Page 58 - Drumul_socialismului_1978_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 3

VIATA DE PARTID V M < r> met 1 1
W4: cadran economic cadl^l^ccncinic — «ugaBMMUJMM
= TEIEV)2
Propaganda vizuală numiu i . « V - i
■'Z&X&X-IV '
IC,00 Telex ;
IC,03 TelcşcoalstV;
In sprijinul producţiei Folosirea din plin a utilajelor nu înseamnă IC,33 Curs de lin
17,05Pentru timf
ber vă i cco
— Dă propaganda vizu­ te şi cifrele care demon­ să lăsăm motoarele să funcţioneze în gol! 17,20Reportaj pc
K. S. Ccho
ală o mină de ajutor co­ strează efortul tinerilor. drumuri In
lectivului în efortul pentru Dar pe anul in curs ? în­ 17,40Consultaţii
îndeplinirea sarcinilor de trebăm. Ţesătoria de mătase De­ sută, cota aprobată de e- tase s-a acţionat pînă în tovarăşilor ing. Mihail Că­ 18,00România pit
plan ? întrebarea am adre­ — Încă nu şi-au stabilit va a depăşit în luna ianu­ nergie electrică a fost ma­ prezent mai mult din punct lugăr şi Florin Gheorghiu. J8,30Muzică folii
sat-o directorului întreprin­ angajamentele. Nu ştiu ce arie cota aprobată de e- jorată cu 15 la sută. In de vedere tehnico-organiza- Numai că generalizarea a- 18,45„Cupa rao
derii „Marmura” din Si- fac. nergie electrică cu 41000 condiţiile cînd pe plan na­ toric şi administrativ şi cestui diapozitiv întîrzie schi alpin,
probă mas!
•meria, ing. Gheorghe Bo- In faţa atelierului de da­ kWh. S-a părea, la prima ţional se pune cu atîta ne­ cu totul insuficient asupra din cauza aprobărilor pe eoborîrc îlc
şorogan. le mozaicate se află .o vi­ vedere, că pentru o între­ cesitate sarcina reducerii mobilizării conştiente a care trebuie să le dea o co­ buhel (Ausi
— Eu zic că dă, poate nu trină a calităţii, în care prindere nu este vorba de severe a consumului de e- întregului colectiv şi fie­ misie... internă (de pe ia 19,201001 de seri
cît ar putea, dar dă. Ex­ sînt expuse două plăci de o risipă prea mare. In rea­ nergie electrică, efortul de cărui om al muncii în par­ serviciul tehnic), iar tot la 19.30Telejurnal ;
plică oamenilor, în limba­ primă calitate. Ar fi bine litate cu această cantitate economii de 7 la sută, des­ te în această acţiune de 4-5-6 războaie unul stă pen­ 19,50Ora tineret!
reţea miei 1
jul ei concis şi precis, di­ ca în asemenea cazuri să de energie electrică se pu­ tul de minimal, trebuie în- importanţă' naţională. Co- tru remedieri accidentale şi lăţi muncite
recţiile principale în care fie afişate şi numele ce­ teau ţese în plus aproape motorul merge în gol. în siunc de Ai
trebuie să acţionăm cu to­ lor care le produc, după 80 000 metri de stofe de toată fabrica nu există 20,50Zile fierbini
nici o lozincă, nici un pa­
ţii : producţia, productivi­ cum tot atît de potrivit ar mătase. iLa fiecare loc de muncă mentarul e\
nou care să îndemne stă­
tatea, calitatea, cheltuieli­ fi să se adreseze critici Există la conducerea u- S T O P R I S I P E I ! ruitor la economii de ener­ nirea a 45
la marile t
le, exportul, precum şi li­ celor care realizează pro­ nităţii ideea că repartiţia gie electrică, să atenţione­ letarc din
nele căi prin care se pot duse de slabă calitate. de energie s-a făcut după ze că nu putem face risi­ februarie 19
obţine indicatori buni. A- Alături, un panou se a- calcule oarecum statistice, ţeles de întregul colectiv ! misia energetică pe între­ 21,10 Publicitate ;
ccsta este un lucru bun. dresează tăietorilor de pla­ luîndu-se ca bază de eva­ — Intr-adevăr, economii prindere a reactualizat pă de lumină. Oamenii ar 21,15Medalion
Atrage, de asemenea, aten­ caj. Acestora li se aduce ia luare situaţia cînd se lu­ de energie electrică se mai programarea în mers dis­ înţelege mai bine, mai e- Ciubotăraşu
ţia asupra unor neajun­ cunoştinţă că prin recupe­ cra într-un singur schimb, pot face la iluminat şi la continuu a unor- instalaţii conomic şi politic acţiunile 22,20 Telejurnal.
