Page 48 - Drumul_socialismului_1978_02

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 308 © MARTI, 14 FEBRUARIE 1978

LE PLENAREI COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID

- CU ACTIVUL DIN AGRICULTURĂ

(Urinare din pag. a 3-a) vitatea defectuoasă a cadrelor de la zări în plantaţii pomicole pe 340 ha, ame­ porumbul. Sjut şi multe C.A.P. care obţinj
O.J.S.R.A., Inspectoratul sanitar-veterinar, najări pe pajişti în complex pe 5 194 ha, adă­ scump laptele de vacă, mai ales din cauza
linia ameliorării efectivelor, a profilării, D.G.A.I.A. posturi pentru taurine (2 494 locuri), adăpos­ producţiilor mai mici şi a plăţilor pentru fu­
concentrării şi specializării producţiei zoo­ Raportul arată în continuare, că pentru turi pentru ovine (9 600 locuri), adăposturi raje şi îngrijitori.
tehnice, a îmbunătăţirii potenţialului pro­ a impulsiona acţiunea de îmbunătăţire a pentru porcine (1 800 locuri), modernizarea In scopul îmbunătăţirii activităţii econo-
ductiv al pajiştilor naturale, precum şi al efectivelor de animale, în anul 1977 s-a în­ spaţiilor existente la fermele I.A.S. Bîr- mico-financiare se impune ca în paralel cu
introducerii unor tehnologii noi de creştere tocmit, din iniţiativa Biroului Comitetului cea, Lăpuşnic, Rîu Bărbat, I.S.C.I.P. Orăştie, acţiunile ce se întreprind pentru sporirea
şi exploatare a animalelor. Rezultate bune judeţean de partid, un program de amelio­ precum şi construirea depozitului de legume producţiei să se ia prin plan măsuri ener­
a obţinut Complexul intercooperatist de în­ rare cu sarcini şi termene de înlocuire a şi fructe din Deva, pătule pentru porumb, gice pentru reducerea cheltuielilor şi în
grăşare a tineretului bovin de la Orăştie animalelor slab productive şi de rase neco­ magazii şi platforme pentru cereale, F.N.C. principal a cheltuielilor materiale şi cu re­
care anul trecut a realizat un spor în greu­ respunzătoare. Este necesar ca D.G.A.I.A., Mintia, extindere F.N.C. Orăştie, moderniza­ tribuirea care în majoritatea C.A.P. au pon­
tate de 1 020 g/zi animal şi 5 milioane lei organele agricole de specialitate, consiliile re abator şi fabrica de bere Haţeg. In ce
dere ridicată. Trebuie să acţionăm pentru
beneficii, precum şi Complexul de miei de populare să acţioneze ferm pentru îmbună­ priveşte mecanizarea în aceşti doi ani, agri­ valorificarea superioară a .materiilor prime
la Simeria cu un beneficiu în 1977 de peste tăţirea structurii calitative a efectivelor. Va cultura judeţului a primit '71 tractoare, 55 agricole, obţinerea unor sporuri corespunză­
460 000 lei. Toate acestea au permis să se trebui să asigurăm peste tot lotizarea ani­ combine „Gloria", 15 combine dc recoltat toare de recolte prin folosirea maşinilor a-
livreze la fondul de stat, anual, cantităţi malelor, îmbunătăţirea activităţii de însă­ furaje, 42 maşini de afinat solul şi alte gricole; îngrăşămintelor chimice şi organice,
sporite de carne, de lapte de vacă, lapte mînţări artificiale, de ocrotire a sănătăţii maşini şi utilaje. In acelaşi timp, pentru crearea unei corelaţii între consumul de fu­
