Page 6 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 6
Fag. 2 DKUMUL SOCIALISMULUI NK.
e*
rubri’ca tineretului
Acţionăm perseverent Energetlcienii se racordează cu toată puterea la 10.00 Telex
10.05
10,35 Curs Teleşi
17.05
Pcntr
pentru educarea ber v
înalta tensiune a muncii, a dezvoltării patriei 17,Zo- Kepoi
Franţ
râie ;
revoluţionară — în tînăra sa existenţă, ai tuturor agregatelor din 17,40 Ariişl
tempe
Centrala termoelectrică Min t Convorbire cu tovarăşul DOREL MALEA, uzină. în adunările oameni Ion 3
tia a parcurs un drum dens secretarul comitetului de partid, lor muncii pc secţii au fost 18.10 Consti
a tinerilor mineri în împliniri. S-a extins şi preşedintele consiliului oamenilor muncii dezbătute cu simţ de răs 10.00 Din i
18.30 llomâ
modernizat, şi-a consolidat
un colectiv de muncă robust, de la C.T.E. Mintia pundere şi înaltă exigenţă rile p
muncitorească sarcinile de
din l
destoinic, omogen, situîndu- plan şi angajamentele, s-a 19,20 1C»1 i
După cum se ştie, dato muncitoreşti, eroi ai mun se azi printre unităţile eco cut dc întreg municipiul De jamentul pe întregul cinci exprimat hotărîrea unanimă 19.30 Telcjl
rită măsurilor luate de cii socialiste, schimburi de nomice puternice din judeţ va, iar productivitatea mun nal va fi îndeplinit exem de a le onora exemplar. 19,50 Roadf
fiului
conducerea partidului, con experienţă, dezbateri, me şi din ţară. cii a marcat o creştere faţă plar. — De mai mulţi ani, conon
— Perfect adevărat. De la
de cifra de plan de 98 000 lei
diţiile de muncă şi viaţă se rotunde pe teme cum punerea în funcţiune a pri pe lucrător. Realizări nota — Ce măsuri vizează preo C.T.E. Mintia se confruntă rii. A.
hova
ale minerilor se află în- sînt: „Programul partidu mului grup — în- urmă cu 9 bile am obţinut şi la indi cupările colectivului C.T.E. cu greutăţi privind descăr 20,15 Muzic
carea vagoanelor de cărbu
Mintia pentru onorarea an
tr-un proces de îmbunătă lui, programul edificării ani —, „Steaua de pe Mureş" catorii de eficienţă, ca şi la gajamentului asumat ? ne pe timp dc iarnă, ca şi 20,25 Ora I
ţire accelerată. Aceasta multilaterale a ţării", s-a dezvoltat continuu. Co investiţii, fiind dat in func — Este vorba, în primul în ceea cc priveşte asigura 21.10 Gala
Nicol!
face ca un număr tot mai „Comportarea niorală în lectivii] său s-a maturizat, ţiune grupul energetic nr. 5, rînd de mobilizarea mai in rea apei de răcire, fapt care 21,45 Tclejf
marc de tineri să vină in munca şi viaţa tineretu s-ă sudat cu fiecare zi, ju care a atins înainte de ter tensă, mai perseverentă şi generează discontinuitate în 21,55 Câmp
Valea Jiului pentru a în lui", „Mari realizări, mari mătate din efectivul său fi men parametrii proiectaţi. mai responsabilă a fiecărui funcţionarea uzinei, deci ne- (le ha
— Ce sarcini şi angajamen
văţa meseria de miner. In perspective", „Tinerii de ind membri de partid, oa te are în acest an C.T.E. lucrător ia locul său de mun realizarca sarcinilor la ni Romă
azi în faţa problemelor meni care constituie o bază că pentru asigurarea unei velul real al posibilităţilor. mania
aceste condiţii este de trainică a succeselor obţinu Mintia ? funcţionări a agregatelor şi Ce aţi întreprins în aceste la II
datoria şi a organizaţiei vieţii" etc. Asemenea ac te. în cei 9 ani de existen direcţii ? mar cr
U.T.C. să se ocupe cu răs ţiuni au fost organizate la ţă, termocentrala noastră a — Am acţionat deja pen
pundere de calificarea şi Uricani, Vulcan, Petroşani produs o cantitate de ener tru construirea unui tunel
gie electrică echivalentă cu
stabilizarea tinerilor nou şi în alte localităţi. jumătate din producţia in-, 5 Mtti&KDESliEl: de dezgheţ al cărbunelui şi
veniţi, pentru ca ei să O altă direcţie a acţiu tregii ţări, realizată în a- vim pentru extinderea estacadei
de cărbune şi, cu sprijinul
poată contribui în cel mai nilor noastre este cea a nul 1977. I.M.M.R. Simeria şi al U.V. BUCURE
scurt timp la realizarea cunoaşterii şi respectării — Sc pare că anul 1977 a — Deosebit de mobiliza instalaţiilor în deplină sigu Arad, nc preocupăm de în dioprogrr ,
planului producţiei de legilor ţării. In această fost unul dintre cci mai buni toare. Avem de realizat o ranţă, preîntimpinarea opri călzirea şeilor vagoanelor pe Radio j—c£
cărbune. idee am organizat dezba ai C.T.E. Mintia. producţie mai mare cu 436 rilor accidentale, reducerea care le avem in dotare, In presei ; 0,
lodiilor ; !