suri : indisciplina, acolo rarea a 5 plăci .de 20/20 fără a ţine suficient seama războaiele de ţesut — spu­ (staţia de epurare a apei, întreprinse, nu s-ar face că
unde se mai manifestă ea, cm. la fiecare încărcătură de dinamica accentuată a nea tovarăşul ing. Traian staţia chimică, uzinele de nu observă că zeci de mo­
risipa, neglijenţa. Şi a- de gater se poate obţine creşterii producţiei, de tre­ Ţîrlea, directorul între­ condiţionare a aerului şi toare de la războaie merg f ggAPlO
din plin... în gol în fiecare
cesta este un lucru bun. un spor anual de produc­ cerea la-lucru în trei schim­ prinderii. Noi oprim, în instalaţiile de ventilaţie), a moment.
Poate că nu întotdeauna ţie echivalent cu 470 mp buri cu toate războaiele şi perioada sarcinii de vîrf, luat măsuri pentru secţio­ BUCUREŞTI I
alte linii de fabricaţie. O
este destul de combativă, placaj fin. analiză, chiar succintă, a- unele instalaţii de clima­ narea reţelelor de iluminat Fiind vorba de lumină, dioprogramul
de aspră. Pentru că nu-i Grija pentru utilizarea rată că repartiţia a ţinut tizare şi cele de epurare a în încăperile anexe ale este necesar să se ia măsuri 8.00 Revista ore
Curierul r
suficient, cred, să arăţi cu raţională a materiei prime, seama de sporirea produc­ apei. Avem însă unele dis­ secţiilor pentru înlocuirea ca şi ferestrele şi lumină­ Răspântiei.
degetul răul. materialelor şi energiei es­ ţiei. Astfel, în primul tri­ cuţii cu oamenii pentru re­ iluminatului general cu toarele halelor — atîlea cî­ 10.00 Buletin uc
Împreună cu tovarăşul te prezentă, dealtfel, pe ducerea iluminatului... iluminatul pe spaţiul de te sînt — să fie menţinute Disc muzical foit
Bencze Iosif, secretarul ad­ o scară mai largă în pro­ mestru al acestui an, faţă Poate sînt asemenea dis­ lucru etc. S-a realizat, de curate, pentru a ajuta şi ria Butaciu şi Du
gă ; 10,30 Din ţi
junct cu problemele de paganda vizuală. In mai de aceeaşi perioadă a anu­ cuţii şi reclamaţii pentru asemenea, un dispozitiv de ele în schimburile de zi la liste ; 31,05 Micn
propagandă în comitetul multe modalităţi lucrători­ lui trecut, la o creştere prin că, în domeniul economisi­ oprire automată a motoa­ economisirea energiei e- nierilor ; 32,05 E
plan a producţiei de 22 la
de partid, facem un raid lor de la dale mozaicate li rii severe a energiei elec­ relor la războaie pentru a lectrice. ra folclorului nc
Şlagărul române;
prin incinta întreprinderii se arată, de pildă, că eco­ trice, la ţesătoria de mă- nu merge în gol, inovaţie a I. MÎRZA cen-ii — Radu Şe
şi prin cîteva ateliere. Un nomisirea în fiecare schimb De la 3 la 3 ; 1
panou mare, aflat pe aleea a cîte unui sac de ciment invitaţilor ; 16,00
nai. Buletin mc
centrală, ne atrage atenţia — prin eliminarea pierde­ 16,20 Coordonate
asupra criteriilor ce stau rilor şi risipei — aduce a- înfăptuim liolăi
Ia baza întrecerii socialiste nual un spor de 7 000 mp ferinţei Naţional
