Page 51 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 308 ® MARŢI, 14 FEBRUARIE 1978 Pag. 7
dansuri populare şi tema să-l repare, dar tot aşa a
tice ale elevilor din şcoli Album pionieresc rămas. Oare au vrut să-l
le generale. repare ? Oare să fie ne
FESTIVALUL voie de bonuri de caza
© Purtătorii cravatelor După probele teoretice şi STATIE
„CĂLUŞERUL roşii cu tricolor din oraşul practice, cit şi după notă re ? G. Dinu).
TRANSILVĂNEAN" Lupeni, au fost, zilele tre rile din caietul de eviden SAU RECIPIENT DE LA O INSTALAJIE
SEARA FRUNTAŞILOR Duminică s-au desfăşurat cute, admiraţi de sule de ţă a activităţii sanitare a DE REZIDUURI ? IMPROVIZATĂ...
In şirul manifestărilor pe alte două întreceri din ca locuitori din oraş. Echipaţi grupei (din cadrul şcolii Călătorii, core aşteaptă Miliai Rusu, din Deva,
care clubul „11 Iunie" din drul fazei de viasă a Fes în uniforma specifice pa respective), pe primele în staţia Sintuhalm auto
Călan le organizează frec tivalului „Căluşarul tran trulelor de circulaţie, ei locuri s-au clasat : la ci buzele de pe traseele Pe cartierul Dacia, blocul
vent pentru cei mai destoi silvănean". Da căminul cul s-au intîlnit intr-un con clul primar : locul I troşani şi Hunedoara, 35, şi-a improvizat în ca
nici muncitori din uzina tural diri Clopotiva au evo curs — teoretic şi practic — echipajele : ,Ampicilina" sînt obligaţi să facă a- să o instalaţie electrică.
„Victoria" se înscrie şi sea luat echipele şcolilor ge — unde au făcut dovada (şcoala generală nr. 1), cest lucru într-un „decor" Din cauza ei televizorul
ra fruntaşilor. Simbătă, nerale din Clopotiva, Va unor temeinice cunoştinţe. „Penicilina.“ (şcoala gene dezolant. Staţia cu prici s-a supraîncălzit şi a ex
personalul muncitor de la lea Diljii, Rîu de Mori şi Întrecerea interşcolară a rală nr. 2), „Vitamina C“ plodat. Incendiul punea
turnătoria de lingotiere şi Sinpetru, precum şi ale „patrulelor de circulaţie" a (şcoala generală nr. 8) ; na — aflată pe o şosea
cilindri — secţie evidenţia căminelor culturale din adus la start pionieri din locul II — „Polidin" (şcoa naţională de mare trafic în pericol viaţa omului,
tă in întrecerea socialistă Valea Diljii (foarte bun toata unităţile de învăţă- la generală nr. 3 ), „Mol- rutier — a devenit mai apartamentul, blocul. Nu
din anul trecut — s-a în- solistul Petru Crişan !), mint din oraş. Cele mai damin" (şcoala generală nr. mult un recipient de re mai intervenţia locatari
tilnit la o frumoasă şi a- Rîu de Mori şi Balomir. La bune patrule de circulaţie, 7) ; locul III — „Strepto- ziduuri decit un spaţiu lor şi a pompierilor a fă
greabilă seară culturală. cinematograful „Steaua ro care au ocupat primele trei micina" (şcoala generală de aşteptare pentru călă cut ca incendiul să fie
Brigada artistică a secţiei şie" din Brad s-au întrecut locuri in întrecere, au fost nr. G), „Aspirina" : (şcoala lichidat. Dar- nişte învăţă
— precum şi formaţiile echipele din Musariu, reprezentate de şcolile ge generală nr. 4) ; la ciclul tori. Se pare că factorii
muzicale şi de dansuri ale U.XJ.M.R. Crişcior, Certe], nerale nr. 1 (locul I), nr. 5 gimnazial : locul 1 şi drep în a căror competenţă minte se pot trage de
clubului şi ale Casei de Ilia, Dealu Mare şi Du (locul II) şi nr. 2 (locul III). tul de a reprezenta muni intră gospodărirea staţiei către toţi. (G. Ignat).
cultură din Călan au în pă-Piatră. © Casa de cultură din cipiul Hunedoara la faza de aşteptare (din cadrul DE-ATITEA ORI
tregit plăcut seara. LANSARE DE CARTE Hunedoara a găzduit o altă judeţeană a revenit echi Consiliului popular muni S-A SCRIS...
