Page 54 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 54
Pac. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
rubrica tineretului
!),00 Teleşcoa
Volumul mare de apartamente reclami eforturi AJUTAM TINERII SA se de pregătire ieşim din 10.00 Şoirpii j
şcoală şi ce se aşteaptă de
pregătească
întrebăr,
10.10
PENTRU VIAŢA
ia noi în viaţă.
(reluare)
An de an, de pe băncile Intenţionăm, de asemenea, 10.10 (io -, Iau
Teatru
itm Intens de lucru, ordine şi disoiplini liceului nostru ies promoţii ca într-un viitor apropiaţi tîueţie
să iniţiem întîiniri. cu ca
noi de muncitori, care lu
din Ura
crează apoi pe şantierele de racter de schimb de expe 11,45 Telex ;
construcţii. Cu ce bagaj de rienţă între organizaţia 10.00 Telex ;
(Urmare din pag, 1) vem cu utilajele care se ceea ce înseamnă două a- neaţa. Maşinile sînt pre pregătire pentru viaţă fac noastră şi cele de pe şan 10.05 Teleşcoa
defectează cam des. Cei 60 partamente' zilnic. In rit zente la ora stabilită dar ei această trecere ? Asigură tierele de construcţii,. ac 16,35 Curs dl
de comunişti, toţi con mul acesta no vom putea nu vin... constructorii. Nu mană ;
trebui să se muncească şi şcoala şi organizaţia noas ţiune care ne va ajuta să 17.05 Diu ţări
aici. Ritmul de lucru este structorii noştri, îşi cu realiza sarcinile. Avem oa mai departe decît ieri di tră de U.T.C. o pregătire înţelegem mai bine pro 17.15 .preş ; Tragerea
satisfăcător, oamenii pre nosc bine sarcinile, sînt meni buni la şantier şi aş mineaţă (luni, 13 februa bună a tinerilor pentru ca blematica complexă a vie 17,25 Tclecrgn
zenţi la lucru (toţi cei 296), hotărîţi să şi le îndepli vrea să numesc cîţiva : Ion rie, n.n.), autobuzul 31-IID- ei să se comporte în mun ţii., Vom întreprinde şi al pionieri
nimeni absent 'nemotivat. nească. Fui'dui, Nicolae. Ciuciu, Ni 5431 n-a putut pleca decît că şi în viaţă ca oameni te asemenea activităţi prin 17.15 Pagini
Dar sînt rare dimineţile — Greutăţi ne creează colae Căpitanu, Vasile Ră- la orele 6,57, deoarece n-a înaintaţi ? care să ajutăm elevii să se 18.15 mare po
Publicita
cînd lucrul începe la ora transportul oamenilor care duc, Petru Stoica, Dorel venit un şef dc echipă — Asemenea întrebări ni le pregătească mai bine pen 18.20 „Cupa
stabilită. fac naveta de la Deva cu Furdui, mereu exemple de ne spunea tovarăşul Con punem mereu în adunările tru vremea cînd vor de schi alf
autobuzele I.T.A. — inter hărnicie în muncă. stantin Stănciulescu, şeful generale şi de liecare dată veni muncitori de nădejde 19.05 In croni,
Acestor stări de lucruri, gini lite
T
care n-au darul să accele vine tovarăşul Gheorghe coloanei călători. Noi le-am constatăm că se întreprind ai societăţii noastre. luptei ci
reze ritmul muncii, din şan- Maeedonski, tehnician nor- propus constructorilor să acţiuni utile şi necesare ca ECATERINA S1TARU, muncitOi
ric—febr
şantier, le-am căutat cau mator la lot. Io, 20, 30, Autobaza Deva — plece mai devreme cu 10, re să puriă in faţa noastră secretarul organizaţiei 19.20 1001 tle s
zele la factorii de răspun chiar 45 de minute întîr- căiători 15 minute. Nu vor. După exigenţele ce ne aşteaptă U.T.C. din Liceul de 19,30 Telcjurn
în viaţă, să cunoaştem care
cum se vede, unii nu vin
dere. zie uneori oamenii de la construcţii Deva 19,50 Noi, (cn
20.20 Tclecine
lucru dimineaţa. Cu cele să plece nici la ora stabi ne sînt drepturile şi obli în inferi
mai mari întîrzieri se pre lită. Nu spun că noi gaţiile faţă de societate, ca ţară. Pr
noastre
—
Autobuzele
Consiliu! popular zintă autobuzele : 31-HD- care transportă construc n-avem necazurile şi defi muncitori. 22.20 diourilor