16,40 I
dului ;
după care se stabilesc de dale, ceea ce este un ţara mea — mi
fruntaşii şi evidenţiaţii. efort deosebit dacă sc lu­ ră ; 17,05 Odă Iii
Oamenii ştiu — deci — ce crează cu atenţie. ne ; 17,40 Formai
participante Ia- cc
trebuie să facă pentru a Este, de asemenea, po­ ediţie a Festival
deveni fruntaşi sau eviden­ zitiv faptul că în fiecare nai „Cîntarca 1
ţiaţi. Alt panou arată că atelier sînt afişate zilnic Îndeplinirea planului de livrare a produselor 18.00 Orele serii
terpreţi ai cîntec
un minut pierdut din realizările formaţiilor de ncsc : Maria X_.ăt2
timpul de lucru echivalează lucru. Această evidenţă Litera şi spiritul
cu 7,37 mp placaj finisat, este urmărită cu măre in­ agricole nu esfe faculfativă! Cadenţe sonore ;
sau 39 mp dale mozai- teres de către fiecare om. intr-o oră ; 23*1
muzicale : 23/21
catc. Sugerăm tovarăşului Iată doar cîteva elemen­ In cuvîntarea la Consfă­ cantităţile de produse sta­ tehnic, îndeosebi la specia stop muzical no*
Bencze că ar fi bine dacă te care arată că la „Mar­ tuirea de lucru consacrată bilite. Este adevărat că la bovine. Faţă de contract,
•alăturat s-ar afla ceva c- mura" Simeria propaganda problemelor agriculturii din unele produse (grîu, orz, cooperativa agricolă a ră­
xomple concrete, oameni vizuală ţine pasul cu ce­ 1—2 februarie a.c., secreta­ brînză de oaie şi carne de mas datoare cu livrarea a
90 de vitei şi cu 83 de miei
care absentează de la lu­ rinţele majore şi actuale I.M. Hunedoara. Atelierul rul general al partidului, to­ bovină — n.n.) au fost pre­ la complexele de creştere şi C|NEW
date cantităţi suplimentare
varăşul Nicolae Ceauşescu, a
cru, sau pierd timpul cu ale îndeplinirii sarcinilor mecanic. Utecista Elena Bo- subliniat, între altele, că : la fondul centralizat, însă a- îngrăşare. Minusul se dato-
alte treburi neesenţiale. de plan, că vine în spri­ bora, strungar, se achită con­ „Pianul de livrare a produ­ cestea nu pot acoperi minu­ reşte în bună măsură şi in­ DEVA ; Danieli
ştiincios tic sarcini, exccuiînd
Pe aceeaşi alee un panou jinul colectivului, că poa­ piese de mare complexitate. Se selor agricole şi realizarea surile înregistrate la altele. dicelui scăzut de natalitate. tria) ; HUN EDO A
erată că tinerii şi-au înde­ te să devină mai combati­ evidenţiază lună de lună in lui să constituie una din o- Spre exemplu, la cartofi res­ Comparativ cu planul pc a- verde de acasă
Logodnic pentru
fundamentale
ale
plinit şi depăşit sarcinile şi vă şi cu adresă mai con­ întrecerea socialistă, constitu­ bligaţiiie unităţi agricole", tanţa este de 40 de tone, la nul 1977, de pildă, la viţeii ta) ; Străina —■
vii obţinuţi unitatea a ră­
porumb de 24 tone, la lapte
fiecărei
angajamentele ce şi le-au cretă. ind mîndria colectivului din înfăptuirea acestui dezide­ de vacă de 21 000 1, iar la (Constructorul) ;
care face parte.