„MiNDRA" - Azi la orele 18,00, la Ca întrecere a purtătorilor cra pajului „Sănătatea“ de la cipal Deva) nu apelează La Lupeni, ziarul jude
Şcoala generală nr. 7 din
ÎN TURNEU sa de cultură din Brad va vatelor roşii cu tricolor : Hunedoara. Pe locul 11 s-a la serviciile acesteia. ţean ajunge tîrziu. „La
Duminică, satele Sălaşu avea loc lansarea vohumi- faza municipală a concursu clasat echipajul şcolii ge Altfel ar face-o să răs ora 9, la ora 10, cind...
lui da educaţie sanitară,
de Sus şi Baru au găzduit, lui „Biosfera" a prof. dr. intitulat : „Sanitarii pri nerale nr. G („Slrepiomi- pundă scopului pentru, ca cum" — ne-a spus vînză-
pe scenele căminelor cul Nestor Lupei. Prezentarea cepuţi". Organizat de Con cina"), iar pe locul III re a fost amenajată ! (L. toarea de la chioşcul din
va fi susţinută de scriito
turale, spectacolele folclo rul Mircea Sintimbreanu. siliul municipal Hunedoa „Moldamin" (şcoala gene Lara). centrul oraşului. Destul
rice ale ansamblului „Min- (AL. JURCA, ziarisl-cola- ra al Organizaţiei pionieri rală nr. 2). Cîştigălorii au TELEFON
dra" da la Casa de cultură lor şi comisia municipală fost răsplătiţi cu diplome de rău. Compartimentul
din Petroşani. Suitele de b orator). şi premii din partea comi CU UN SINGUR FIR.. difuzării presei din cadrul
jocuri momîrlăneşti, mo SPECTACOLE de Cruce roşie, concursul a siei municipale de Cruce La noul şi modernul Direcţiei judeţene de poş
relevai că pionierii liune-
mentele vesele, salba de PENTRU MINERI doreni ştiu să prevină şi roşie. (MARIA MEZINCA hotel din Petroşani caza tă şi telecomunicaţii De
cintece populare locale, în La căminele culturale din să acorde primul ajutor, — Subredacţia „Tot înain rea se face numai pe ba va trebuie să treacă în
tregul spectacol al tmăru Ruşchiţa şi Rusca, ansam atunci, c.'v i e-te nevoie. te" — Hunedoara). ză de bon de la şeful agenda sa de preocupări
lui ansamblu pelroşănean blul artistic „Silvana" al compartimentului contabi şi acest aspect şi să-l so
a cules aplauzele meritate Casei de cultură din Deva
ale spectatorilor. a prezentat două spectaco litate al Combinatului mi luţioneze cît mai repede.
CENACLUL le de cintece şi dansuri nier Valea Jiului. Deci şi Dar la acelaşi chioşc de
„PANAIT ISTRATF' — populare pentru minerii şi metoda a'e cazare este ziare din centrul oraşului
IN DEZBATERE muncitorii de la cariera de „nouă şi modernă". Ne Lupeni (lingă Palatul cul
Membrii cenaclului lite piatră. gînd'im că pentru evita turii), programul de func
rar „Panait Istrati" diti PROCES rea drumurilor hotel-com- ţionare nu se respectă,
Valea Jiului s-au întîlnit, CINEMATOGRAFIC binat şi retur, care nici în ziua de 9 februarie
duminică, intr-o nouă dez l'nscriindu-se între dez nu l-or putea bucura pe a.c., la ora 8, chioşcul
batere. Tema ei : poezia baterile cu larg ecou edu şeful compartimentului era închis, deşi ziarul
lui Mircea Bujorescu şi cativ, procesul cinemato respectiv, dînsul avînd municipal „Steagul roşu"
teatrul scurt al lui George grafic găseşte tot mai treburi mult mai impor îşi aştepta cumpărătorii,-
Negraru. Atit poezia cit şi mult teren în rîndul cine
piesa „Noaptea converti fililor din Valea Jiului. tante decît să semneze iar pe gemuleţul chioşcu
rii" au suscitat vii discuţii, Zilele trecute, un astfel de bonuri de cazare în ha- lui era afişat clar pro
aprecierile şi criticile rele- proces a fost organizat la' tel, problema s-ar putea gramul : 7-21. In ziare.se
vlnd posibilităţile reale in complexul C.F.R. din Pe rezolva ' telefonic. Numai scrie despre oameni şi
arta scrisului ale celor doi troşani pe marginea filmu că telefonul de la hotel ele trebuie să aiungă la
activişti culturali.
