Page 55 - Drumul_socialismului_1978_02

309 m MIERCURI, 15 FEBRUARIE 1978 Bag. .3

t/IZIUNE ţ O ORĂ DE ALERTARE ţ
ţ Programul chioşcului de l
i ziare nr. 25 (de lîngâ /
(a ;
jaijrtei ; 1 cantina restaurant ci '
şi răspunsuri ) C.S.H.) afişat ia ioc vizi- \
> l bil — anunţă că aici sc l
Cv. „Meridian*
SoJ'" , *;iu Pro- / pot cumpăra ziare şi re- /
a le viziunii Permanentizare si calitate ) viste între orele 6—10,30 \
-islava ; * l şi după-amiază intre 13 l
i — 16,30. Cu toate astea i
în activitatea corală hunedoreană I — subsemnatul a stat în I
Jă ;
> limbă ger- ^ ziua de 14 februarie de ţ
l la ora 6,00 pină la 7,00 1
Ic socialiste ; Este un adevăr incontesta­ se de aceştia promovează in domeniul muzicii corale ’ fără ca aici să vină ci- )
pronoex-
bil că, .în ultimii ani, activi­ • cintecul patriotic şi revolu­ ar trebui ca să se permanen­ \ neva pentru a deschide. \
tatea corală hunedoreană a' ţionar, prelucrări folclorice, tizeze activitatea corală la
ica pentru 1 La orele 6,35 a venit zia- i
. cunoscut succese de valoare, adueîndurşi o reală contri­ nivelul tuturor unităţilor
ni uzicale dc s-a impus din ce in ce mai buţie la realizarea actului c- şcolare. Avem puţine coruri ? rul „Drumul socialismu- <
pularitate ; mult pe scenele judeţului şi ducaţional. pioniereşti sau liceale în ju­ 1 lui". A fost pus în faţa i
tc ; ale ţării. în acest sens c După cum era şi firesc, în deţ. iar acolo unda se sem­ ^ ghişeului şi maşina a ple- l
mondială" Ia destul să amintim premiul cea de a doua ediţie a festi­ nalează apariţia acestora ele i cat mai departe. Oame- i
)in ;
ca ta (ară. Pa­ al II-lea obţinut da corul şi valului s-au înscris noi for­ au ca scop susţinerea doar I nii care aşteptau autobu- *
.rare dedicate orchestra Combinatului side­ maţii corale, numărul lor a unor serbări de sfirşit de ţ zul şi-ar fi luat ziarul, ţ
laşei noastre rurgic din Hunedoara la fi­ ajungind astăzi la 36, iar in an. Faptul impune ca In­ i dar cine să-l vîndă ? i
ire din ianua- nala primei ediţii a Festi­ curs dc înfiinţare mai sini spectoratul judeţean şcolar,
uarie 1933 ; valului naţional „Cintarea■ încă 12. în faza de masă, în­ Consiliul judeţean al Organi­ . Cînd am plecat, la ora 7, /
ieri ; României“, concertele corale să, apariţia acestora în faţa zaţiei pionierilor şi Comite­ Ca unitatea nr. 5 — curăţătorie chimică a Cooperativei ţ vînzâtoarea tot nu era ţ
al ; „Drum nou“ Hunedoara, Iucrătoarea Silvia Furdui oferă cli­ l venită. Şi cine ştie cînd l
noile î ; (ca de pildă festivalul inter- publicului este sporadică, a- tul judeţean al U.T.C. să se entelei prestaţii de calitate. Foto : ION VLAD
matcca. Orfeu judeţean .,Craiul munţilor" lit datorită dificultăţilor preocupe statornic de pregă­ 1 a venit... ? (Valeriu Bâr- I
1. Premieră pe ediţia a III-a.), participarea. ,,manevrării“ unei formaţii tirea şi funcţionarea conti­ ) gă-u). )
oducţic a stu- corurilor la marile spectacole masive, a unui timp mai nuă a acestor formaţii.
