Page 57 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 57
ANUL XXX
NR. 6 310
JOI,
16 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
ACŢIUNEA DE PRESĂ A ZIARULUI
„DRUMUL SOCIALISMULUI** LA I.M. LUPENI
Climat angajarat, entuziast,
pentru promovarea noului
I.M.C. Deva, secţia tuburi premo. Maşiniştii Petru Crauciuc şi VasUc Oiaxu lucxea-
za la o maşină de armare longitudinală a tuburilor premo. In fiecare lună ei denăscsc
A %
Vizita de lucru în Valea canici în brigăzi, direct la norilor în brigăzi, retribui planul de producţie.
Jiului în noiembrie anul locurile de muncă, acor- rea lor în raport eu rezul
trecut a secretarului gene dîndu-le sprijin concret, tatele obţinute de acestea,
ral al partidului, tovară efectiv, punîndu-şi inteli este o cale deosebit de ne
şul Nicolae Ceauşescu, mă genţa şi braţul la procesul cesară. In primul rînd,
surile luate pentru îmbu de organizare, de extrage pentru că ea asigură creş
nătăţirea întregii activităţi re a cărbunelui. Acţiunea terea considerabilă a răs
productive în acest impor susţinută în această direc punderii faţă de soarta Cocsarsi hunedoreni au beneficiat
tant bazin carbonifer al ţie capătă aplicabilitate din producţiei, iar în al doilea
ţării, au creat şi la mina ce în ce mai largă în con rînd asigură stăpînirea şi
Lupeni un climat nou de diţiile eînd, pe baza mă exploatarea mai completă de prima săpfămînă redusă de muncă
muncă, de răspundere şi surilor luate de conducerea a marilor agregate care
angajare pentru creşterea partidului, în Valea Jiului intră în dotarea abatajelor.
producţiei de cărbune. Co se desfăşoară un amplu şi Vom sublinia aici faptul
mitetul municipal dc intens proces de mecaniza că din aceste puncte de Odihnă binemeritată, rod al hărniciei,
partid, organizaţiile de re a lucrărilor miniere, vedere acţiunea ziarului
partid de la întreprinderi ceea ce creează premisele nu s-a declanşat pe un te al bunei organizări a muncii
le miniere, cadrele Com materiale ale transformării ren cu totul gol. Dimpotri
binatului minier Petroşani minerului în condiţia de vă, organizaţiile de partid
Trecerea treptată la să.ptă-
se află într-o permanentă miner-mecanizator, mi- şi consiliul oamenilor mun mina redusă de lucru, de 46 Asemenea confirmare este 10 605 tone angajamentului
căutare a soluţiilor care să ner-tehnician, aşa cum cii întreprinseseră unele mă de ore în prima etapă, sta şi trecerea la săptămina de asumat, prqcum şi cu însem
lucru de 46 de ore în cursul
contribuie la redresarea sublinia secretarul general suri. Mai întîi a fost ne bilită în documentele Con acestui an, în unele colecti nate plusuri la alte ramuri
ale activităţii. Prima lună
producţiei de cărbune. al partidului, tovarăşul voie ca minerii, maiştrii, ferinţei Naţionale a partidu ve de muncă, unităţi sau a anului al treilea al cinci
Străduindu-se să sprijine Nicolae Ceauşescu. Aceas inginerii să fie convinşi lui, este încă o dovadă a sectoare de producţie. Primii nalului revoluţiei telini-
aceste eforturi şi pre tă transformare are însă o să-şi însuşească atribuţii şi deosebitei griji pe care parti au beneficiat de această mă co-ştiinţifice a confirmat ho-
dul şi statul nostru o mani
ocupări, redacţia ziarului gamă largă de implicaţii sarcini noi. Şeful abataju festă faţă de toţi oamenii sură cei peste 1 000 de oa tărîrea cocsarilor de a realiza
„Drumul socialismului" a economice şi sociale, care lui este acum inginer, sub- muncii. înseşi criteriile de meni ai muncii de la Uzina sarcinile acestui cincinal în
declanşat, recent, la mina se dezvăluie treptat. Ac inginer sau maistru, şeful înfăptuire a acestui program, cocsochimică din Combina condiţiile unui program re
