Page 59 - Drumul_socialismului_1978_02

9 ® JOI, 16 FEBRUARIE 1978 Fag. 3

ADUNĂRI ŞI CONFERINŢE 1
\sraE ALE ORGANIZAŢIILOR DE FEMEI \ CINSTE ŞOFERULUI s
| PĂTRUI! \
sub imboldul eroicelor Angajare depli 1 Călătorind nu demult \
, cu autobuzul care deser-
I veşte traseul Brad-Lupeni, \
iX rusă ;
3 dv. li- ceferiştilor şi nulul eco a ^ Ana Mana P. a pierdut o s
andăm,..; importantă sumă de bani
glob. S şi toate actele ce le avea s
ovacă — (Urmare din pag. 1) zin carbonifer era o reali­ ţărănimii, care. în întreaga edilitar-gospodăreşti asupra sa. Necazul citi­ \
timp ; tate crudă pe care nici ra­ ei activitate a unmat parti­ toarei noastre s-o trans­
edicale; Partidul Comunist Român poartele Ministerului Muncii dul comunist. După cum se • TOPLIŢA. Darea de • RAPOLTU MARE. format la puţin timp în \
crearea
organizaţiei
nu o mai putea camufla.
ştie,
•easctt ; arăta muncitorilor că lupta seamă şi dezbaterile con­ bucurie. Şi actele şi banii \
Împotriva regimului de te­ Intr-un asemenea raport, a- Frontul plugarilor a avut Conferinţa comunală a fe­
roare din România nu se ter­ dresat la 24 februarie 1933 loc în împrejurările legate ferinţei organizaţiei comu­ meilor din comuna Rapol- au fost găsiţi de şoferul
Olaia 0 la minase odată cu masacrul de de acest minister Consiliului de pregătirea şi desfăşurarea nale a femeilor din Topli- tu Mare, la care au parti­ autobuzului, Troian Pă- \
A doua de Miniştri, descriindu-se marilor bătălii de clasă ale
dină de la Griviţa şi chema masele ţa au avut un profund ca­ cipat 120 delegate, a ana­ trui, care a predot to­ \
ia Kilz- să continue lupta împo­ situaţia jalnică a minelor, se proletariatului din ţara racter de lucru. Totodată, lizat intr-un înalt spirit de tul la Autogara din \
preciza că în orice moment
noastră, a ceferiştilor şi pe­
«*) î triva atacului burgheziei cete peste 100 delegate din exigenţă şi responsabilita­ Brad. De aici, prin
şi moşierimii, u terorii la Petroşani, Aninoasa, Lu- troliştilor. satele comunei au vrut să-i te activitatea desfăşurată de Sabin \
şi stării de asediu, pen­ peni, ca şi în celelalte loca­ Sub influenţa luptelor de imprime şi o nuanţă săr­ grija tovarăşilor
tru dreptul la muncă, pli­ lităţi, pot izbucni greve, a- la Griviţa s-au desfăşurat o comitetul comunal în înde­ SîHer şi Maria Barbu, ce­ \
ui. Tine* ceasta : cu atît mai mult cu serie de acţiuni ale micilor bătorească, multe ţărănoi plinirea obiectivelor care
Urine- ee- ne, libertate. Ca urma­ le pierdute au ajuns în \
eşti. Emi- re, în întreaga ţară au cit delegaţiile de mineri în­ funcţionari, învăţătorilor şi venind îmbrăcate în pito­ stau în faţa mişcării de posesia păgubaşei, care
:a Arion; loc ample acţiuni revoluţio­ sărcinate să prezinte minis­ profesorilor. Semnificativă rescul lor port pădurenesc. femei, precum şi contribu­ ne-a rugat să transmitem \
. . Docu- nare de solidaritate. terului memorii de revendi­ in acest sens este o notă in­ Prin problemele ridicate şi ţia pe care sînt chemate şi pe această cale mulţu­
■jc.'X- împli­ La 7'" februarie 1933, după cări, de fiecare dată s-au în­ formativă din această peri­ propunerile făcute, parti­ trebuie să şi-o aducă la \
ni ani de cum consemnează documen­ tors cu ele neacceptafe. Re­ oadă in care se arăta „...în­ miri celor trei oameni
tălii pro- tele, situaţia la Simeria vendicări proprii de luptă văţătorii se vor întruni la cipantele au analizat cu realizarea planului de dez­ cinstiţi de la Autogara \