Pe baza indicaţiilor şi teri, sei’i de întrebări şi — Intr-adevăr, cei mai bun milioane kWh faţă de rea duratelor de oprire în re cit la iarnă să nu mai avem ascultătorii
sarcinilor date de tovarăşul răspunsuri, întilniri avînd de pînă acum. în anu! trecut lizările anului trecut, între vizii şi reparaţii a maşinilor probleme din acest punct de de ştiri ; ]
vedere. Cît priveşte înfun-
Nicolae CeauşescU cu pri ca teme „Legalitatea şi am realizat suplimentar sar gul spor unmînd a fi obţi — condiţie determinantă a darea sitelor şi ţevilor con ric ; 11,00
11,20 Avar
nut pe bază de cărbune. Tot
livrării în sistem a unei can
lejul vizitelor de lucru în responsabilitatea socială", cinilor de plan 495 milioane odată va trebui să crească tităţi sporite de energie e- densatorului cu plutitori în Tv. ; 11,35
kWh energie electrică. Dc
Valea Jiului trebuie să „Legile ţării, legile noas menţionat că ne-am îndepli substanţial productivitatea lectrică. De asemenea, avind timpul viiturilor Mureşului 12.00 Bulet
acţionăm astfel îneît mi tre" şi altele. nit şi sarcina de energie e- muncii, atît în ramura ener în vedere unele greutăţi şi — primăvara — şi cu păcu Din com
nostru ; 13
nerul să poată deveni un Se dezvoltă continuu şi Iectricâ produsă pe bază de giei electrice cit şi în con neajunsuri care au grevat ră, cum s-a SriUmpiat la 15.00 Tehn:
miner tehnician, cerinţă cu activitatea de educaţie cărbune, obţinind chiar o de strucţia de maşini. în ceea anul trecut asupra încadră sfîrşitul anului 1977 şi la în diojttmal ;
largi implicaţii nu numai artistică pentru cunoaşte păşire de 79 milioane kWh. ee priveşte angajamentul ce rii în consumurile specifice ceputul acestui an, apelăm nişte zări
Coordonaţi
tovărăşeşte la colectivele de
în mecanizarea lucrărilor, rea valorilor culturii şi Am menţionat acest lucru revine C.T.E. Mintia din de combustibil, unde am în la „Avicola" Mintia şi de la Buletin dc
ci şi în fizionomia profe artei naţionale şi locale. deoarece este unul din o- angajamentul de 5 miliarde registrat depăşiri cam mari, Fabrica de ciment Chişcăda- versul farr
am iniţiat măsuri concrete
Iei al judeţului în acest cin
biectîvele esenţiale puse de
sională şi politică a mine Avem în prezent aproape partid în faţa industriei e- cinal, noi avem de realizat — şi trebuie să urmărim cu ga să-şi organizeze mai a- serii; 20,30
lui ; 20,40
rului. 90 formaţii artistice în nergiei electrice privind va suplimentar o producţie în perseverenţă şi exigenţă ma tent şi mai exigent activita 22.00 O zi
'.rinînd seama de această care sînt antrenaţi peste lorificarea superioară a căr valoare de 500 milioane lei. terializarea lor — de asigu tea, fluxurile de producţie. Meloritm !
dc ştiri ; 0
•— Cu cc realizări se pre
orientare, Comitetul muni 4 500 de tineri. bunelui şi economisirea com în primii doi ani din cinci rare ritmică şi în cantităţi zintă C.T.E. Mintia după pri muzical nc
cipal Petroşani, toate or Trebuie să recunoaştem bustibilului lichid şl gazos. nal am realizat peste plan suficiente cu cărbune, de ma lună a anului ?