Lupeni acţiunea de presă ţiunea de presă pe care o brigăzii nu este neapărat ce ţin seamă de factorii de tul siderurgic Hunedoara. dus do ore do muncă, pe
„Abatajul — locul de ac întreţinem la Lupeni pu un miner, ci un maistru mediu, de randamentul Cocsarii hunedoreni sînt seama creşterii productivi
tăţii muncii, prin mai buna
ţiune comună a minerilor ne, deocamdată, în eviden ş.a.m.d. Pe de altă parte, muncii sînt asemenea dovezi. primul colectiv de muncă din folosire a capacităţilor. 535
şi cadrelor de conducere", ţă doar cîteva din ele. foştii şefi dc brigăzi au In strînsă legătură cu a- judeţul nostru care beneficia tone cocs, 75G tone produse
ză de săptămina redusă de
ideea centrală a acţiunii, Consultarea minerilor, a fost nevoiţi să accepte ca ceasta, ideea de importanţă lucru. Aici munceşte un co chimice, 418 tone produse
după cum s-a putut vedea, cadrelor tehnico-ingine- pentru o perioadă să lu majoră subliniată de către lectiv condus de o organizaţie distilate peste plan au în
este implicarea nemijloci reşti, a organizaţiilor de creze ca şefi de schimb tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de partid ' puternică, un semnat această hotărîre,
dică o productivitate supli»
tă, directă, responsabilă şi partid ne-a arătat de sau simpli mineri, aceasta că Programul suplimentar colectiv bine organizat, ase mentară exprimată valorla
de dezvoltare economico-so-
energică a cadrelor teh- pildă că în acest stadiu nereprezentînd pentru ni- cială a României în cincinal menea multora din cadrul în 1795 lei pe fiecare om al
nieo-inginereşti, a maiştri incipient implicarea nemij şi Programul de creştere a Combinatului—erou, în care muncii. Acestea sint o par
lor mineri şi electrome locită a maiştrilor şi ingi- (Continuare in pag. a 2-a) nivelului de trai se află în- gindirea superioară a proce te din premisele ce au per
tr-o strînsă interdependenţă sului muncii a dat roade bo mis aplicarea săptămînii re
îşi confirmă valabilitatea cu gate. Anul 1977 a fost în duse de lucru.
fiecare etapă de înfăptuire a cheiat cu o depăşire de 20 605
acestor programe. tone de cocs, superioară cu (Continuare in pag. o 3-a)
jN NUMĂRUL 45 DE ANI DE LA EROICELE LUPTE
ALE CEFERIŞTILOR ŞI PETROLIŞTILOR
DE AZI
ROMÂNI DIN IANUARIE-FEBRUARIE 1933
• Propaganda vizuală in
sprijinul producţiei
(pag. 2)
Acţiuni ale maselor populare
• Cîteva eiemente lămu
ritoare în legătură cu
pensionarea pentru hunedorene sub imboldul eroicelor
pierderea capacităţii
de muncă (pag. 3) lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor
• Adunarea consacrată
aniversării a 45 de
ani de la luptele re Se împlinesc astăzi 45 de ani de la eroicele lupte ale
voluţionare din 1933 ceferiştilor şi petroliştilor români din ianuarie-februarie
I.M. Paroşeni, sectorul II. Brigada (le mineri condusă de Gheorghe Gămau lucrează (pag. 4) 1933, moment remarcabil in istoria luptelor de clasă şi
Ia pregătiri. In 1977 a realizat peste plan mai mult de 15 metri liniari de galerie. Din pri
mele zile ale anului se menţin în fruntea întrecerii socialiste. Foto: VIKGIL ONOIU mişcării antifasciste din România. După cum se sublinia
ză în Programul Partidului Comunist Român de făurire a
societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a
INAUGURARE de pe strada Lemn din României spre comunism, luptele petroliştilor şi ceferişti
de la o zi la alta Deva. Dotată şi utilată lor din iarna anului 1933 „au demonstrat creşterea con
La demisolul viitoru modern, unitatea dispu ştiinţei şi combativităţii revoluţionare a clasei muncitoare,
lui complex comercial ne de secţii de coafură, sporirea capacităţii partidului de a organiza şi conduce
din oraşul vechi Călan cosmetică, manichiură şi proletariatul".
