţi, găzii artistice. cum spunea directorul în­ 20.00 Interpreţi ai cîntecu-
lui românesc : George Fo-
din alte unităţi). Am luat — Am organizat, de ase­ treprinderii — de moderni­ • tescu ; 20,15 România —
această hotărîre inspirîn- menea — completa tovară­ zarea strungurilor aflate în peisaj industrial : 20,30 Ca­
du-ne din măsurile stabilite şul Petru Haneş, preşedin­ fabricaţie, de asimilarea u- denţe sonore ; 22.00 o zi în-
de conducerea partidului şi tele sindicatului — vizionări nui nou tip de strung pen­ tr-o oră ; 23,00 Bijuterii
stalului, din iniţiativa tova­ de filme educative, în spe­ tru sculării, de moderniza­ . muzicale din opera „Fedo-
ră“ de Giordane ; 23,35 —
răşului Nicolae Ceauşescu, cial pentru tineret, precum rea şi îmbogăţirea gamei 5.00 Non stop muzical.
preselor mecanice cu ali­
privind creşterea răspunde­ şi popularizarea sistematică
rii colectivelor dc muncă în a legilor, cu sprijinul juriş­ mentare automată — în e-
reeducarea celor judecaţi tilor. senţă de ridicarea nivelului
tehnic şi calitativ al pro­
pentru abateri de la legiie Ne preocupăm ca decla­ ducţiei, aşa cum cer hotă-
statului, în special a tineri­ rarea fruntaşilor şi populari­ rîrile Conferinţei Naţiona­
lor. Şi la noi majoritatea o zarea lor să nu constituie le a partidului. DEVA : Diamantele negre,
formează tinerettil : media un simplu act formal, ci să seriile I-II (Patria) ; HU­
de vîrstă este undeva între Totodată, aici are loc un NEDOARA : iarba verde de
24—25 de ani. servească muncii de educa­ amplu proces de modelare acasă (Flacăra), Operaţiu­
Această măsură a sporit ţie, să cultive în întregul a pregătirii şi conştiinţei oa­ nea „Petrol" (Arta), Sufe­
Werther
mult răspunderile educative colectiv dorinţa de a munci menilor acestui colectiv ca­ rinţele tînărului ; PETRO­
(Constructorul)
re, peste puţini ani, va de­
ale organizaţiilor de partid, şi a se comporta ireproşa­ veni o mare forţă în ramu­ ŞANI : SurJsul mamei (U-
sindicatului, organizaţiei de bil. Şi avem fruntaşi ai că­ nirea), Perla (7 Noiem­
tineret, cadrelor de conduce­ ror exemplu este demn de ra construcţiilor de maşini brie), Nu mai fac (Repu­
ce se dezvoltă accelerat în
re, muncitorilor şi maiştri­ urmat, cum sînt tovarăşii judeţul nostru. blica) ; LUPENI : A ein-
lor. Cei care lipsesc, pentru Ioan Codean, Traian Mihuţ, cca pecete (Cultural), Repu­
că mai avem probleme de Ilie Ocolişan, Nicolae Sicoe, blica din Uzicc, seriile I-1I
(Muncitoresc) ; VULCAN :
disciplină, sînt puşi opera- Avram Popa, Elena Herţa, IOAN MÎRZA Jurnalul unui director de
şcoală (Muncitoresc) ; LO-
NEA : Haiducii • Sally
(Minerul) ; PETRI LA : Ta-
„Realizările din anul 1977 care au evidenţiat, în cu- nase Scatiu, seriile 1-11
sânt net superioare celor Cînd buruienile cresc în livada ta, vîntul lor, căile de elimi­ (Muncitoresc) ; ANINOA-
din anii trecuţi" — se nare a neajunsurilor, de SA : Pianul în aer (Mun­
citoresc) ; BRAD : Şi a ve­
menţiona în darea de sea­ creştere a producţiei şi a nit ziua lâmiilor negre
mă prezentată în faţa a- nu da vina pe cea a vecinului... productivităţii muncii. (Steaua Roşie) ; ORAŞTIE:
dunării generale a oame­ — Prin autoutilare am Inspectorul şi fantoma (Pa­
tria), O sută do zile după
nilor muncii de inginerul reuşit să facem, aici la noi, copilărie (Flacăra) ; GEOA-
Ioan Birău, directorul în­ soluţii de îndreptare a lip­ mod corespunzător, o par­ xistat unele deficienţe în maşina de uns cutii. Dacă GIU BAI : Frază netermi­
treprinderii de producere surilor, o parte dintre cei te a legumelor şi fructelor activitatea fermei pomicole o cumpăram ne costa nată (Casa de cultură) ;
HAŢEG :
ondină
Mica
şi industrializare a legu­ care au luat euvîntul au s-au degradat, nemaiputînd — releva inginera Eugenia 65 000 lei. Aşa ne-a costat (Popular) ; BRAZI : Eu şi
melor şi fructelor Haţeg. căutat să motiveze aspec­ fi utilizate... Gabroveanu, şefa fermei — doar 15 000 lei. S-a demon­ dragele mele mătuşi : CA-
„Pianul producţiei globale tele mai slabe ale activită­ Intr-adevăr, deoarece ma­ dar trebuie să se ţină cont strat că dispunem de su­ LAN : Unde înfloresc cri­
nii (Casa de cultură) ; SI-
a fost îndeplinit în pro­ ţii lor, să „adîncească" teria primă este adusă din că terenul este greu, că am ficiente rezerve care pot MERIA : Robin Hood juni­