lui. românesc „Regăsire". are un singur fir. El pri timp la oameni. Oare cei
TRECERE ÎN REViSTĂ Actori ai Teatrului da stal meşte apeluri, dar nu care au obligaţia să Ie
La clubul muncitoresc ..Valea Jiului", care au co face apeluri. Recepţione- ducă la destinaţie ori să
din Gurabarza a avut loc, laborat la realizarea mani ra de serviciu din seara le vîndă prin chioşcuri
duminică, o trecere în re festării, au. dat o aleasă
vistă a brigăzilor artistice interpretare rolurilor în Primul ajutor este acordat cu competenţă de. „Sanitarii zilei de 8 februarie a.c. au nevoie de atîtea im
precum şi a formaţiilor de credinţate. pricepuţi" (cls. V—VIU). ne spunea că au venit pulsuri, de instruiri spe
meşterii de mai multe ori ciale ? ! (D. Gheonea).
I —
Cioara postSe O fmkunâfâfitâ
dsffasasa&î'eaL corespondentei âlifientatia publică fa sate, fu faţa unui foarte
iot domiciliu ?
Mai mulţi cetăţeni din Hu blocurilor proprietate de stat
nedoara, in special cei ce şi personală a cutiilor poş necesar pas înainte pe linia calităţii
locuiesc in blocurile cu 10-11 tale. S-a indicat şi sursa de
nivele, al căror lift se mai finanţare a acestei lucrări
şi defectează, sînt nemulţu destui de importante, avind Intre elementele modernu Ilia ar avea posibilitatea Pentru că era plecat să fa Să ne gîndifn cită muncă) a
miţi de faptul că abona în vedere numărul mare de lui, ale vieţii civilizate, me amenajării pentru vară a li că rost de ţigări „Amiral". personalului unităţii încor
mentele la ziare şi reviste apartamente în blocuri : la nite să reducă decalajul în nei mici terase la umbra co Are un anumit substrat goa porează o clătită, un şniţel
sau corespondenţa simplă imobilele proprietate de stat tre sat şi oraş, se include şi pacilor de pe malul Mureşu na aceasta a unor responsa sau orice alt preparat cu ca
destinată lor, uneori se rătă urmau să se ocupe de pro introducerea în comerţul să lui, cu cîteva căsuţe — cam bili de unităţi de alimentaţie re poţi veni în întîmpinarea
ceşte. Intr-adevăr se mai în blemă asociaţiile de locatari tesc a serviciului de ali ping care să funcţioneze publică după. ţigări şi bău consumatorului sau a trecă
tâmplă astfel de situaţii ne (şi să recupereze costurile, mentaţie publică. Dublul chiar în condiţiile cind se turi cu valoare de desface torului prin sat şi cită încor
plăcute., Dar ele sînt gene de la cei ce locuiesc in scop — cel de diversificare a va da în exploatare un com re mare : planul se face mai porează un pachet de „Ami
rate de’o alta, cu sferă mai blocuri) iar la cele proprie serviciilor puse la dispoziţia plex nou, dar problema nu a uşor şi dacă ţi-ai făcut pla ral" sau o bere import, şi
largă. tate «personală, contra-costul populaţiei săteşti şi cel tu fost luată încă în discuţie nul, din punctul de vedere atunci tendinţa unora de „a
Factorilor poştali li s-au cutiilor trebuia să fie inclus deşi ar merita. Avînd în ve al conducerii cooperativei se descurca" în detrimentul