s-a dat în folosinţă o cai-literare, s-a desfăşu Liviu Tirinescu, Mihail pedichiură. Un personal Evenimentele din ianuarie-februarie 1933 din Capitală
cramă, prima unitate de rat sub genericul „File Dovia şi Cornel Gulea, cu înaltă calificare, ce
acest profil din oraş. din lupta poporului pen care au evocat momente numără 26 de lucrătoa şi Valea Prahovei au avut un puternic ecou in toată ţara.
Bine aprovizionată, mo tru libertate şi neatîrna- din luptele ceferiştilor re pe tură, asigură o în rîndurile ce urmează, redăm cîteva aspecte semnifica
bilată adecvat, noua u- re“. Dealtfel, conţinutul din februarie 1933. Şoi servire competentă, o- tive afe influenţei grevelor din 1933 asupra mişcării re
nitate se bucură de programelor a răspuns mii patriei au prezen perativă şi de calitate. voluţionare a proletariatului, a maselor muncitoare din ju
■ aprecierile publicului întru totul genericului tat spectacolul „O floa deţul Hunedoara.
consumator. sub care s-a desfăşurat re pentru ceferişti", au EXPOZIŢIE
întrecerea. (Şt. Nerae- dăruit garoafe, apoi au DE PICTURA
CONCURS csek — ziarist-colabora- participat la o călătorie La Muzeul mineritu Influenţa luptelor ceferişti să din perioada crizei eco
tor, Vulcan). cu trenul pe ruta Hu lui din Petroşani s-a lor şi petroliştilor din ianua nomice, şi mai ales luptele
32 de detaşamente de nedoara — Bluming şi deschis expoziţia de rie — februarie 1933 s-a re din ianuario — februarie
pionieri şi şoimi s-au FLORI retur (I. Vlad — ziarist- pictură a artistului a- simţit în toate straturile 1933 au constituit un mo
întrecut, la Şcoala ge PENTRU CEFERIŞTI colaborator). mator Ioan Gal, opera maselor muncitoare de la ment de o deosebită impor
nerală nr. 5 din Vulcan, tor cazane la Uzina e- oraşe şi sate — în primul tanţă în istoria mişcării
în cadrul etapei de ma In cadrul acţiunii INVITAŢIE LA... lectrică Paroşeni. Lu rînd asupra maselor prole noastre muncitoreşti, au a-
să a celei de-a Il-a e- „Flori pentru ceferişti", FRUMUSEŢE crările — ulei pe pînză tare şl ale ţărănimii munci vut o profundă înrîurire a-
diţii a Festivalului na şoimii patriei de la gră Astăzi şi-a început ac şi ulei pe carton — a- toare — constituind un im supra vieţii politice şi so
ţional „Cîntarea Româ diniţa nr. 2 I.C.S.H. s-au tivitatea noua unitate bordează teme din mi bold uriaş pentru desfăşura ciale din România". Condu-
niei". Concursul, rezer întîlnit în staţia C.F.R. de coafură, deschisă la nerit, istorie, natură rea luptelor revoluţionare cînd mişcările revoluţionare,
vat montajelor muzi- Hunedoara cu feroviarii parterul blocului nr. C ş.a. din anii următori. Aşa cum
arăta t o v a r ă ş u l Nicolae
Ceauşescu, „luptele de cla (Continuare in pag. a 3-a)