De asemenea, în 1977 am de
TJ.MIŞOA
ganizaţiile U.T.C. din Va însă că mai avem multe păşit cu 107 milioane Ici 142 milioane lei, iar pentru îmbunătăţire a circuitului — Bune. Am produs peste tualitatea
acest an ne-am angajat să
hidrotehnic, de operativitate
lea Jiului întreprind un de făcut pentru îmbunătă sarcina la producţia globală mai obţinem în plus, faţă de în executarea reparaţiilor la sarcinile de plan ale perioa tece popul
mare număr de acţiuni ţirea muncii de educaţie a uzinei, ceea ee reprezintă sarcinile cincinalului, 92 mi agregatele de preparare a dei o cantitate de energie e- de Ion \
menite să ajute pe tineri revoluţionară şi patriotică jumătate din sporui de pro lioane lei, ceea cc ne va con prafului de cărbune, dc men lectrică de 28,4 milioane Izvoare fc
siune de
să înţeleagă că numai prin a tinerilor mineri. Avem ducţie înregistrat anul tre solida certitudinea că anga ţinere a parametrilor optimi kWh, dovadă a hărniciei şi o vatră f
dăruirii în muncă din par
muncă se pot realiza ea în vedere îmbunătăţirea tea întregului colectiv, în ditie ; 10,4
oameni înaintaţi, ferm conţinutului activităţilor-, frunte cu comuniştii, a ho- tradă19,
ră social-i
angajaţi în înfăptuirea po diversificarea lor mai ac tăririi fiecărui cnergetlcian prins : Co
liticii partidului. Am or centuată, precum şi spori de a-şi spori vrednicia pen jinul curs
văţămînlul
ganizat şi continuăm să rea eficienţei lor. tru materializarea neabătu gic de |
tă a sarcinilor Conferinţei
organizăm întilniri între Naţionale a partidului, a structurii
tinerii mineri şi activişti GHEORGHE GOLEANU Programului suplimentar de lăţii socia
P.C.R. de:
de partid şi de stat, cu secretar a! Comitetului mu dezvoltare economico-socială socială şi
vechi militanţi ai mişcării nicipal Petroşani al U.T.C. a ţării pînă în anul 1980. Ne moral-poli
mai confruntăm cu proble noastre; 1!
me, greutăţi şi neajunsuri. cu tine ţ
Dar avem încredere în co 19,30—20,00
Fonoteca
lectivul nostru, în forţa de Oancea ;
In sprijinul producţiei mobilizare a organizaţiilor ţimilor“
de partid, în experienţa şi despre alp
destoinicia întregului perso doara ; „
Organizaţiile U.T.C. din congestionarea de galerii, nal muncilor. Ne angajăm nccunoscu-
judeţul nostru au întreprins, reparări de utilaje şi insta să ne aducem din plin con colţul filai
de la începutul anului, un laţii. în aceeaşi perioadă ti tribuţia la îndeplinirea an
Ensemnat număr de acţiuni nerii de la I.C.S. Hunedoara gajamentului suplimentar ce
de muncă voluntară în spri au strins şi predat fier vechi revine în acest cincinal ju
jinul producţiei, in urma că în valoare de 51 538 lei. De deţului nostru, să ne situăm,
rora s-au obţinut importan asemenea, tinerii din mai ca şi pînă acum, în primele
te economii. La minele Uri multe comune, printre care rînduri ale unităţilor eco DEVA :
cani, Lup.eni, Petrila, Lonea Luncoiu de Jos, Sintămăria nomice din municipiu, din wayului (
ei altele din Valea Jiului Orlea, Balşa, Boşorod, Gu- judeţ şi din ţară. DOARA :
clar de lu
s-au obţinut economii în rasada, au întreprins acţi Montarea complexului mecanizat ilc susţinere a abatajelor este făcută cu răspun găsire (Sii
valoare do peste 100 000 lei. uni, prin care au obţinut în dere de echipa de lăcătuşi montori, condusă de llans Otto Kloos, de la X.U.M. Petroşani. Convorbire consemnată ds trecere. la
S-a lucrat în special la des- semnate realizări. Foto: VIKGIL ONOIU DUMITRU GHEONEA compensa
(Construcl
ŞANI : Ma
nirca), Ma
Creşterea producţiei şi a acţionat — n.n.) pentru Noiembrie)
rentabilităţii economice în La C.A.P. Hărău Creşterea în ritm susfmut din noapt
organizarea reproducţiei. LUPENI:
cooperativele agricole de O necesitate de prim or lui • Sp:
producţie reprezintă una din este intensificarea pre a productivităfii muncii tural) ; V