luat în anul 1977. Sînt da­ A. CORNESCU Foto : N. NEGRU rat, care condiţionează în lină de aproape 800 kg. mas în restanţă cu 75 de ŞANI : Surisul i
capete, reprezentând o reali­
nirea) ; Mama
bună măsură materializarea Fără a minimaliza cu ni­ zare de sub 60 de procen­ brie) ; Operaţiuni
prevederilor Programului su­ mic eforturile depuse în ve­ te (I). în strînsă legătură cu (Republica) ;
plimentar de dezvoltare eco- derea echilibrării venituri­ cauzele care au influenţat Mark, poliţistul
VULCAN : A i
ABATAJUL-hQCm DE ACŢIUNE Yiomlco-socială a patriei lor cu cheltuielile, trebuie e- rezultatele nesatisfăcătoare fată (Muncitoresc
noastre, se impune să fie videnţiate o serie de rezerve din sectorul zootehnic se a- Haiducii lui Şapti
COMUNĂ ANKNBRXLOR privită cu maximă răspun­ de care dispune cooperativa flă unele neajunsuri mani­ reu alături de t
agricolă din Veţel în scopul
rul) ; PETRILA
dere şi de către organizaţia
festate în privinţa asigurării
ŞI CSikBStELOR SE OONBUCTRE de partid, consiliul de con­ creşterii producţiei agricole bazei furajere. bilul, vioara
(Muncitoresc); A
ducere al C.A.P. şi de că­
marfă. Deşi producţiile me­
în acest an cooperativei
tre toţi cooperatorii din Ve- dii de grîii şi porumb la ha agricole din Veţel îi revin Lumea circului
I-II (Muncitoresc
ţel. au fost- depăşite cu 138 şi, sarcini sporite privind creş­ C'ANI : Războiul,
mea jjnodetna • organizâre La prima vedere, apreci­ respectiv, 08 de kg, pe unele terea contribuţiei la consti­ mea (7 Noiembrie
ind activitatea cooperativei tarlale, unde tehnologiile tuirea fondului centralizat Marele singurat'
roşie) ; GURAB.
agricole numai prin prisma specifice s-au aplicat cu mai de produse agroalimentare al Jonatlian, Jonatl
realizării veniturilor băneşti multă răspundere, s-au obţi­ rul) ; ORAŞTIE
ACŢIUNEA DE PRESĂ A ZIARULUI stalului, ţinînd seama că tre­
şi a cheltuielilor planificate, nut sporuri de 1 000—1 400 buie recuperate şi restanţe­ din lacul de argir
le acumulate pînă acum. Iată
11
„DRUMUL SOCIALISMULUI LA I.M. LUPENI s-ar părea că situaţia este kg. Aceasta denotă că re­ de ce se cere o activitate in­ Locotenentul Mc(
ne (Flacăra) ;
favorabilă, unitatea reuşind
să ramburseze toate datoriile zervele de creştere a recol­ tensă şi responsabilă pentru BAl : O fereastr
telor nu au fost nici pe de­
(Casa de cultură)
ci mm MGAJii, mm,m pmma mi scadente în anul 1977. Ana­ parte epuizate. a valorifica deplin rezerve­ Ziua sacrificiului
BRAZI : Trandc
liza pe sectoare de produc­
le de creştere a producţiei
Sub nivelul posibilităţilor
CALAN : Unde
ţie evidenţiază însă existen­
agricole marfă de care dis­
crinii (Casa de
realizările în sectorul zoo­
ţa unor neajunsuri inadmi­ şi al cerinţelor se situează şi pune această unitate. Pivotul ec’ ) '
(Urmare din pag, 1) Despre înţelegerea şi en­ dea răspunderea de şef sibile în privinţa îndeplini­ (11 Iunie) ,• II
tuziasmul cu care s-a tre­ de abataj sau de brigadă. rii sarcinilor economice cu fana (Mur*,
care a fost şi este confrun­ C.A.P. VEŢEL dolescenţi în co
meni o retrogradare, ci o a- cut la lucru pe baza noilor Treptat, noul îşi face loc, tată cooperativa agricolă. De­ In anul 1966 In prezent mina) ; GPIEL
daptare la o nouă organi­ condiţii vorbesc mai multe o experienţă se conturea­ spre ce anume este vorba? sirenă (Muncitoi