americane ; dedicate unor evenimente a- lung necesar repetiţiilor (deci In scopul permanentizării \ DACĂ NU SOSEAU ţ
al. niversace. Toate demonstrea­ motive obiective), dar nu se genului coral, Comitetul ju­ De la sdariştdi- colaboratori ^ RAPID FOMPIERil... ţ
ză o animaţie in lumea iu­ pot trece cu vederea şi mo­ deţean pentru cultură şi edu­ i într-una dintre zilele i
bitorilor acestui gen artistic, tivele subiective de justifica­ caţie socialistă, precum şi ' trecute, la depozitul T.C. '
precum şi o preocupare mai re o absenţelor scenice : organele locale ar trebui să PE PRIMUL LOC ÎN nimale; reuşim nu mimai să ţ Deva a izbucnit un incen- ţ
susţinută din partea factori­ lipsa de îndrumare speciali­ acorde atenţie tuturor for­ ÎNTRECERE ne onorăm contractul înche­ ^ diu. Cauza ? Ca de cele ^
lor culturali. zată, lipsa „vocilor“ potrivi­ maţiilor şi nu numai celor iat cu I.I.L. Simeria, dar să
JL I : 6,00 Ra- Salutar este şi faptul că te, comoditate faţă dc unele cu şanse în diverse etape ale Muncitorii mineri din ra­ şi livrăm suplimentar unele
dimineţii; 7,00 un număr apreciabil de pro­ manifestări, corale ş.a. De a- festivalului. Pe de altă par­ ionul -90 m de la sectorul imunii
8,00 Revista fesori de muzică sprijină .in­ ceea este necesar ca toate te. îndrumarea exercitată de cantităţi de lapte .marfă. Lu­
Cuţierul melo- către factorii culturali tre­ Musariu I, al I.M. Barza, ca­ na ianuarie am incheiat-o
as- struirea formaţiilor corale e- formaţiile corale cu care ju­ re au încheiat anul 1977 pe cu o depăşire de 1 000 litri
«îetin xistente, a formaţiilor de deţul nostru este înscris in buie să tină cont atit de ne­ primul loc în întrecerea so­ de lapte, iar în luna februa­
muzical tradiţie şi cu palmares bogat, ediţia a doua a Festivalului cesitatea reînnoirii reperto­ cialistă, au ocupat primul loc rie reuşim să livrăm zilnic ! mai multe ori, neglijenţa ! t
rria Butaciu şi cu cărţi de vizită prestigioa­ „Cintarea României“ intre riului, cit şi de anumite mo­ şi în luna ianuarie 1978. A- 400 litri, cu 43 litri de lapte Dar în acest caz a fost I
igă ; 10,30 Din se. Ne referim, de pildă, la care şi cele de la l.C.S. Hu­ dernizări, inovaţii ce s-au a- cest colectiv a chemat la în­
ste ; 11,05 Mi- profesorii Ioan Popa, dirijo­ nedoara, Geoagiu, Ilia, coru­ dus în ultimii ani acestui trecere toate raioanele mini­ în plus faţă de plan. Dintre : vorba de neglijenţa mo- ţ
1
îierilor ; 12,05 rul corului din Orăştie, Ma­ rile de femei din Hunedoara gen, deci să nu se rezume membrii cooperatori care lu­ ' nevranţilor C.F.R., care,
ra folclorului ere ale întreprinderii şi a- crează în cadrul fermei noas­ împreună cu şeful de
i Şlagărul ro- rin Dirvă, dirijorul corului şi Baru să fie mai des pre­ la. aceleaşi forme clasice. In ceasta' obligă. Şi creşterea tre zootehnice se evidenţia­
decenii — Ra- C.S. Hunedoara, Petru Chi- zente in concertele cu pu­ acest sens apare şi necesi­ producţiei de minereu, a con­ ză, prin munca pe care o de­ l manevră, tovarăşul Viorel
13,00 De la 1 la seev, dirijorul corului din blic. tatea unei pregătiri „la zi“ ţinutului de metal şi reali­ pun, Ioana Ciontaş, Elisabeta ’ Ahdrica, îşi executau atri* i