de oaie şi lînă. animalelor. In acest an va trebui să creăm chimizarea agriculturii s-au primit impor- raje şi cantitatea de produse animaliere rea­
Cu toate acestea — se arată în raport — fermele de \iţele şi mioare pentru repro­ taote^ cantităţi de îngrăşăminte, substanţă
în anii 1976 şi 1977 nu s-au realizat preve­ ducţie, să extindem punctele de însămîn­ activă, de insectofungicide şi erbicide. lizată, reducerea consumurilor de combusti­
bili, energie electrică şi termică, a cheltuie­
derile planului cincinal la efectivele de ţări artificiale pentru animalele din gospo­ Rezultate bune în activitatea de investi­
bovine pe total judeţ, cele mai mari rămî- dăriile populaţiei, să punem peste tot ordine ţii au înregistrat Trustul I.A.S. (126%), Trus­ lilor de transport. Cea mai mare atenţie
neri în urmă înregistrîndu-se la I.A.S. şi privind evidenţa animalelor, mai ales în tul S.M.A. (140%) Avicola Mintia (110%), trebuie să acordăm creşterii producţiei a-
3b gospodăriile populaţiei. Nu s-a realizat gospodăriile populaţiei, respectarea greutăţi­ F.N.C. Mintia (108%), Industria laptelui (119%), gricole marfă în fiecare unitate, dezvoltării
planul nici la vaci şi juninci în I.A.S. şi lor de sacrificare stabilite, modernizarea graj­ Industria cărnii (123%). Sînt însă şi unităţi activităţii industriale şi serviciilor, a altor
domenii aducătoare de venituri.
gospodăriile populaţiei, la ovine şi caprine, durilor, asigurarea de îngrijitori calificaţi. care nu şi-au îndeplinit sarcinile de plan la
îri gospodăriile populaţiei, care au restanţe In ultimii doi ani — se arată în raport — investiţii printre care I.V.C. Deva (87%),
însemnate şi la porci. a existat o preocupare mai mare pentru asi­ F.N.C. Orăştie (92%), I.J.I.L.F. (95%), CU PRIVIRE LA PROBLEMELE
Raportul subliniază, în continuare, că a- gurarea bazei furajere atît din punct de I.P.I.L.F. (91%), Liceul agricol Geoagiu (86%).
ceastă stare de lucruri se datoreşte lipsei vedere cantitativ cît şi calitativ, a crescut întreprinderea de morărit şi panificaţie (79 ORGANIZATORICE
de răspundere a unor comitete comunale de suprafaţa cu plante furajere cultivate şi %), precum si cooperativele agricole din Şl PREGĂTIREA CADRELOR
partid şi consilii populare, slabei lor pre­ ponderea leguminoaselor, s-a organizat folo­ Sîntămăria Orlea, Cristur, Jeledinţi şi Batiz.
ocupări în conducerea agriculturii, din care sirea mai deplină a furajelor grosiere, s-a Nerealizările înregistrate în activitatea de
cauză _ în multe comune a scăzut numărul acţionat pentru ameliorarea pajiştilor natu­ investiţii se datoresc în cea mai mare parte Raportul menţionează în continuare că în
de animale. Astfel, la bovine, cele mai mari rale. Cu toate acestea nu s-a acţionat în su­ faptului că consiliile populare, conducerile vederea îmbunătăţirii activităţii de produc­
ţie în unităţile agricole şi mai ales în
scăderi se înregistrează la Vaţa de Jos, Să- ficientă măsură pentru asigurarea fînurilor, unităţilor respective se preocupă slab de pre­
laşu de Sus, Sarmizegetusa, Rîu de Mori, a suculentelor, grosierelor şi furajelor con­ gătirea lucrărilor, asigurarea documentaţii­ C.A.P., în aceşti ani a continuat acţiunea