zare. De asemenea, la Lu- ză prin efortul susţinut, Pornind de la faptul că ve­ Suprafaţa loială (ha) 1 006 917
peni a fost creată ad-hoc fapte. Toţi cei implicaţi a- unit şi conştiincios al mi­ niturile băneşti prevăzute Efectiv bovine (capete) 300 397
o şcoală de policalificare, preciază ca foarte bună i- din creşterea animalelor nu Efectiv ovine (capete) 622 1 003 VREME
nerilor şi cadrelor teh-
atît pentru mineri cît şi niţiativa şi se străduiesc s-au realizat cu aproape Venituri băneşti (lei) 833 745 1 532 000
pentru maiştri şi muncito­ să depăşească stadiul a- nico-inginereşti. Vom con­ 230 000 lei, iar cele din cul­ Valoarea normei (lei) 14,45 24,74 Timpul probaţi
tinua să reflectăm această Averea obştească (Iei) 2 618 441 4 245 000
rii electromecanici. însuşi­ daptării. Acum, cînd în tura plantelor cu 189 000 lei, 16 februarie 197f
rea celei de a doua mese­ realitate de-a dreptul cap­ reiese că din sectoarele a- • Unitatea şi-a rambursat integral datoriile scaden­ va continua să
că uşor. Cerul
rii este o soluţie care cîş- sector se trece la montarea tivantă. mintite nu au fost livrate te în anul trecut. mult noros. Vor
tigă tot mai mult teren. celui de-al treilea complex, ninsori slabe loc
In orice caz, mai ales mi­ mai mulţi ingineri şi CORNEL ARMEANU va sufla modera
nerii, trebuie să-şi însu­ maiştri au cerut să li se DUMITRU GHEONEA şl nord-vest. Ti
va ti cuprinsă, :
şească cel puţin cunoaşte­ tre —5 şi zero (
rea organelor noilor agre­ ziua intre —l ş
gate şi -conducerea com­ Randamente sporite Ceaţă locală ctim
Pentru 17 si 18
plexelor. Minerul Mihai 1978 : vreme' la i
Nistor, şef de brigadă în Noua formulă de organizare a muncii în cadrul sec­ ce, cu cerul sch:
sectorul IV, ne spunea că torului, prin implicarea directă, efectivă a cadrelor poi vremea va in
proces- de incălz
el chiar avea de gînd să tehnice în activitatea de producţie, dă rezultate nota­ tă. Vor mai căi
urmeze un curs de califi­ bile. Aflaţi zi şi noapte, pas de pas alături de mineri, locale, in specia
subinginerii, tehnicienii şi maiştrii rezolvă operativ parte a interval!
care de electromecanic mi­
problemele ce se ivesc, asigurînd continuitate şi' efi­
nier, din două motive : să
nu mai solicite de fiecare cienţă fluxului cărbunelui spre ziuă. Cîteva cifre sînt
concludente. Faţă de luna ianuarie, cînd ia complexul S»RONO£
dată ajutorul meseriaşilor,
să-şi rezolve singur pro­ mecanizat nr. 1 se realiza un randament de 7,30 tone
pe post, în prima jumătate a lui februarie s-au ob­ Rezultatele trai
blemele mai simple de re­ februarie 1978 :
paraţii şi întreţinere, iar ţinut 9,50 tone' pe post. Deci o creştere de 2,20 tone pe
post, ceea ce nu e puţin. De asemenea, la com­ Extragerea I :
în al doilea rînd, în aceste plexul nr. 2, aflat în reorganizare, randamentul a 23, 10.
condiţii, va putea lucra Extragerea a II
crescut de la 7 tone pe post în ianuarie la peste 8 18, 21, 13, 29.
oricînd, dacă va fi nevoie, tone în februarie, cu tendinţe de creştere mai accen­ Fond dc cîştigc
C.A.P. Oobra. Echipele de la grădina de legume conduse de Sidonia Prcsecan şi Edi­
într-un atelier ca lăcătuş tuată în zilele următoare. ţia Opreau pregătesc paturile calde, 400 mp pentru gulioare şi varză timpurie. lei. Report : 249 I
sau electrician calificat. Foto : VIRGIL 0N01U