pe uliţă
din principalele sarcini pe De ce rentabilizarea ocupării tuturor factorilor LONEA '
care Conferinţa Naţională răspunzători de soarta (Urmare din pag. 1) mărească cu maximă perse nil) ; Pis j
a partidului le-a pus în producţiei sectorului zoo verenţă îndeplinirea planu timplat in
toresc) ; A
ifaţa lucrătorilor ogoarelor sectorului zootehnic stă tehnic (în primul rînd fi Grupul de şantiere Rlu Ma rilor tehnice de creştere a văratul cu
;— a ţăranilor coopera ind vizate cadrele tehnice re, T.C.H.). Prin intensifica gradului de mecanizare şi URICANI
iembric) ;
tori, mecanizatorilor şi ca- veterinare), pentru protec rea procesului tehnic se pre automatizare, asimilarea de le măluşi
produse
şî
idrelor tehnice. La prima sub semnul întrebării? ţia gestaţiei animalelor. vede a se asigura peste 40 tehnologii Comisiile pen GURABAI
moderne.
la sută din sporul de pro
.Vedere, activitatea econo- Faptul că în unele luni se ductivitate, prin perfecţio tru creşterea productivi lă ’77 (M
TIE : Ţint
obţin cîtc 18—40 de viţei,
mico-financiară desfăşura forturile depuse pentru Inginerul şef al C.A.P., narea în continuare a pro tăţii muncii şi organizare (Patria),
(Flacăra) ;
tă în anul 1977 de mem- îmbunătăţirea activităţii în Andrei Damian, recunoaş iar în altele nu se înregis ducţiei şi a muncii circa 25 ştiinţifică a producţiei şi Tara sălii
ibrii C.A.P. Hărău apare acest sector (deşi au fost te că în anii 1976 şi 1977 trează nici o fătarc, are la sută, iar prin îmbunătă a muncii, alte cadre să fie cultură) ;
ca fiind favorabilă, asigu- reduse şi aici cheltuielile organizarea reproducţiei a serioase implicaţii şi asu ţirea structurii tehnico-eali- mobilizate ia elaborarea de lipsiţi i
tative a producţiei circa 34 studii şi aplicarea operati
(Popular)
Irîndu-se acoperirea inte faţă de plan şi s-au depă lăsat mult de dorit, aceas pra ritmicităţii producţiei la sută. vă a soluţiilor de organiza rata glori
grală a cheltuielilor din şit veniturile prevăzute — ta fiind o problemă cu de lapte, la care do abia Realizarea sarcinilor de re superioară, de mecani CALAN :
.venituri proprii, în con- n.n.), trebuie reliefate ca multe semne de întrebare. se îndeplinesc prevederile creştere a productivităţii zare complexă a transpor riile I-II i
Imagini îi
la fondul de stat, care sînt
’diţiile în care, faţă de pre uzele care au frînat efici Că aşa stau lucrurile, ne-o la un nivel destul de re muncii — cele mai mobili turilor interne, a lu nie) ; SIIV
zatoare de pînă acum —
vederile planului, cheltuie enţa economică, în scopul demonstrează nerealizarea dus, situîndu-se sub 10001 impune preocupări deose crărilor de încărcări-des- ţa Selmei
1LIA : Dir
cărcări, manipulări-depozi-
lile materiale au fost re- de a desprinde învăţămin planului de fătări pe 1977 pe cap de vacă. Creşterile bite, perseverente, pentru tări, de optimizare a pre mina) ; C
te şi a întreprinde măsuri la bovine cu mai mult de punerea in valoare a tutu reastră sr
’duse cu peste 200 000 lei menite să asigure ridica 50 de capete iar la ovine însemnate stabilite pentru ror rezervelor de sporire gătirii, programării, lansă resc). -
iar veniturile au fost de cu 61 de capete. Carenţele anul 1978 la producţia de rii şi urmăririi producţiei,
rea rentabilităţii fermei mai accentuată a randa de raţionalizare a fluxuri
păşite cu aproape trei zootehnice. existente în activitatea ca lapte marfă obligă condu mentelor fizice, îndeosebi la lor de fabricaţie şi a efecti
procente. drelor tehnice veterinare cerea C.A.P. să acţioneze minele din Valea Jiului, la velor auxiliare şi neproduc
Consemnăm ca' un fapt energic pentru ca zilnic, fontă şi produse cărbunoa-
Dacă pe ansamblul coo pozitiv că s-au depăşit e- sînt reliefate cu putere de se în siderurgie, ciment, tive.