ml invitaţilor ; Dobra, Emil Mărgineanu din In al doilea rină, la fel ca a îndrumătorilor. zarea unui volum sporit de Jit, Maria Mareş, Ioana Go- ţ buţiife muncii cum puteau, >
1
.mal. Buletin Brad şi Glieorghe Bercea in sport, unde pregătirea în­ economii sînt cîteva din o-
; 16,20 Coordo- din Deva. Formaţiile condu­ cepe de pe băncile şcolii, şi C. DROZD biectivele de bază ale între­ ce, Ioan Mareş şi alţii.. (PE­ { deoarece erau afumaţi ^
iee. înfăptuim TRE DUMITRU, inginer şef, binişor. Dacă nu interve
tiferinţei Na- cerii, iar îndeplinirea lor este C.A.P. Mărtineşti). l . neau rapid pompierii, se \
.rtidului ; 16,dO o chestiune de onoare pen­
ţara mea — tru fiecare muncitor din sub­ ţ pierdeau valori materiale \
ră ; 17,05 Odă teran. Colectivul raionului MUNCITORI CEFERIŞTI i de peste 500 000 lei. (G. i
c ; 17,40 For- -90 a făcut din prima lună Ignat).
C; participante a anului dovada hăr,niciei LA ODIHNA ŞI
II-a ediţie a TRATAMENT TOT LA RÎU ? )
naţional „Cin- lui, depăşind pianul la con­
ii* ; 18,00 Ore- ţinutul de metal cu 16,7 la ' Progresele făcute în '
0 Interpreţi ai sută, iar la minereu cu 21,2 In primul trimestru al a- ^materie de mecanizare a \
lânesc : Maria la sută. La lucrările de pre­ cestui an beneficiază de bi­ l adăpatului animalelor sînt i
) Litera si spf- gătiri şi deschideri prevede­ lete pentru odihnă şi trata­
!0,50 Cadenţe rile de plan s-au depăşit cu ment un număr de 124 mun­ J ignorate complet la C.A.P. }
O zi într-o citori de la ealfea ferată, din \ Băieşti. Aşa se explică de 1
erii nmzica- 5 ia sută, iar economiile ob­
, Vii stop mu- ţinute,. depăşesc 28 000 lei. O judeţul nostru. Aceste bilete i ce ani de zile nu s-a în- ^
contribuţie deosebită, la do- sînt asigurate de către sindi­ I treprins nici o măsură i
bîndirea acestor realizări de cat. In lunile ianuarie şi ) pentru a renunţa la me- J
£S3Sfi35SBE8a prestigiu şi-au adus-o echi­ februarie au primit aseme­ ţ toda adăpării bovinelor ţ
pele conduse de Traian Stan, nea bilete un număr de a-
wtAmm Deszo Francisc, Anghel O- proape 50 oameni ai muncii i direct din rîu, ceea ce (
''JssEsgjsaa I este: total contraindicat, }
prean, Octavian Rusu, Ioan între care amintesc pe Iu>-
Păşeau, oare realizează de­ lian Iordan, acar (la I-Iercu- ţ mai ales, iarna, cînd apa ţ
telăreasa (Pa-
DOARA : lar- păşiri cuprinse între 26 şi 35 lane), Antonie Bociat, şef de i este destul de rece şi pot l
acasă (Fla- la sută, maiştrii Mircea Su- tură (la. Neptun),. Miron / fi provocate chiar pier- i
ic pentru An- ciu, Petru Bîrna si alţii. Cînda, acar (la Govora), Pe­ V deri de animale prin a- 1
iuferinţele ti- (AL. JURCA, Brad). tru Boaru, maistru (La Fe-
er (Coiwiruc- lix), Ioan Rădulescuv asis­ ( vorturi. Preşedintele C.A.P., ^
JŞANI : Su- tent medical şi soţia sa E- / Petru Lungu, priveşte cu l
(linirca), Per- LAPTE MARI’A LIVRAT 1 seninătate această situa-
iric), Nu mai PESTE PLAN lena (la Sovata). (IORDAN
a) ; LUPENI: . Librăria nr. 43 din Vulcan, responsabilă tovarăşa Eozalia Ciochină, oferă cu regula­ Anul acesta, asigurînd o POPA, preşedintele comite­ ( ţie, ca şi- cînd. s-ar intim- ţ