Pui, Geoagiu, Crişcior, Certej ; la porci la centrate, avînd deficite la toate sortimen­ lor, organizarea participării cooperatorilor de concentrare şi specializare in producţia
Deva, Hunedoara, Brad, Călan, Haţeg, O- tele atît în sectorul I.A.S. cît şi la C.A.P. şi celorlalţi cetăţeni la realizarea obiective­ agricolă. Avem organizate 3 ferme vegetale,
răştie, Simeria, Baia de Criş, Băiţa, Beriu, S-au manifestat deficienţe şi în ce priveşte lor planificate. Trebuie să lichidăm men­ 11 ferme legumicole, 9 ferme pomicole, 63
Mărtineşti ; la ovine, la Vaţa,'Topliţa, Sălaşu exploatarea păşunilor. Nu s-au luat măsuri talitatea de a se aştepta ca realizarea lu­ ferme zootehnice. De asemenea, funcţionează
de Sus, Orăştioara de Sus, Pui, Rîu de Mori, adecvate în toate unităţile pentru Introdu­ crărilor din agricultură să se execute de în judeţul nostru 3 asociaţii economice in-
Răchitova şi altele. cerea într-o măsură mai mare a furajelor către unităţi de construcţii specializate. A- tereooperatiste, o asociaţie cu statul şi s-au
In sectorul cooperatist, deşi s-au depăşit grosiere în raţii după o prealabilă tocare, vem în agricultură lucrări cu volum şi grad făcut propuneri pentru încă un număr de 8
efectivele planificate la bovine, s-a realizat preparare şi înnobilare. Adăugind la a- de tehnicitate redus care trebuie să fie exe­ asociaţii de creştere a vacilor pentru lapte,
matca şi s-a depăşit efectivul de ovine, sînt ceasta şi faptul că producţiile realizate Ia cutate cu forţe locale, cii meseriaşi din uni­ o asociaţie pentru creşterea viţelelor de
totuşi cooperative ca acelea din Fintoag, porumb şl culturile furajere şi fîneţele na­ tate şi de pe raza comunelor. reproducţie la Ruşi şi o asociaţie pomicolă la
Răduleşti, Dobra şi Dîncu Mic, care nu au turale au fost mici, precum şi faptul că Este necesar să îmbunătăţim radical ac­ Toteşti. v
realizat efectivele’ de bovine, iar Livadia, furajele nu sînt bine gospodărite, se tivitatea în domeniul investiţiilor din a- Pentru îmbunătăţirea activităţii de repro­
Rîu de Mori, Nucşoara, Clopotiva, Bunila, face risipă şi nu se respectă normele gcicultură. Comitetele comunale de partid, ducţie, respectiv asigurarea efectivelor matcă
Nandru, Lelese, Sohodol, Burjuc, Holdea, de consum specifice pe kg de spor, consiliile populare, consiliile de conducere din producţia cooperativelor au fost organi­
Pişchinţi şi Orăştioara de Sus nu au realizat nu s-au putut realiza producţiile planifi­ ale cooperativelor agricole să organizeze te­ zate un număr de 9 ferme specializate pen­
efectivele de ovine. cate. meinic şi să conducă realizarea cu mij­ tru creşterea viţelelor de reproducţie la
Toate acestea — subliniază raportul — au Rezultatele nesatisfăcătoare în ceea ce loace şi forţe proprii a investiţiilor, organi- Lunca, Banpoloc, Bobilna, 1! A Lăpuşnic,
dus la nercalizarea sarcinilor de livrare la priveşte producţiile animaliere sînt datorate zînd în acest scop brigăzi de construcţii, Turdaş, Romos, Sarmizegetusa, Bărăşti.