repartizat sectoarele avin- în deviz. Şi într-un caz şi ristic, pentru populaţia in dere perspectiva de la Ilia, eşti absolvit de critică. Lip diversificării serviciului fă
du-se in vedere că majori în altul. consiliul popular tranzit — fac din el un ele nu mai insistăm. să lor o zi, două-trei din cut e explicabilă. Nu puţini
tatea corespondenţei se va trebuia să supravegheze a- ment potenţial pentru per O altă comună propusă unitate se reflectă în nere-
fecţionarea vieţii sociale a
distribui centralizat, prin cu ducerea la îndeplinire a a- satului, . cu condiţia ea toţi pentru urbanizare, Dobra, se zolvarea unor probleme cu sînt acei care îţi fac aseme
tiile de scrisori de la parte ceslei măsuri. In majorita cei care lucrează în acest bucură şi ea de serviciul mai rente de mare însemnătate nea calcule prezentîndu-le oa
rul blocurilor. E normal să tea oraşelor din judeţ, con sector să gîndească şi să reali multor unităţi de alimenta pentru sector, dar dacă „iese pe o justificare de ce sînt
fie aşa. E vorba de folosi siliile populare au făcut a- zeze dezvoltarea şi perfec ţie publică. Dar nici aici nu plănui", „amănuntele" pot să atit de interesaţi în procu
rea raţională a forţei de ccst lucru. La Hunedoara e depăşit stadiul de rutină. treacă foarte bine pe pla rarea. unor astfel de mărfuri.
muncă in acest sector al ser s-a făcut mai puţin. Şi ast ţionarea lui în strînsă con Ceea ce ne-a atras atenţia nul al doilea — după o a- E bine eă le au în unităţi.
viciilor. fel calitatea unui important cordanţă cu cerinţele vieţii de la usa restaurantului este numită optică. „Pasul îna- Dar aceasta nu trebuie să-i
Cind cutiile poştale lip serviciu prestat cetăţenilor moderne. Aşa cum se pre împiedice să vadă mai com
sesc, factorul poştal, pentru ajunge să se deprecieze. zintă el acum, în unele sate ...... “ ..... ..........II plex rolul unităţii pe care o
a nu intra în criză de dovedeşte că, deocamdată, populaţiei — servicii operative,
timp, recurge la artificii, in Noul statut al asociaţiilor încă este vorba de o treabă conduc. în felul acesta, uni
clusiv la acela do a lăsa co de locatari pune şi mai mult de rutină, realizarea planu de calitate ireproşabila tăţi cu specific turistic de
respondenţa pe caloriferul în evidentă rolul consiliului lui, indiferent în ce condiţii la sate, cum ar fi „Poeniţa
din hol, de unde, locatari cu popular de coordonator al de servire, fiind singurul Orăştiei", camping Lăpugiu
simţul civic nu prea dez activităţii asociaţiilor. Spe criteriu de apreciere a mun mirosul greu suportabil de inte" care i se cere servi sau popasul „Parc" de la
răm că, în acest context, la
voltat, o mai fac să nu a- cii acestor oameni. Un raid borhot de prune şi un a- ciului de alimentaţie publică Zam, ca să numim doar cî
jungă la destinatar. Hunedoara va găsi rezolva pe la cîteva unităţi din zo nunţ cu „specialitatea casei" de la sate nu se face astfel. teva, ajung ocolite, „neren
La cererea Ministerului re şi problema dotării blocu nele Ilia, Dobra, discuţiile care sînt... cîrnaţii cu var Cîteva intenţii bune ne tabile".