lanuarie— era atît de încordată incit în au formulat în aceste zile şi Deva spre a protesta pen­ răspundere activitatea tre­ voltare economico-socială Brad. O facem cu plă­ V
i tru neprimirea salariului... cută, angajîndu-se să par­ în profil teritorial a co­
orice moment putea izbucni cere, menţionînd că
greva. Muncitorii de la Ate­ vă rugăm a da dispoziţii ticipe şi în continuare cu munei pe 1978 şi întregul cinstea lor este unul din
Ştefan lierele C.F.R. (alături de cei 45 DE ANI DE LA pentru măsurile ce urmează toate forţele lor la reali­ cincinal, în conducerea şi multele exemple demne ;
din Piatra Olt, Lugoj, Pi­ să le luăm". zarea planului de dezvolta­ gospodărirea treburilor ob­
teşti, Rîmnieu Vîlcea etc.) EROICELE LUPTE Ca urmare a creşterii va­ re economico-socială în şteşti, în toate domeniile de urmat pe care le în-
au refuzat să primească sa­ ALE CEFERIŞTILOR lului de nemulţumiri în lan­ profil teritorial, să spriji­ vieţii sociaie. tîlnlm mereu. (N. Go­
lariul redus pînă ce nu s-a durile corpului didactic, în ne mai mult acţiunile de run).
revenit asupra acestei mă­ SI PETROLIŞTILOR a doua jumătate a lunii în cadrul conferinţei, a
suri, ameninţînd conducerea ROMANI DIN februarie 1933 au avut loc gospodărire şi înfrumuseţa­ fost evidenţiată contribuţia NE-AŢI PROMIS
atelierului cu declararea o serie de acţiuni între care re a satelor şi centrului de deosebită a femeilor care O REZOLVARE.
0,00 Ila- grevei. Printre ceferiştii de IANUARIE — o semnificaţie deosebită au comună. De asemenea, a muncesc în cadrul ferme­ CUM E?
imiiieţii ; la Simeria au fost răspin- FEBRUARIE 1933 avut-o adunările generale fost susţinută organizarea lor de la C.A.P. Rapolt, Bo-
i ; 8,10 dite manifeste ale partidului extraordinare pe judeţe, con­ de puncte sanitare pe sate, bîlna şi Foit — zootehnie, în urmă cu circa un an
r ; 9,00 comunist, care demascau po­ vocate de Federaţia corpului
ătorilor ; didactic pentru ziua de 23 astfel incit să nu mai tre­ cultura mare şi legumicul- primeam la redacţie
iri ; 10,05 litica de fascizare a ţării şi minerii din zona Bradului, februarie. Pregătirea adună­ buiască să se deplaseze la cură — la obţinerea unor multe sesizări în legătu­
rici: Ma- în care se arăta că cea mai centrul de comună pentru ră cu faptul că posesorii
itru Gin- eficace cale pentru apărarea cei din Ghelar, precum şi rilor a activizat profesorii producţii superioare celor
lei so dă­ intereselor muncitorimii este muncitorii de la Uzinele me­ şi învăţătorii do pe întreg consultaţii. A fost făcută planificate la unele culturi
inui pio- organizarea lor pe princi­ talurgice din Hunedoara. cuprinsul ţării, i-a mobili­ propunerea de a se reor­ importante cum sînt grîui,
Jcomoa- piul luptei de clasă. Mani­ De asemenea, desele refu­ zat in jurul programului de ganiza formele specifice de orzul, porumbul, sfecla de
ru ; 12,35 zuri ale ţărănimii hunedo- revendicări ce aveau să-l
prin de- festele cereau ceferiştilor supună discuţiei adunărilor. educare în rîndul femeilor zahăr, precum şi în rea­
ln ; 13,00 simerieni să lupte împotrivă rene de a se supune autori­ — cercurile de educaţie so­ lizarea efectivelor şi a pro­
0 Clubul reducerilor de salarii, pen­ tăţilor burghezo-moşiereşti Aceasta a făcut ca adună­ cialistă — cel puţin unul ducţiei animaliere în zoo­ < de autosifoane nu le pot
ladiojur- tru reprimirea celor conce­ erau o urmare a infiuenţei rile generale ale corpului V folosi din cauză că
jrologic ; diaţi şi împotriva militari­ luptelor ceferiştilor şi petro­ didactic dintr-o serie de ju­ în fiecare sat. tehnie.