:te (Cultural), ritate cititorilor cele mai noi volume, in timpul cei mai scurt de ia apariţie. mai bună furajare şi îngriji­ tului sindicatului dc linie l pla în altă. unitate, nu în (
Urice (Mun- Fotografia reprezintă un instantaneu de la raionul noutăţilor editoriale. re a întregului eiectiv de a- C.F.R. kiineria). / cooperativa agricolă pe }
ILCAN : A
liă (Muncito- ţ care o conduce. Cine-I a- 1
V : Haiducii l jută pe preşedinte să-şi ţ
a Salty (Mi-
,ILA : Aulo- înfiinţate ca urmare a a- ori se întîmplă ca produ­ - schimbe optica ? (N. Teo- i
-a şi căţelul plicării programului de Cantinele pentru mineri — sul respectiv, carnea să, nu dor). |
: ANIN O A- îmbunătăţire continuă a fie suficient fiartă, pregă­
n aer (Mun- DE CE ARD CÎND
ICANI : Răz- 1 condiţiilor de muncă şi via­ tită vpenlru a fi gustoasă. NU-I NEVOIE? I
ragostea mea ţă ale minerilor, cantinele de alimentaţie cu servire Alteori- se întîmplă invers.
. ; 'BRAD : Şi din cadrul întreprinderilor Carneas de mînzat, crudă, Un mic „inventar" I
"miilor negre miniere din Valea Jiului, — chioşcul nr. 76
; GURA- se fierbe prea- repede şi îşi
ronathan, Jo- oare asigură servirea gra­ pierde din proprietăţile al I. C. S. A. P., unita­
ul) ; ORAş- tuită a unei mîncărţ calde de calitate, civilizată! nutritive. Dincolo de obi­ tea pescărie nr. 75, A.S.
/rul şi fanto- la intrarea în subteran a Constructorul, cantina nr.
) sută de zile ectivitatea acestor cazuri,
(Flacăra) ; minerilor, au traversat rămîne însă de discutat 2, unitatea nr. 2 pentru '
i : O fereas- de-acum perioada de orga­ din oraş, iar despre cali­ curăţat pe jos, să fie mă­ mîne însă problema nu nu­ despre... meseria bucătari­ desfacerea produselor lac- I
Casa de cul- nizare şi însuşire temeinică tatea ei şi condiţiile de ser­ turat după ce cei 450 de mai sub aspectul ei rieigie- tate, secţiile nr. 47 şi 48- |
: Ziua sacri- vire ni s-a vorbit la fel inşi tocmai au servit nie (pîinea pe masă şi ma­ lor, despre faptul că. aceş­
ar) ; BRAZI: a atribuţiilor şi obligaţiilor tia ar trebui . să ştie cit ale cooperativei „Drum
1
.b ; CALAN : ce le revin. de frumos. masa, a încercat să ne du­ turatul pe jos), ci şi sub timp trebuie fiartă o car­ nou" — toate din Hune - (
: crinii (Ca- Spuneam la început că că cu vorba, spunîndu-ne aspect calitativ. Să tai ne de mînzat, nu să uite doara, irosesc zi de zi şi |
I ; SIMERIA: Un recent raid întreprins la adresa cantinelor pentru că „aceasta e pîinea răma­ pîinea felii şi s-o aşezi pe în plină zi energie electri- :
ui) ; ;LîA : prin astfel de cantine ne mineri putem vorbi în ge­ să, care urmează să fie a- de ea în oale* şi. cit timp
cosmos (I. .- prilejuieşte 'cîteva consta­ mese de la orele 12 pînă trebuie pentru fierberea că. De subliniat că la '
IC : Intimi re neral frumos. In general, dunată de pe mese“. A a- la 16 nu înseamnă decît cărnii de vită... Aşa că a- \ chioşcul nr. 76 al I.C.S.A.P., I
Minerul). tări despre modul în care pentru că în particular... vut însă ghinion : tocmai să serveşti pîine uscată şi...