şi gradului redus de mecanizare a principa­
participarea sătenilor la,lucru, folosirea ma­
fondul de stat pe anii 1976—1977 la carne, lelor procese de muncă din zootehnie. în In scopul îmbunătăţirii activităţii consi­
lapte de vacă şi lînă. In anul 1977 am avut afară de mecanizarea din complexele zooteh­ terialelor si mijloacelor locale. liilor intercooperatiste au fost elaborate do­
comune ca Mărtineşti, Turdaş, Teliuc, Ani- nice, în cooperativele agricole de produc­ CU PRIVIRE LA EFICIENTA cumentaţii de organizare în consilii model
noasa, Băcia, Toteşti care au realizat mai ţie nu peste tot sînt asigurate alimentarea la cele din Geoagiu, Simeria, Toteşti, Deva ;
puţin de 50 ia sută din sarcinile de plan la cu apă, mulsul mecanic, bucătării furajere, ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ în acest an se elaborează asemenea docu­
fondul de stat la carne, iar în ceea ce pri­ evacuarea mecanizată a dejecţiilor. De ase­ mentaţii şi la consiliile intercooperatiste Că-
veşte laptele de vacă nu şi-au realizat pre­ menea, nu s-a acţionat în suficientă măsură în perioada la care s-a referit raportul a lăn, Haţeg, Ilia şi Dobra, urmînd ea în 1979
vederile I.A.S. şi gospodăriile populaţiei. De conform celor stabilite de secretariatul Co­ crescut preocuparea şi s-au obţinut rezul­ să se încheie această acţiune,
asemenea, n-au realizat fondul de stat la mitetului judeţean de partid, privitor la mo­ tate mai bune pc linia activităţii economico- Trebuie subliniat că existenţa unor neajun­
lapte de vacă C.A.P. Vaţa, Birtin, Hărău, dernizarea adăposturilor, amenajarea drumu­ financiare în agricultură. S-a acţionat mai suri pe linie de organizare şi conducere frî-
Livadia, Rîu Alb, Rîu de Mori, Boz, Fin­ rilor, platformelor şi gropilor de urină din ferm pentru creşterea veniturilor, reduce­ nează de asemenea creşterea producţiilor a-
toag, Dîncu Mare, Dîncu Mic şi altele. rea cheltuielilor, gospodărirea cu răspundere gricole. S-a acţionat în insuficientă măsură
Rămînerile în urmă la efectivele de ani­ fermele de animale. a bazei materiale, întărirea ordinii şi disci­ pentru întărirea cooperării între S.M.A. şi
male se datoresc faptului că în sectorul -de ‘ Creşterea mai accentuată a producţiilor a- plinei financiare, asigurarea rentabilităţii u- C.A.P., secţiile de mecanizare nu au deve­
creştere a animalelor s-au manifestat însem­ nimaliere — se subliniază în raport — obli­ nităţilor agricole socialiste. nit peste tot sectoare unice de mecanizare,
nate lipsuri în activitatea de reproducţie. gă organele şi organizaţiile de partid, con­ Pentru unităţile agricole de stat planificate ele axîndu-şi activitatea în principal pc exe­
In anii 1976 şi 1977 procentul de natalitate siliile populare, organele agricole şi condu­ cu dotaţii şi pentru cooperativele agricole cu cutarea lucrărilor din sectorul vegetal şi mai
la bovine şi ovine a fost necorespunzător cerile unităţilor să acţioneze cu multă răs­ greutăţi financiare au fost întocmite pe bază puţin în zootehnie. La conducerea unor coo­
atît în I.A.S., în C.A.P. cît şi la gospodă­ pundere pentru traducerea în viaţă a pre­ de studii şi analize concrete programe de perative şi subunităţi nu am reuşit să asi­
riile populaţiei. Pentru nerea'lizarea numă­ ţioaselor indicaţii date de secretarul general redresare^ economică prin care s-a urmărit gurăm cadre la nivelul sarcinilor actuale.