porţie de 104,8 la sută, iar justificările. Aşa, de e- judeţe îndepărtate, apar avut greutăţi cu procura­ duce la îmbunătăţirea ac­ or (Mureşul) ; ILIA : Aş­
cel al producţiei marfă în xemplu, gestionarul Ioan cheltuieli mari la transport. rea îngrăşămintelor natu­ tivităţii noastre, numai vo­ teptarea (Lumina) ; TE-
LIUC : Ihlîlnire la aeroport
proporţie de 103,5 la sută. Vasiu şi Nicolae Stoica, Dar cine împiedică între­ rale iar timpul nefavora­ inţă şi interes să fie — a-
Dc asemenea ne-am reali­ şeful serviciului aprovizio­ prinderea să contracteze bil ne-a distrus o parte răta inginerul Marian Jia-
zat şi sarcinile la produc­ nare, arătau că depăşirea legumele şi fructele în ju­ din recoltă. nu, şeful sectorului meca­
tivitatea muncii". In conti­ cheltuielilor la 1 000 de lei deţele mai apropiate ? Nici un cuvînt, însă, de­ nic. ini
nuare, arătîndu-se că în­ se datorează şi faptului că spre faptul că buruienile Noul consiliu al oameni­
treprinderea nu şi-a reali­ maşinile care se deplasea­ au inundat ferma pomico­ lor muncii, ales de aduna­ Timpul probabil pentru
ziua (le 14 februarie 197S :
zat planul la export, la ză în zone îndepărtate din Adunări generale lă, despre nerealizarea la rea generală, trebuie să-şi Vremea în răcire uşoară,
desfacerea şi livrarea unor ţară după materie primă, timp a documentaţiei şi concentreze întreaga aten­ cu cerul mai mult noros.
sortimente ia fondul pieţii se întorc de multe ori fără ale oamenilor nepregătirea în termen op­ ţie spre lichidarea grabni­ Vor cădea ploi locale. Vîn-
şi că la 1 000 de lei chel­ marfa solicitată sau eu tim a terenului. Nu s-a că a lipsurilor ce s-au tul va sufla moderat, cu li­
nele intensificări locale de
tuielile au fost depăşite, cantităţi insuficiente,, de­ muncii amintit nici despre folosi­ făcut simţite în anul tre­ 40—50 km/oră din vest.
se motiva că aceste nerea- oarece furnizorii nu-şi rea cît mai raţională a cut. Colectivul de aici a
Jizări s-ar datora unor fac­ respectă contractul şi gra­ Nerealizarea planului la spaţiului dintre pomi (deşi debutat promiţător în acest
tori externi, în speţă fur­ ficul de livrare. Dar atît export a fost motivată tot s-au făcut unele încercări an. Au fost realizate şi Pronosport
nizorilor, care n-au livrai ei, cit şi alţi vorbitori, n-au prin slaba calitate a ma­ care au dat rezultate bune), depăşite sarcinile de plan
materie primă la calitatea pomenit, nimic despre in­ teriei primite de la furni­ nici despre organizarea pe aferente lunii ianuarie la Rezultatele concursului
corespunzătoare şi la timp. suficienta gospodărire a zorii din afara judeţului. baze ştiinţifice a muncii, majoritatea indicatorilor, din 12 februarie a.c. :
Tonul a u tom u 1 ţu m i tor, magaziilor şi ambalajelor Dar vorbitorii au „uitat" despre întărirea ordinii şi inclusiv la export. Acest Bologna — Pescara X x
Foggia — Roma
plin de justificări, dat ce le au în gestiune, de­ să arate că valorificarea disciplinei în cadrul fer­ lucru însă nu trebuie să Lazio — A talan ta 2
chiar de darea de seamă spre numeroasele butoaie superioară a materiei pri­ mei, cu toate că treburile creeze un climat de auto- Mii an — Juventus x
Internazionale
a consiliului oamenilor şi lăzi caro stau aruncate me din fermele proprii nu merg ca pe roate. Or, mulţumire, ci, dimpotrivă, Nap oii — - Genoa x
muncii, a „molipsit", pa- vraişte în eîmp, deterio- (un exemplu ar fi castra­ credem noi, aici, în adu­ trebuie să mobilizeze între­ Pcrtigia -
Torino — Lanerossi
re-sc. o mare parte din rîndu-se. Datorită unei a- veţii şi fasolea), culegei-ea narea generală a oamenilor gul colectiv la realizarea Vicenza x
Vorbitorii In loc să anali­ semenea „gospodării" şi şi prelucrarea la timp a muncii exista momentul şi ritmică a planului, la în­ Verona — Florentina x x
Brescia
— Lecce
zeze critic activitatea din faptului că uneori în legumelor şi fructelor din cadrul necesare unei ana­ deplinirea angajamentelor Cagliari — Oscila 1
anul trecut şi mai ales au­ timpul campaniilor de re­ aceste ferme ar fi dus la lize temeinice, aprofunda­ asumate în întrecerea so­ Monza — Palermo 1
tocritic activitatea proprie, coltat magaziile şi depozi­ rea liza rea plan u lui. te, asupra acestor stări de cialistă. Rimini — Taranlo 2
Sampdoria — Te mana x
să caute cele mai bune tele n-au fost pregătite în — E adevărat că au e- lucruri. Au fost şi vorbitori MiRCEA LEPĂDATU