acestea îşi realizează me­ Ei, da, în particular mai intra o femeie de serviciu devărul este tot pe la mij­ l alături de becul uitat a- ]
nirea. Ca primă şi îmbucu­ apar probleme, necazuri şi eare aducea încă 4 coşule- prăfuită. De ce or fi pro- loc. Adevărul presupune, ? prins, citim „Plecată în '
rătoare constatare, probată cedînd aşa la Vulcan ? La însă, ca toţi factorii che­ j concediu" iar şeful canti- j
chiar neglijenţe. Iată, la cantina din Lupeni, la în­
cu numeroase aprecieri, e- cantina I.M. Vulcan, admi­ maţi să asigure minerilor 1 nei nr. 2i „Constructorul", i
videnţiem că masa gratui­ trebarea „cînd puneţi pîi­ un meniu, cald, gustos, bo­ ! cînd îi spunem că becu- I
abil pentru tă este aproape fără excep­ nistratorul George Pop, La minele nea pe masă ?“ — ni s-a gat în calorii, servit în I rile ard în zadar, zice : l
978 : vreme ţie de bună calitate, îndes­ care administrează şi can­ răspuns „înainte ou 15 mi­ ţ „Mai treceţi şi dumnea- )
re, cu cerul tina cu abonamente din o- nute de ora de servire o condiţii ireproşabile de igie­ 1 voastră cu vederea". Cum '
î. Vor cădea tulătoare şi servită în con­ raş, este, firesc, destul de din Valea Jiului tăiem felii ; că doar n-o să nă şi civilizaţie, trebuie să
ii ales sub diţii igienice, civilizate. răspundă cu toată conştiin­ l să trecem dacă risipa e (
ioare. Vîntul ocupat, iar drumurile cu o punem de-acum, ca să \ aşa de vizibilă ? (V. Ma- /
arat, cu in­ Se remarcă îndeosebi aprovizionarea celor două se întărească"... ciozitatea acestei sarcini. l rinescu, ziarist-colabora- 1
ie de 40-60 preocuparea organelor de cantine îl răpesc mult din... Dar în acest efort trebuie
particular
mai
Tot
în
•ectorul nor- partid, a consiliilor oame­ interiorul lor, ceea ce per­ ţe pline vîrf cu pîine proas­ putem vorbi despre calita­ să se înscrie şi cei ce be­ i tor). \
1
: minime vor nilor muncii şi organizaţii­ mite personalului o mai pătă, continuînd ceea ce tea unor produse ce se li­ neficiază de serviciile can­ > AU CONFUNDAT VACILE t
tre —5 şi o lor sindicale din întreprin­ slabă exigenţă faţă de sar­ începuse : aranjarea mese­ tinelor, să înţeleagă că, fi­ CU SCROAFELE I’ ^
maxime in- deri pentru asigurarea u- cini. E adevărat, la canti­ lor pentru servirea de la vrează cantinelor pentru ind ale lor, trebuie să le
, grade. prepararea meniurilor, în­ Probabil puţin distra ţi,* i
nor spaţii corespunzătoare orele 16, fără curăţirea lor, şi îngrijească. Pentru că, 1
seara, se cantinelor. La I.M. Lupeni, na minei are o ajutoare) deosebi a cărnii de vită. de pildă, tot la Vulcan, î tehnicienii veterinari Ene 1
aţă. pe Charek Ioana, care, în­ fără curăţenie pe jos. Si­ La ce ne referim ? Uneori } Samson şi Ion Costea> de ^