Telcjurn
De pildă, periodic elevii
909, 31-HD-3192,. 31-HD- cienţele noastre, mai eu
a! oraşului Călan 296, 31-HD-3886, 31-î-ID- tori la şantierul din Că scamă acuma în sezonul noştri vizitează şantierele
237, 31-HD-2243, 31-IID- lan au plecarea de la sta friguros, dar nici dînşii nu de construcţii ale trustului
3204 şi altele. ţia „Izvorul veseliei" — sînt punctuali la plecare judeţean, care ne şi patro
nează şcoala. De aici ne
— La volumul mare de lu — Sîntem pe deplin con Gojdu, la orele 6,35 dimi dimineţile. străduim să ne însuşim răs
crări ce le au de executat ştienţi de sarcinile ce le punderea cu care muncito PROGRAMI
în acest an, în acest cinci avem — arăta tovarăşul A trecut mai bine dc o lună şi jumătate din acest rii lucrează pentru îndepli diomagazimtl
Radiojurnal ;
nal, constructorii se pare inginer Ion Ispas, şeful lo an. Primele termene de dare în folosinţă a apartamente nirea sarcinilor de plan, presei ; 8.i0
că n-au forţa necesară, tului. Pentru a le îndeplini lor de la Călan se apropie. Dar, după cum am putut pentru calitatea lucrărilor. diilov
deşi trebuie să se angaje bine am organizat lucrul constata, greutăţi şi neajunsuri mai sînt la lotul 22. Une Pe de altă parte avem în- cult.
de şiu. , i,i,„
ze mai cu nădejde la trea pe două schimburi, 12 cu le ţin de bucătăria proprie, — mai cu seamă privind tîl-niri în şcoală cu munci folcloric : M;
bă. Acum se prezintă cu Dumitru Gin
12 ore, la montaj panouri disciplina şi ordinea — altele vin dinafară. Avînd în ve tori fruntaşi, cu jurişti, ca ţările sociali;
Sntîrzieri în organizarea şi turnări de betoane la dere volumul mare de lucrări date în seama Iotului de dre didactice, cu maiştri şi rrofonul pioi
de şantier, amenajarea po fundaţii. Aşteptăm să ne Ia Călan, credem că şi conducerea T.C. Deva va trebui ingineri care ne vorbesc Din comoai
ligonului pentru prefabri despre diferitele cerinţe pe nostru ; 12,35
mai sosească o macara de să-şi îndrepte mai mult atenţia spre acest Iot. Să fie o mâncsc prin
cate, în pregătirea rampe la Deva şi. 2-3 maiştri. La atenţie activă, efectiv de întrajutorare concretă. In a- care le vom avea intrînd în du Şerban ; 1
lor de materiale din gară. două macarale turn trei ceeaşi măsură revin sarcini Consiliului popular al ora viaţă : datoria în muncă, 3 ; 15,00 Ciut
Noi le-am asigurat toate mijloace de transport aduc şului Călan, proiectanţilor, furnizorilor de materiale, comportarea în societate în 10,00 Radioju
meteorologic
condiţiile: locuri de caza într-una prefabricate. A- beneficiarului, precum şi I.T.A. Deva, autobazei călători. diferite împrejurări, ceea nate econom
re în cămine pentru ne- Numai prin eforturi stăruitoare, conjugate, ale tuturor ce ne ajută să înţelegem hotărîrilc Coi
cum montăm 21 dc ele ţionale a pa
familişti, masa la cantină. mente pe zi, dar vom a- factorilor de răspundere, locuinţele din Călan vor putea mai bine ce.avem de făcut. Pentru tine
De asemenea, diriginte junge la un ritm do 51 e- fi predate la termen, de calitate, chiar în avans. Do un real folos sînt întîl- I M. Hunedoara. Comunista muzică uşoai
le de şantier (aparţinător lemente montate pe zi, GH. I, NEGREA nirile cu foştii absolvenţi ai Voisaii Viorica, dă dovadă de limbii român
maţii
artistic
I.J.G.C.L.) ar trebui să fie liceului, care azi sînt mun hărnicie şi pricepere în mun la cea de a
mai des şi mai activ în citori de nădejde, maiştri că, situindu-se printre cei mai Festivalului i
şantier — spunea tovară sau ingineri, oameni care conştiincioşi lucrători dc Ia în t area Românie
treţinerea mecanică.