Transportului şi Telecomu rilor proprietate de stat cu purtate cu această ocazie ză călită, „aleşi" pe aceleaşi mărturiseşte pentru anul
nicaţiilor, Comitetul pentru cutii de scrisori ; spre mul sînt edificatoare în acest criterii. Aici discutăm cu 1978 preşedintele cooperati E cazul să ridicăm încă o
problemele consiliilor popu ţumirea cetăţenilor şi mai sens. preşedintele cooperativei vei de consum din Zam, problemă. Ge calificare au
lare a indicat, în urmă cu buna organizare a serviciu Comuna Ilia are un sector Ioan Hander. Nu ştie prea Dumitru Şerban. „Anul a- cei mai mulţi responsabili de
6 ani, tuturor consiliilor lui de difuzare a presei şi de alimentaţie publică alcă bine care e specialitatea lo cesta vom înfiinţa la cen unităţi de alimentaţie publi
populare municipale şi oră corespondenţei. tuit din restaurant, cofetă calului respectiv (mi se pa trul de comună o cofetărie, că de la sate ? Nici o califi
şeneşti luarea de măsuri rie şi două bufete. Se află re că „ciolanul cu varză, absolut necesară la Zam, iar care înrudită cu comerţul.
pentru instalarea în holurile TH. MĂRCUŞ în faţa perspectivei de a a- sau clătitele"). în satul Almaş Sălişte pre Atunci de unde un orizont
vea un complex hotelier şi gătim deschiderea unui bu mai larg? Comerţul este şi
„Am asigurat în fiecare u-
de alimentaţie publică nou. nitate de desfacere reşouri. fet. Am putea înfiinţa pe lin
Se bucură de o aproviziona sau aragaze pentru a putea gă restaurant un mic sector el fundamentat pe cunoaşte
re mulţumitoare. Discutăm rea legilor lui.
cu Viorel Benea, responsabi pregăti minuturi sau masă gospodina iar semipreparate- La Dobra, de exemplu, din
lul restaurantului, despre un caldă". E drept, bucătăria u- le să le desfacem prin ma 10 lucrători care deservesc
nităţji se prezenta bine în
alimentaţia publică doar 4
element menit să personali ziua respectivă, cu mai mul gazinul alimentar, dar în
zeze un asemenea local — tâmpinăm, deocamdată, re au şcoala comercială, la Ilia
specialitatea casei, a bucă te feluri de mîncare pregă zistenţă din partea şefului şi Zam — cam la fel. Unii
tite. Preşedintele cooperati
de unitate Ion Iancu. „Nu
tarului. La Ilia această „spe vei ne vorbeşte de intenţia au „vechime mare în co
cialitate" sînt cîrnaţii cu viitoare de a extinde spaţiile ar avea trecere un aseme merţ" şi cu asta îşi justifi
varză călită. Destul de ba nea serviciu" — spune a- că prezenţa în acest sector.
nali dar aceasta e situaţia. pentru alimentaţie publică. cesta, trădînd obişnuinţa Nu din întîmplare, gîndirea
„E drept, spune Viorel E lăudabil ceea ce s-a reu mersului numai pe cărări cea mai rutinată tocmai la
Benea, specialitatea localu şit dar, oricum, Dobra se bătătorite. A veni în întîm- aceştia se găseşte.
bucură de un local nou şi
lui trebuie să exprime ceea pinarea consumatorului, a Iată o problemă care invi
ce- e specific în zonă, dar ambianţa pe care o oferea cumpărătorului, iată o încer tă conducerea U..J.C.C. la o
n-avem niciodată garanţia restaurantul la o oră cind care pe care foarte mulţi analiză mai amănunţită. A-
că avem asigurată materia se aflau în local doar 4 con responsabili de unităţi de a-
primă pentru a o oferi zil sumatori trădează practici limentaţie publică de la sate vînd cadre bine oregătile se
nic. Cîrnaţi, oricînd se gă de rutină. De ce nu am stat refuză s-o facă. Mai bine poate realiza şi diversificare.
sesc şi astfel am ales aceas de vorbă cu responsabilul u- aleargă zile întregi după
Supcrmogazinul din comunii Zam. Foto : V. ONOIU tă specialitate". niiăţii, Iosif Bălăneanu ? mărfuri cu valoare ridicată. ION CIOCLEI