onomice. zării căilor ferate. liştilor din februarie 1933. deţe, printre care şi judeţul V schimbarea buteliilor cu
le Con- Hunedoara, să se transfor­ i bioxid de carbon e foar-
ii parti- Influenţa luptelor ferovia­ Semnificativ în acest sens me în puternice demonstra­ . te anevoioasă. Direcţia
tru line rilor de la Griviţa a pătruns, este un raport al preturii A- ţii de protest împotriva re­
;ă uşoa- cum era firesc, şi în rîndul vram Iarieu în care se arăta ' comercială, prin paginile
iii româ- minerilor din Valea Jiului. prefectului judeţului Hune­ ducerii salariilor, de desfiin­ 4 ziarului, a dat asigurări
artisticc Situaţia grea a acestora, fap­ doara că : „în ultimul timp ţare a şcolilor, de suprimare că în anul 1978 proble-
le-a li-a tul că în zilele lui februa­ s-au observat agitaţiuni la a unui mare număr de pos­
1 naţio - turi etc. î ma va primi o rezolvare
[iâniei“ ; rie, pe lingă cele 2 500 con­ sate. Ele ameninţă să se lă­ Marea mişcare de solida­ ţ optimă. Nu s-a întîmplat
» / » I n ­ cedieri, direcţiunea minelor ţească tot mai mult în rîn- i aşa. Primim în continua-
ii jmâ- uiheninţa cu lăsarea pe dru­ dul populaţiei". în sus-numi- ritate a maselor hunedorene
U. 20,30 muri a încă 2 000 de oameni tul raport, pretorul propu­ cu luptele din ianuarie — / re sesizări de la cetăţeni
ii ; 20,50 a' produs mari nemulţumiri. nea să fie mărit efec­ februarie 1933, puternica in­ V.pe această problemă.
,00 O zi Astfel, sub impresia eroice­ fluenţă pe care acestea au 4 Celor adresate pînă acum
Bijuterii tivul posturilor dc jandarmi avut-o pretutindeni, s-au da­
,00 Non lor lupte de la Griviţa, în de la comune iar peste pu­ torat înrîuririi politice şi a î Direcţiei comerciale le
’n. zilele ce au urmat acestora, ţin timp anunţa că starea 1 mai adăugăm una : pe
întrunirile minerilor de la de spirit este tot mai agi­ forţei organizatorice a Parti­ ţcea a cetăţenilor din sa-
Petroşani, Petrila, Vulcan, tată, ţăranii spunînd că re­ dului Comunist Român, ca­
Lupc-ni, Lonea, Aninoasa au re, deşi aflat în adîncă ile­ ^ tul Govăjdia.