rului de produşi planificaţi se fac vinovate al partidului la Consfătuirea de lucru de la punerea în valoarea a tuturor resurselor lo­ Deficienţe serioase se manifestă şi în acti­
în primul rînd conducerile de C.A.P. şi G.C. al P.C.R. din 1—2 februarie a.c. Va cale existente în scopul redresării lor. vitatea unor cadre de specialişti din unităţi,
I.A.S. care nu au dat atenţia cuvenită între­ trebui să acţionăm cu fermitate pentru rea­ Raportul subliniază în continuare că da­
ţinerii corespunzătoare a efectivelor de vaci, lizarea efectivelor planificate, în mod deo­ torită nerealizării producţiilor planificate, a situaţie de care se fac vinovate atît orga­
nele agricole judeţene, cît şi consiliile popu­
viţele' şi mieluţe şi în aceeaşi măsură ca­ sebit în sectorul gospodăriilor populaţiei prin faptului că ponderea producţiei marfă în lare şi organele dc partid locale. Consiliile
drele din reţeaua de însămînţări artificiale, creşterea natalităţii la toate speciile, redu­ producţia totală este redusă, uncie unităţi intercoopratiste nu-şi exercită peste tot a-
şefii de ferme şi medicii veterinari de cir­ cerea mortalităţilor, realizarea sacrificării la agricole se află încă într-o situaţie neco­
cumscripţii care prin lege răspund de greutăţi cît mai mari a tuturor animalelor respunzătoare din punct de vedere al efi­ tribuţiile, activitatea lor nu s-a ridicat la ni­
această acţiune. De asemenea, primăriile destinate fondului de stat. Pentru a asigura cienţei economice. Astfel, toate întreprinde­ velul sarcinilor trasate de Hotărirea Comi­
nu conduc cu răspundere activitatea de se­ creşterea mai puternică a producţiei de car­ rile agricole de stat îşi încheie activitatea pe tetului Politic F,xeculiv al C.C. al P.C.R.
lecţie şi reproducţie pe raza comunelor, nu ne vom realiza noi complexe de tip indus­ 1977 eu pierderi, cele mai mari înregistrîn- In activitatea de zi cu zi cîin unele uni­
urmăresc fătările şi evoluţia efectivelor de trial. Se va dubla capacitatea la Complexul du-se la I.A.S. Haţeg şi Mintia. Cheltuieli tăţi agricole socialiste continuă să se mani­
animale. de îngrăşare a, tineretului bovin de Ia O- mari la 1 000 lei producţie marfă se înregis­ feste abateri de la ordine şi disciplină, de ia
La toate speciile de animale au continuat răştie, precum şi capacitatea complexului de trează şi la Trustul S.M.A. prevederile de plan, lipsă de răspundere în
să se menţină pierderile prin mortalităţi, ca miei de la Simeria. De asemenea, se va La cooperativele agricole de producţie se executarea la timp şi de bună calitate a
construi un complex de îngrăşare a tauri­
urmare a lipsurilor ce mai persistă în orga­ îndeplineşte producţia globală în proporţie lucrărilor, ceea ce influenţează negativ asu­
nizarea supravegherii permanente a stării nelor la Bărăşti cu 3 850 locuri, o fermă de de 100,2 la sută, se înregistrează o reducere pra rezultatelor din producţie. Toate a-
ovine de elită cu 5 000 locuri, un complex de
sănătăţii animalelor şi în prevenirea şi com­ viţele pentru reproducţie cu 2 500 locuri. la cheituieiile materiale cu 5 la sută, echi- cestea obligă la întărirea muncii de con­
baterea bolilor de către Inspectoratul sani- I.I.C. construieşte un complex de îngrăşare valînd cu 10,4 milioane lei şi o economie ducere, a controlului de partid asupra acti­
tar-veterinar şi reţeaua circumscripţiilor a bovinelor la Haţe^a şi unul pentru îngră- de 15 la sută la fondul de retribuire, echi- vităţii organelor agricole, întărirea spiritului
sanitar-veterinare din teritoriu în toate sec­ şarea berbecilor. V.)n construi nouă com­ valînd cu 20,6 milioane lei, dar nu se rea­ de răspundere al cadrelor, perfecţionarea
toarele. Pierderile cele mai mari de animale plexe de vaci cu lapte, pînă în 1981, cîte lizează veniturile băneşti cu 5 la sulă, respec­ muncii politice de masă pentru o largă mo­
se înregistrează pe raza de activitate a cir­ unul pe fiecare consiliu intercooperatist, pre­ tiv cu 8,7 milioane lei. Cu toate că în anul bilizare a tuturor locuitorilor satelor la rea­
cumscripţiilor veterinare Rîu de Mori, Să­ cum şi un complex de creştere a porcilor 1977 s-au înregistrat corelaţii favorabile în­ lizarea lucrărilor agricole.