şul Ionel Hodorog, prima au înţeles bine la ce nivel Foto : N. NEGRU le serii ; 20,0
cântecului ron
rul oraşului Călan. Călăreţii: 20,3(
m ritul legii : t
V I G I L E N T Ă sonore ; 22J"
oră ; 23.00 F
Lotul 22 — Ie ; 23.25—StL-
zicăl nocturn.
construcţii Cantonul 409 — Simeria Veche. Noapte. Ger. Ceafă. In
tură, cantonierul Laura Cociobea. Circulaţia trenurilor se
anunţa deosebit de grea, dar şi foarte intensă. Orele
23,50. Cu un şuierat scurt, locomotiva trenului 21211 sa S E I N E I
—■ Anul acesta avem sar RtbL?dfSSSSSîţ.
cini mobilizatoare — sub lută cantonierul din tură. Cantonierul ridică lampa şi DEVA: Dan
steagul salutind la rindul său oamenii din cabina loco
linia tovarăşul Augustin motivei. tria) ; HUNEI
Creţu, secretarul organiza Imensul şir dc vagoane defilează prin faţa cantonieru ba verde de
ţiei de partid dc la lot. lui Laura Cociobea. Atentă şi conştiincioasă, ea observă căra), Logodm
Din proiectare ni s-a sta un vagon înclinai intr-o parte, din osia căruia săreau na (Arta), S
nărului Werth
bilit să executăm blocuri schiţei. Anunţă de urgenţă impiegatul de serviciu din ga torul) ; PETRI
din păreţi şi planşee pre ra Simeria. Trenul este oprit. Vagonul a fost depistat ur râsul mamei t
la (7 Noiemb
fabricate, ceea ce îngăduie gent şi scos din lanţul Iranului. Vigilenţa' cantonierului fac (Republic:
un ritm mai intens în con Laura Cociobea a prevenit un eveniment de cale. O fap A cincea pecc
strucţie. Necazuri mai a- Republica din
tă demnă de toată lauda, pornită dintr-o înaltă conştiinţă citoresc) ; Vi.
muncitorească, care caracterizează pe oamenii de la calea dispărut o fc
ferată a ţării. (I. JURA, ziarist-colaboratcr). resc) ; LONE/
La Înălţime, pe orice vreme, constructorii înalţă noi locuinţe în localităţile judeţului. lui Şaptecai <
La panoul Tot o : ŞTEFAN NEMECSEK nerul) ; PE’i’F
mobilul, vioai
de onoare (Muncitoresc) j
SA : Pianul i
Referindu-se la necesitatea de lucru în zootehnie, urmă primară şi în actele contabi nic la stînă se adevereşte şi şltul lunii ianuarie a.c. a trei citoresc) ; UR
al muncii realizării exemplare a pre resc mişcarea efectivelor, si le, în urma unui control s-a în situaţia cooperativelor a- viţei la C.A.P. Bâieşti (!). Nu boiul meu, d.
(7 Noiembrie)
vederilor din programele de
creştere a animalelor, a pro tuaţia producţiei de lapte şi constatat că în unele C.A.P. gricole din Sălaşu de Jos, mai puţin grav este şi fap a venit ziua
şi ferme de stat nu sînt în
tul că, in loc de 379 vaci cu
Roşi
(preşedinte Victor Iovănes-
(Steaua
Ma j ori tatea covârşitoare ducţiei animaliere, secre carne, a stocului de furaje, a registrate corect şi ia zi e- cu), ’ Brăni.şca şi Cigmău lapte, cîte existau în reali BARZA : Ah .