17 februarie unde clădirea cantinei dis­ să, bucătăreasă fiind, nici gur, „vinovată" a ieşit tot după servirea mesei, sala 1 la circumscripţia sanitară (
va continua pune aoum de două săli ea nu poate supraveghea se nimereşte ca furnizorul numai a cantină nu sea­ ţ veterinară Geoagiu, cînd' J
. Cerul va fi mari, luminoase, cu mese femeia care a adus coşule- să livreze carne de vită mănă ; pentru că din can­
mporar va tot timpul isprăvile femei­ ţele cu pîine, fiindcă „nu I trebuiau să realizeze o ţ
pentru patru persoane, a- bătrînă, care necesită un tine dispar frecvent tacî- J acţiune de recoltare a u- l
lor ce asigură ordinea în s-a orientat". Dincolo de
coperite cu feţe curate — timp îndelungat de fierbe­ muri, căni,, veselă ; pentru ţ nor probe de sînge pen- i
cantina va avea în curînd sală, aşezarea şi pregătirea incident, de care în nici re pentru preparare. Or, L tru analize, au „confun- l
_ rilor clin şi propria-i bucătărie. Dar, pentru servirea mesei de un caz nu se face „vino­ într-o cantină cu flux con­ că la I.M. Livezeni, de e-
porturilor 4 ori pe zi. In schimb, to­ xemplu, au fost scoase me­ ? dat" speciile de animale, ţ
iesţidor anun- chiar aşa, adusă de la can­ varăşa Charek se crede vată" numai femeia „care tinuu, oare serveşte mînca- sele cu scaune, fiindcă sub I în loc să ia probele de la t
• -evărsării a- tina din oraş (responsabil ruu s-a orientat", am: înţe­ re caldă de 4 ori pe zi, la î scroafe, le-au luat de la I
,'ieş, ckcula- Gh. Rădoi), mîncarea în­ descurcăreaţă şi cînd ne ele se găseau, după servi­
aptă pe DN truneşte aprecierile , celor manifestăm nedumerirea fa­ les, şi am primit confir­ intervale de 4—5 ore, şi rea mesei, , sticle de ţuică, / vaci ! Este un exemplu j
■ Turda), In marea, la comitetul de care nu are nici capacita­ bere, ori vin şi ca oamenii } tipic de neatenţie şi de
.e Arieş — ce iau masa zilnic aici. ţă de faptul că după ser­ partid al minei şi la comi­ tea să pregătească o sin­ \ neglijenţă, care nu a pu-
km 110 plus Condiţii bune, ca spaţiu, virea mesei de la orele 11 să nu mai aibă timp şi de
400. Circula- au şi apărut pe mese eoşu- tetul sindicatului că „aces­ gură dală meniul — dimi­ băut, au fost introduse l tut rămîne insă nesanc-
■atâ pe rula am întîlnit şi la cantina de te aspecte ne-au ridicat neaţa — din care să ser­ mese înalte, tip expres. ? ţionat pe măsură. (T. Ni- ^
cud — Zlat- la I.M. Paroşeni (adminis­ leţele cu pîinea tăiată felii vească în cele 4 schimburi, I coară).
ia — Turda. trator Tiberiu Benea). Şi pentru masa de ora 16. mereu probleme şi le avem în aceste condiţii, de multe NICOLAE STANCIU
aici mîncarea este adusă fără ca în sală să se fi permanent în atenţie". Ră-