fost transformate în demon­ fuză să mai plătească impo­ galitate, a pregătit şi condus
straţii de protest contra ex­ zitele către stat. lupta împotriva răsturnării NEDUMERIRE
ploatării capitaliste, conce­ Lupta ţărănimii avea să orînduirii capitaliste şi pe
sa (Pa- dierilor de masă, pentru e- impulsioneze în prima jumă­ aceste meleaguri. C.S. Hunedoara. La atelierul reparaţii electrice, tineri de j Primul lucru care ne-a
: Iarba liberarea tuturor revoluţio­ tate a anului 1933 punerea pe Prof. ION FRĂŢILĂ la Liceul industrial Hunedoara, anul III electromecanică, sub 4 jignit privirea la po pasul-
ac&ra) ; narilor care au fost arestaţi. meleagurile hunedorene a îndrumarea comunistei Mihăllă Zoriea, şef de echipă la bobi­ - — camping din Lăpugiu
na (Ar- Mizeria în care se zbateau 'bazei Frontului plugarilor, directorul Filialei nai, secretara organizaţiei de partid, fac practica de produc­ au fost sutele de borca-
iîe I-H minerii din acest mare ba­ organizaţie democratică a Arhivelor Statului Hunedoara ţie la acest atfclier. Foto : N. NEGRU
^ETRO- ţ ne şi cutii de conserve
iei (U- 1 goale, care scoteau capul
Noiem- ? de sub zăpadă împreju-
Pe*roP*
PENI : ) rul campingului. Apoi
ltural); Odihnă binemeritată, rod al Cîteva elemente lămuritoare in legătură cu 4 ne-a atras atenţia faptul
ârut o i că, deşi era ora 11,30,
ONE A:
Ck Me- I popasul, cu program de
(Mine- hărniciei, al bunei organizări ^ deschidere de la ora 10,
utomo- i era închis. După un
râţelul î munca
AS A: a muncii * timp, şi-a făcut apariţia
periile ) Gheorghe Creţu, merceo-
URI- Pe baza contribuţiei adu­ duce la diminuarea sau muncă, aceasta nu ii se plă­ t log la cooperativa de
igostea ceasta zi liberă în mod plă­ se prin muncă Ia dezvolta­ pierderea capacităţii de teşte.
BRAD: (Urmare din pag. 1) / consum din comună.
Steaua cut. Dar n-am uitat că pro­ rea societăţii, statul socia­ muncă. Pensionarii de invalidita­ ) „Dumneavoastră sînteţi
i : Ah, în ce măsură solicită sar­ ducţia trebuie realizată Ia list garantează fiecărui ce­ Pensia de invaliditate de te de gradul III pot fi în­ 4 responsabilul ?". „Nu eu,
(Mine- nivelul planificat iniţial. De tăţean, indiferent de sex şi gradele I şi II, conform art. cadraţi cîte doi pe un post,
mioara cinile din programul supli­ aceea pe noi, cocsarii, ne-a naţiortalilate, dreptul la 24 din Legea 3/1977, se a- fiecare cu jumătatea din } eu sînt merceolog la
ati’ia); mentar efortul fizic al coc- preocupat rezolvarea unor pensie. Persoanelor incapa­ cordă persoanelor care şi-au durata normală a progra­ * cooperativă dar o înlo­
acţiu- sarilor ? La această întreba­ probleme ca eliminarea fas­ bile de muncă şi lipsite do mului de lucru, la calculul cuiesc pe doamna ;
AG.EU- re răspunde tovarăşul Andrei cinelor de la comprimarea mijloace de existenţă, statul pierdut total sau în cea mai
re .wv Peţresc,. secretarul comitetu­ piloţilor — operaţie cu con­ le acordă sprijin material în mare parte capacitatea de numărului mediu de per­ doamna e bolnavă". „$i
soane luîndu-se în conside­
lui de partid pe uzină. muncă şi ca atare nu mai cine e „doamna", cum îi
>ul;i sum mare de muncă — si cadrul asistenţei sociale. A- pot fi încadrate, în afară de rare o singură persoană. ţ spuneţi, deşi în privinţa
'.i. W — Aş putea să spun că reducerea efortului fizic la ceasta subliniază caracterul cazurile expres prevăzute de Perioada cit un pensionar