perativei agricole situaţia fectivele planificate ’ atît următorul aspect: în luna de pe acum, să se obţină prefabricate din beton, fi Asigurarea creşterii di Timpul
namice a productivităţii
este satisfăcătoare, se ri la specia bovine cît şi aprilie a anului trecut au randamente sporite la re artificiale, încălţăminte. muncii prevăzută pentru ziua dc
dică numeroase semne de ovine. Depăşirea la matcă' fost raportaţe, cţi diagnos toate loturile de vaci. In Trebuie acţionat cu cea 1978 şi următorii ani ai cin Vreme rel
rul mai i
acest scop este necesar să
întrebare în legătură cu şi la total bovine s-a rea ticate tu gestaţie 10 vaci, fie înlocuite din efectiv e- mai mare energie pentru cinalului necesită o preocu cădea pi
creşterea peste prevederi a
de la care trebuia să se
rentabilizarea activităţii în lizat însă pe seama cum obţină tot atîţia viţei. In xemplarele cu potenţial indicilor de utilizare a ma pare cu toiul deosebită pen sub fofm;
viţă şi ni
tru ridicarea pregătirii pro
cadrul sectorului zooteh părărilor, nu a prăsilei realitate însă nu s-a obţi necorespunzător, care re şinilor, utilajelor şi insta fesionale a personalului, sufla mo-
nic, unde cheltuielile ma proprii. Era pe deplin po nut decît unul singur (!). prezintă 10 la sută din nu laţiilor, a suprafeţelor de pentru cunoaşterea şi gene intensifică
teriale sînt mai mari cu sibil ca la sfîrşitul anului De asemenea, în luna mai mărul vacilor cu lapte. In producţie, pentru asigura ralizarea experienţei îna pînă la 5(
vest. Tem
unitatea să asigure un rea în toate întreprinderile
aproape 200 000 lei faţă de au fost înregistrate 5 geş- acelaşi timp, sînt necesare şi pe toate şantierele a u- intate şi a iniţiativelor va prinsă, nc
volumul veniturilor bă plus de cel puţin 50 de taţii la vaci şi nu s-a ob acţiuni 'energice pentru ntii indice de folosire a tim loroase. 4 şi l gr
1 Si 6 gr
capete la bovine (obţinute pului de lucru de cel puţin In toate întreprinderile,
neşti obţinute din va- din prăsilă proprie — ţinut nici un viţel. Chiar creşterea ponderii anima 95 lâ sută. pe toate şantierele creşte Pentru
Sorificarea produselor •— şi numai aceste exemple lelor din rasa Bălţată ro Tcbruarie
n.n.), dacă se îndeplinea sînt edificatoare asupra mânească. Organele şi organizaţiile rea productivităţii muncii menţine i
lapte şi carne. Fără a indicele de natalitate pla modului cum s-a acţionat de partid, consiliile oame să fie privită ca sarcină cu cerul
minimaliza eu nimic e- nificat. (sau mai bine zis nu s-a N. TiRCOB nilor muncii trebuie să ur prioritară a acestui an ! precipitaţi