laşu de Sus, Unirea, Bretea Română, Romos, tre producţia globală, cheltuielile materiale
Dobra, Sîntămăria, Ghelar, Bunila, Turdaş la Turdaş, toate acestea permiţînd să asi­ şi fondul de retribuire, situaţia este neco- CU PRIVIRE LA CREŞTEREA
gurăm mai bine carnea şi laptele din judeţ.
şi Simeria. respunzătoare din punct de vedere al efi­
Pentru a asigura furajele necesare se im­ PRODUCŢIEI AGRICOLE ÎN
In raport se arată, de asemenea, că o in­ pune creşterea producţiilor de masă verde cienţei economice. In timpul anulai s-au în-
fluenţă negativă asupra realizării efective­ şi fin pe' pajiştile naturale şi valorificarea tîmpinat serioase greutăţi în asigurarea SATELE NECOOPERATIVIZATE
lor de animale a avut-o şi livrarea şi sacri­ mijloacelor băneşti necesare desfăşurării în
ficarea acestora la greutăţi mai mici decît mai eficientă a acestora prin păşunat. De condiţii normale a procesului de producţie. După Congresul ţărănimii — subliniază ra­
asemenea, vor trebui sporite producţiile me­
cele planificate, situaţie care va trebui eli­ dii la toate plantele furajere cultivate şi Un număr de cooperative — se arată în portul — secretariatul Comitetului, judeţean
minată cu desăvîrşlre în viitor. valorificate pe deplin toate resursele secun­ raport — continuă să se menţină şi in acest de partid a adoptat un program de măsuri
In ceea ce priveşte producţia de lapte, an în categoria „slab dezvoltate", cu toate
dare existente. în mod neabătut va trebui să
în raport se arată că deşi s-au înregistrat fie înfăptuite prevederile din programele de că au avut întocmite programe de redresare pentru dezvoltarea producţiei agricole în zo­
nele necooperativizate pe perioada 1977—1980.
creşteri faţă de anii anteriori (fermele I.A.S. ameliorare a raselor, de mecanizare a fu­ de la a căror aplicare s-au scurs 2 ani. A- Pentru coordonarea activităţii gospodăriilor
au obţinut o medie de 3 283 litri lapte pe rajării care să conducă la sporirea produc­ ceastă situaţie financiară necorespunzătoare populaţiei au fost constituite comisiile co­
vacă furajată), totuşi aceasta este încă mică, ţiilor de lapte, carne, lînă şi ouă, astfel în- nu se datoreşte numai condiţiilor naturale munale şi cea judeţeană ale producătorilor
mai ales în unele cooperative agricole. De cît să asigurăm îndeplinirea în mod exem­ mai puţin favorabile şi efectelor calamită­ agricoli din zona necoopcrativizată.