•oducţia suplimentară şi . alimentarea maşinilor cu profund umanist de .care lege. Nu acelaşi lucru se de invaliditate de gradul l medului de adresare e-
■oductivitatea sporită, care şarje prin automatizarea este pătrunsă legea pensiilor. III depune muncă în C.A.P., ? xistă o lege ?". „Este so-
■prezintă confirmarea posi- deschiderii şuberelor. Aces­ Aplicarea principiului eti­ se consideră că este înca­ ) ţia mea”. „Şi cum se nu-
lităţiior noastre de a rea- tea, cit şi alte probleme teh­ cii şi echităţii socialiste fa­ drat în muncă şi îşi va 4 meşte ?. „Maria Teodores-
„a şi depăşi sarcinile de nice pe care le vom solu­ ce necesar ca pensia stabi­ LEGILE ŢĂRII, primi cota parte ’ din pen­ 1 cu". Soţie ? Oare nu se
plan în condiţiile săptămâni ţiona în viitor ne vor crea lită să realizeze un raport sie şi retribuţie numai dacă ) ştie că acele valori care
reduse de lucru, sînt rodul posibilitatea de a obţine pro­ echitabil între veniturile LEGILE NOASTRE ® este încadrat în sensul Co­
unor măsuri politice, tehni­ ducţii mari deşi bene­ provenite din retribuţie şi dului Muncii şi nu ca mem­ ^ aparţin statului trebuie
ce şi organizatorice comple­ ficiem de o zi de odihnă în cele din pensie, care să asi­ SĂ LE CUNOAŞTEM, bru cooperator. t m.înuite doar de persoa-
xe. La nivel de uzină noi plus pe lună. gure în continuare stimula­ SĂ LE RESPECTĂM Pensionarii nevăzători, in­ ’ nele care au răspunde-
am stabilit programul de Despre prima sîmbătă li­ rea celor ce lucrează efec­ diferent de categoria de \ rea materială pentru a o
măsuri ce vizează creşterea beră. ca urmare a aplicării tiv în diferite sectoare ale pensie .şi grad de invalidi­ ^ face ? ! (Ion Cioelei).
pentru indicelui intensiv de utili­ săplămînii reduse de lucru, producţiei materiale şi ale tate, pot cumula pensia cu
reni ea zare a cuptoarelor de cocsi­ cocsarul Toma Nicanor are activităţii social-euiturale, înfîmplă cu pensionarii de retribuţia pe timpul cit sînt i DESPRE UNELE AFIŞE
iceas- ficare, îmbunătăţirea indice­ iar pensionarilor — condiţii invaliditate de gradul III, încadraţi in muncă.
i mai amintiri plăcute. corespunzătoare de viaţă, revizuibili medical, care Trebuie reţinut că preve­ \ Aproape zilnic ne este
cădea lui de utilizare a instalaţii­ — Am petrecut-o la. caba­ potrivit nivelului de dez­ nu-şi pot primi pensia de- derile art. 29- din Legea 4 dat să întîlnim fel de fel
ifintul lor de captare şi prelucrare na noastră de la Cinciş mai voltare a economiei naţio­ ctt dacă sînt încadraţi în 3/1977 se referă la persoa­ / de afişe care anunţă
nord a produşilor chimici, raţio­ multe familii de cocsari. A nale. Cuantumul pensiei de cîrnpul muncii cu jumăta­ nele care nu mai pot lucra
ura nalizarea folosirii persona­ boală este diferit în raport te din programul normal de în anumite condiţii şi care I spectacole, meciuri de
lului auxiliar, îmbunătăţirea fost foarte frumos. S-a or­ de gradul de incapacitate lucru. Pentru aceştia, uni­ sînt trecute la alte ' locuri ^ fotbal, baluri etc. De-
ganizat pentru noi o foarte
procesului tehnologic de ela­ frumoasă seară distractivă. de muncă I sau II — ve­ tatea unde prestează activi­ de muncă mai uşoare, fără ■ sigur, nu sîntem împotriva
borare a cocsului şi altele. De fapt acţiunile plăcute chimea şi grupa de muncă. tatea este obligată a efectua a fi pensionate de invalidi­ afişelor tipărite şi nici a