a constructorilor de pc tarul general al partidului, respectării raţiilor stabilite, fectivele de animale. Spre (preşedinte Ion Homorodean), tate la C.A.P. Geoagiu, la nathan (Miner
amenajarea hidroenerge tovarăşul Nicolae Ceauşescu, intervenind concret şi ope exemplu, la C.A.P. Vaţa de caro aveau fiecare neînre sfîrşitul lunii ianuarie a.c. TIE : inspecto
tică Rîu Mare — Retezat a subliniat în cuvîntar’ea la rativ pentru înlăturarea ori Jos s-au găsit în plus nouă gistraţi cîte 135, 44 şi, res s-au raportat numai 356. ma (Patria), 0
muncesc cu dăruire şi Consfătuirea de lucru consa căror neajunsuri constatate. bovine adulte (!). De aseme pectiv, 17 miei. Evident, as Inadmisibilă este şi situaţia după copilărie
BA:
GEOAGIU
abnegaţie zi şi noapte, crată problemelor agricultu Dealtfel, trebuie remarcat nea, la C.A.P. Şefei (pre pectele semnalate ridică nu întâlnită la fermele zootehni trâ spre cer (
pentru a-şi Îndeplini e- rii din 1—2 februarie a.c. : faptul că această preocupare şedinte Ion Vasiu), Sălaşu de meroase semne de între ce de la C.A.P. Burjuc şi tură) ; HAŢEG
xemplar sarcinile, a a- „Cu disciplină şi ordine vom se regăseşte în însemnatele Sus .(preşedinte Gheorghe bare în legătură cu răspun Holdea. La prima unitate sînt Udului (Popul
propia tot mai mult cli putea chiar depăşi efectivele sporuri la producţia de lap . Pocansclii), Peşteana, Rîu derea preşedinţilor, ingine menţinute in efectiv rju mai Trandafirul al
pa cind dc aici va izvorî stabilite, asigurînd în felul te marfă înregistrate în pe- Alb si Vaidei nu erau evi- rilor şefi, contabililor şefi şi puţin de 330 de oi sterpe. A- Unde înfloresc
fluviul de lumină pentru acesta creşterea veniturilor cestora li se „aplică" însă un sa de cultură;
Orfana
'Mureş
ţară. cooperativei, ale fiecărui tratament sever de slăbire, Ac. xseenţi in
Din cuprinzătoarea lis cooperator, precum şi fondul fiind lăsate să se hrănească mina) ; TELTt
tă a celor mai harnici şi de stat necesar, produse su doar cu ce găsesc pe cîmp. la aeroport (A
destoinici in muncă no plimentare pentru coopera Evident, aceasta nu se poa
tăm aici numele doar a tori". In spiritul acestor im în fiecare fermă zootehnică să se te numi nici pe departe gri
cîtorva dintre ei, alături perative, recenta Plenară a jă faţă de sporirea efecti
dc cuvintele de laudă şi Comitetului judeţean de par velor şi a producţiei anima Vrem
cinstire ce Ii se ' cuvin tid cu activul din agricultu liere, de ridicarea rentabili
cu generozitate : Ion ră a dezbătut şi stabilit o instaureze o disciplină desăvîrşifă, o tăţii sectorului zootehnic. In Timpul prob
Stingă, Gheorghc Dumi serie de măsuri menite să a- schimb, la C.A.P. Holdea e- 15 februarie 1
tra, Gheorghe Minea, sigure transpunerea exem xistă peste 100 berbeci în in uşoară răci
Cornel Dăioni, Simion plară în viaţă a obiective turma de ovine, caro numără temporar noro:
Stcfoni — şoferi. Ioan le cuprinse în programul evidentă corectă si ia zi a efectivelor! doar 417 capete. Mai miră precipitaţii ms
Ţipuş, Ion Roman, Gheor judeţean de dezvoltare a zoo oare pe cineva de ce la uni formă de nint
ghe Diaconu, Traian Ni- tatea amintită indicele de va sufla mod'
tensificări
loca
ţă, Constantin Ursan, tehniei. Cu o contribuţie de natalitate la ovine este sub km/oră, din s
Gheorghe Marinaş, Ion seamă la înfăptuirea preve orice critică, de ce nivelul dic.