asemenea, privind producţia medie de lină, plar a sarcinilor de livrări către fondul de ţilor naturale, ci în mod special slabei preo­
sectorul I.A.S. a reuşit în aceşti doi ani stat. cupări pentru aplicarea măsurilor cuprinse în în sprijinul producătorilor din această zonă
să obţină o producţie medie de lînă pe cap programele de redresare. în anul 1977 s-au asigurat seminţe de grîu,
de oaie de 3,05 kg, dar în C.A.P. şi la gos­ material săditor pomicol iar pentru îmbună­
podăriile populaţiei aceasta continuă să fie ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII Cauza acestor stări de lucruri constă în tăţirea şi ameliorarea raselor de animale
sub plan. BAZEI TEHNICO-MATERIALE aceea că nu se realizează peste tot produc^ s-au achiziţionat din fondurile statului _ şi
ţiile planificate, se obţin încă producţii mici
Producţiile mici realizate în sectorul de la hectar şi pe animal furajat, producţia a- repartizat în această zonă reproducători şi
creşterea animalelor se datoresc în primul DIN AGRICULTURĂ gricolă marfă este sub nivelul posibilită­ au fost înfiinţate un număr dc încă 7 puncte
rînd neajunsurilor ce persistă pe linia se­ ţilor. O cauză constă şi în cheltuielile neeco- de însămînţări artificiale.
lecţiei şi reproducţiei, a îngrijirii şi fura­ Pornind de la faptul că sporirea producţiei nomicoase din unele unităţi ca şi în faptul S-a organizat în condiţii mai bune prelua­
jării animalelor. Avem în judeţ multe vaci agricole este condiţionată de nivelul bazei că nu se acţionează ferm pentru reducerea rea produselor şi animalelor contractate, în
şi oi tarate, neproductive, o structură ne­ tehnico-materiale. Biroul Comitetului jude­ cheltuielilor de producţie. Unele cooperative care scop au fost extinse bazele volante şi
corespunzătoare a efectivelor din punct de ţean de partid — se menţionează în raport agricole produc încă destul de scump tona punctele de preluare la lapte, s-a acordat
vedere calitativ, un mare număr de animale — a acordat o mai mare atenţie realizării de grîu, de porumb, hectolitrul de lapte. o mai mare atenţie asigurării drepturilor
din rase nezonate şi cu producţii mici. Nu investiţiilor, reuşindu-se depăşirea planului Dacă în cooperative cum sînt Cristur, Ra- contractuale ale cetăţenilor.
se asigură conducerea cu răspundere a pro­ pe 1977 cu peste 19 milioane lei. La agri­ polt, Orăştie, Simeria, Vaidei, Sîntandrei, Trebuie însă să arătăm că tot cc s-a între­
gramului de montă, sînt vite sterile, vite cultura cooperatistă, deşi sarcinile la inves­ Timpa, Lăpuşnic, datorită preocupării pen­ prins în acest sector constituie doar un înce­
care avortează, mor la fătare, se pierd viţei tiţii totale au fost îndeplinite în proporţie put. în raport de condiţiile şi posibilităţile
şi miei din cauză că nu sînt îngrijiţi, sînt de 105 la sută. cu o depăşire de 4 milioane tru reducerea cheltuielilor de producţie, sg existente, gospodăriile din zonele necoope­
obţin costuri mai reduse la tona de grîu, în
defecţiuni în furajarea vacilor gestante, în lei, se înregistrează o nerealizare la con- rativizate îşi aduc o contribuţie scăzută la
organizarea mulsului. Nu s-a urm'ărit atent strucţii-montaj de peste 5,7 milioane lei, C.A.P. Vaţa, Geoagiu, Ţebea, Răduleşti, Ilia asigurarea fondului de stat de produse a-
dotarea staţiunilor de montă naturală cu localizată la adăposturi de animale, îmbu­ costurile pe tona de grîu sînt încă destul de ■gricole vegetale şi animale. Munca depusă
reproducători de mare valoare zootehnică, nătăţiri funciare, modernizări în plantaţii ■ridicate. De asemenea, în timp ce cooperati­ de către comitetele de partid şi birourile exe­
buna întreţinere şi exploatare a acestora, pomicole, amenajări, de pajişti şi moderni­ ve ca Rapolt, Simeria, Cristur, Sîntandrei, cutive ale consiliilor populare din comune
Sar în activitatea de însămînţări artificiale, zări în fermele existente. In raport se ara- Strei si Orăştie realizează costuri reduse pe