Ele s-ar putea grupa în mă-' de petrecere a timpului li­ Acestea sînt reglementate de plata în condiţiile stabilite tate. celor care au un conţinut
suri ee privesc creativita­ ber organizate de cocsari prevederile articolului 23, de prevederile art. 25 şi Persoanele care doresc şi corect şi o ţinută plăcu-
i- tea tehnică şi măsuri ce sînt numeroase şi diverse al. 1 din Legea 3/1977. art. 36 din Legea 3/1977, în sînt capabile de a presta ! tă. Ne este dat însă să
sensul că pe lingă retribuţia
n privesc ingineria tehnologi­ dar ceea ce e mai important Aliniatul 4 din art. 23 al program normal de lucru, 1 vedem unele afişe scrise
. '.ă- că. Prin urmare nu efortul şi mai semnificativ este că Legii 3/1977 prevede posi­ pentru munca depusă se pot fi depensionate medical, 4 dezordonat, cu greşeli de
bisori fizic precumpăneşte,' ci gîn- toate aceste activităţi se rea­ bilitatea pensionării persoa­ poate plăti şi pensie, fără dacă starea sănătăţii s-a îm­
prima ca acestea, împreună, să de­ bunătăţit. Pentru aceasta se ? ortografie. Multe încep
direa şi organizarea măi bu­ lizează cu forţele colectivu­ nelor care şi-au pierdut ju­
nă, criterii în realizarea că­ lui. Ei sjnt sportivii care se mătate din capacitatea dc păşească . plafoanele prevă­ vor adresa organelor medi­ i cam aşa „Stop ! Mare
rora organizaţiile de partid întrec în probeie ce reflec­ muncă, dar care lucrează zute de lege din retribuţia cale, respectiv comisiei de ^ Bal! ! Stop !... Baill". Cine
antrenează întregul colectiv. tă vigoarea trupului şi să­ jumătate din durata norma­ avută la data stabilirii gra­ expertiză medicală şi recu­ i doreşte să se convingă,
ÎS La nivelul formaţiei de nătatea minţii, dintre ei sînt lă a programului de lucru, dului de invaliditate,, actua­ perare a capacităţii de mun­ ’ poate găsi astfel de afişe
că, . care va propune comi­
lucru, preocupările de a- artiştii care le produc 'mo­ aceştia fiind pensionari de lizată. Precizăm că. celor ce siei judeţene de pensii — ) în zona autogării Deva şi
se pensionează pentru gra­
gradul III de invaliditate,
ceastă natură nu au avut o mente plăcute: ca intr-un depensionarea. (j din ce în ce mai des în
lin 15 în .aceste situaţii, unităţile dul III de invaliditate, nu li
intensitate mai mică. De­ colectiv harnic şi bine or-" au obligaţia să asigure per­ se acordă pensia suplimen­ RUXANDRA GÎRBEA faţa autogării din llia.
38, 8, spre ele ne vorbea şeful de ganizat, care â înţeles toate soanelor încadrate în mun­ tară, deoarece aceasta se a- şeful Oficiului asigurăir . Pînă cînd aceste forme
echipă de la cocsificare, Du­ sensurile unei măsuri între­ că condiţii necesare pentru cordă numai la încetarea sociale şi pensii \ de popularizare ce nu fac
5, 45, mitru Cosmîncă. prinse de partid pentru bi­ buna desfăşurare a activită­ activităţii. Aceasta înseamnă din cadru! Direcţiei i plăcere ochiului ? Si nu
— Desigur, ne bucurăm nele ţării şi al fiecăruia ţii şi să ia măsuri de pro­ că pentru cei care au fost judeţene pentru probleme t numai ochiului... (T. Mi-
04 575 foarte mult că am trecut la dintre noi. tecţia. muncii prevăzute de pensionaţi anterior şi au \___ __________ l-l----- i--'
săptămîna redusă de lucru. lege, în vederea înlăturării stabilii^ npncifl cirnlimonfn- mimrrl ci nrr<\(!ri