Bivolarii, Petru Turtică, derilor programului judeţean rioada care a trecut de la denţiaţi in actele contabile a conducătorilor formaţiilor veniturilor băneşti obţinute Temperaturile
Ion Vizitiu, Vasile Vasi- se înscriu o serie de coope începutul acestui an. cîte 5—7 viţei. Fireşte, se pu de lucru din zootehnie faţă din sectorul zootehnic nu- fi cuprinse în
lache, Romei Condura- rative agricole, între caro a- ne întrebarea : preşedinţii, de gospodărirea cu maximă contribuie în măsura cuve grade, iar cele
chc, Teodor Păduraru, mintim pe cele din Silvaş, Există însă şi cazuri, ce e nită la echilibrarea situaţiei tre 0 şi plus
contabilii şefi şi şefii de fer
răspundere a avuţiei obşteşti,
Kecsy Tosif, Nicolae Isă- Brad, Lunca Moţilor, Sîrbi, drept puţine la număr, care mă din unităţile respective cu modul cum îşi îndepli financiare a C.A.P. ? Dimineaţa şi
rescu, Csorik Ştefan. Du Beriu, Pricaz, Haţeg, Sîntan- se situează la polul opus, nu au ştiut nimic despre e- nesc aceste cadre sarcinile Fireşte, pentru înlăturarea va produce ce
mitru Vişan, Ilie Culici, drei, Deva — să ne referim unde indisciplina, lipsa de xistenţa acestor animale ne- ce le sînt încredinţate pri neajunsurilor amintite au Pentru 16 şi
Valentin Dretean, Simion doar ]a cîteva exemple. Con spirit gospodăresc şi negli înregistratc ? Dacă da, în ce vind buna organizare a pro fost luate măsurile cores 1978 : Vremea
Dăioni, Dumitru Enache jenţa fac front comun şi frî- scop au urmărit să denatu ducţiei şi a muncii, gospodă punzătoare, plusurile de a- să se răcească
schimbător, tei
— mineri la şantierul II ducerile unităţilor respecti nş-ază punerea deplină în va reze realitatea ? Un caz ase- rirea raţională şi cu eficien nimale inregLstrîndu-se în e- ninge.
ve — preşedinţii, inginerii
— aducţiunea. principală, loare a potenţialului «ao-ţfill- fsăoător s-a întîloiţ. şi ia ţă .Riasimă ş tuturor mijloa vjdenţe iar lipsurile fiind
Vasile Bouleanu, Con şefi şi contabilii şefi, precum nic, favorizează sustragerile celor materiale şi financia imputate celor vinovaţi. Si
stantin Drăgoi — maiştri, şi conducerile fermelor zoo din avutul obştesc, generea ferma din Rîu Bărbat â re, întărirea continuă a pro tuaţiile prezentate îndeamnă Direcţia d;
Ioan Pop, Iosa Onisifor, tehnice manifestă o perma ză o serie de pagube avu I.A.S. Haţeg, unde plusul a Ministerul
Ioan Birsa-n, Kiss Csaba, nentă preocupare faţă de bu ţiei unor unităţi agricole fost de 16 viţei, care sub nici prietăţii cooperativei. însă la serioase reflecţii din şi Teleeomun.
partea organizaţiilor de par
Vasile Nistor, Ioan To- na organizare şi desfăşurare cooperatiste şi de stat. Iată un motiv nu puteau fi tre Rău este că unele acte tid, a consiliilor populare şi ţă că, datorită j
fan, Ilie Telianu, Ilie a activităţii in acest sector, cîteva aspecte de acest gen. cuţi cu vederea de cei care inadmisibile şl nereguli sînt pelor rîului Ai
Moşneguţ — de la şan au întronat un clirnat.de or Deşi se ştie bine că pentru răspund de activitatea aces încurajate chiar de cei care conducerilor unităţilor agri ţi» este intrer
75 (Cîmpeni —
cole privind creşterea răs
tierul III — baraj. Şi e- dine şi disciplină în muncă, a conduce cu competenţă şi tei ferme. De asemenea, la sînt chemaţi nemijlocit să a- punderii acestora faţă de sectorul Baia <t
xemplele ar putea conti de răspundere a fiecărui în în cunoştinţă de cauză pro C.A.P. Rîu de Mori (preşe pere exactitatea şi autentici înfăptuirea exemplară a sar Sălciua. intre
nua. Cinste celor de la grijitor de animale pentru cesele economice din ferme dinte Filimon Munteanu), tatea lor. Aşa este, de pildă, cinilor cu care se confruntă 200 şi 110 plus
panoul de onoare al mun le zootehnice este necesar în s-au găsit lipsă 5 bovine din cazul medicului veterinar ţia este asigut
cii ! soarta indicatorilor de plan. Dan Şuteu, care a dispus în din programul judeţean de Cîmpeni — Ab
Zilnic cadrele din conduce primul rînd să existe o or efectiv. scrierea fictivă in darea de dezvoltare a zootehniei. na — Alba Iul,
re participă' la programul dine desăvîr.şită în evidenţa Zicala cu lupul pus paz- seamă statistică de la sfîr- N. TiRCOB