Page 60 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 310 © JOI, 16 FEBRUARIE 1978
IERI A AVUT LOC ÎN CAPITALA
A—-
Adunarea consacrată
aniversării a 45 de ani de Vizifa delegaţiei Consiliului National Orientul Mijlociu
la luptele revoluţionare al F.U.S. în R.F.G. ® Guvernul american va vinile Egiptului, A-
BONN 15 (Agerpres). — Cu acest prilej, a fost fă rabiei Saudite şi Israelului avioane de luptă şi t
din 1833 In continuarea vizitei între cut un schimb do informa bombardament © Politica practicată de Israel in -l..
prinse în R. F. G., de
ţii cu privire la activitatea
legaţia Consiliului Naţio şi preocupările actuale ale teritoriile arabe ocupate — aspru condamnată ©
nal al Frontului Unită F.U.S. şi P.L.D., ale parla Proiect de lege libanez
Miercuri după-amiază, a interne de solidaritate cu ţii Socialiste, condusă de to mentelor din cele două ţări,
avut loc în Capitală aduna ceferiştii şi petroliştii i s-au varăşul Iosif Banc, membru WASHINGTON 15 (Ager independent şi suveran. Este
rea consacrată împlinirii a adăugat impresionante ma supleant al Comitetului Poli evidenţiindu-se contribuţia pres). — Secretarul de stat condamnată politica practi
patru decenii şi jumătate de nifestări de solidaritate ale tic Executiv, secretar al C.C. acestora la dezvoltarea bu ai S.U.A., Cyrus Vance, a a- cată de Israel în teritoriile
la marile bătălii de clasă proletariatului din nume al P.C.R., secretar al Consi nelor relaţii dintre Republica nunţat că guvernul ameri arabe ocupate, atit in ce
ale muncitorilor ceferişti, roase ţări ale lumii. Un ră liului National al F.U.S., s-a Socialistă România şi Repu can a hotărît să aprobe vîn- priveşte condiţiile în carii
petrolişti şi altor categorii sunător ecou au avut şi în întilnit cu Wolfgang Mis- blica Federală Germania. zarea unui număr de avioa trăieşte populaţia arabă, cit
de muncitori din întreaga rîndurile cercurilor demo chnik, vicepreşedinte al A fost făcut, totodată, un ne de luptă şi bombardament şi în privinţa hotărîrii de- a
ţară. cratice şi progresiste de pe Partidului Liber-Democrat, schimb do păreri cu privire către Egipt, Arabia Saudită implanta aşezări israeliene
Desfăşurate sub semnul u- ste hotare. preşedintele fracţiunii P.L.D. la problemele internaţionale şi Israel. Decizia administra in aceste teritorii.
nităţii de acţiune muncito întreaga ţară cinsteşte a- in Bundestag, precum şi cu actuale, îndeosebi referitoare
reşti, luptele ceferiştilor şi cest moment de seamă din deputaţi ai acestui partid în la securitatea şi colaborarea ţiei a fost înaintată spre a- BEIRUT 15 (Agerpres). —
petroliştilor de la începutul istoria luptelor neînfricate forul legislativ vest-german. pe plan european. probare Congresului, care va Camera deputaţilor a Liba
anului 1933 au constituit duse de clasa muncitoare, discuta şi hotărî intr-un in nului, reunită marţi în şe
punctul culminant al mări de poporul român, pentru terval de 50 zile. dinţă extraordinară, a adop
ilor bătălii revoluţionare din eliberarea socială şi naţio O rezoluţie a Comisiei O.N.U. Secretarul de stat Cyrus tat — cu 72 voturi pentru şi
anii crizei economice. Ele nală, aducînd prinos de re Vance a precizat că livrările unul împotrivă — proiectul
au ridicat la un nivel su- cunoştinţă gloriosului nostru eşalonate pe mai mulţi ani de lege asupra creării unui
.perior tradiţiile revoluţio partid comunist, prin lupta pentru drepturile omului „nu vor modifica echilibrul tribunal militar excepţional
nare ale clasei noastre mun şi sub conducerea căruia militar esenţial din regiune" pentru judecarea persoanelor
citoare, înscriindu-se ca o şi-au găsit deplină împlini GENEVA 15 (Agerpres), drept o condiţie obligato — relatează agenţia Asso responsabile de ciocnirile
pagină importantă în şirul re idealurile scumpe de li — In cadrul lucrărilor Co rie pentru înfăptuirea ciated Press. care au avut loc săptămîna
bătăliilor purtate de către bertate şi independenţă, de misiei O.N.U. pentru drep drepturilor omului. trecută între soldaţi liba
muncitorimea română împo progres ale naţiunii. turile omului a fost adop GENEVA 15 (Agerpres). — nezi şi soldaţi sirieni din’
triva exploatării capitaliste, Sub semnul profundului Rezoluţia condamnă po Comisia O.N.U. pentru drep cadrul Forţelor arabe de
un moment de mare însem omagiu pe care fiii patriei, tată o rezoluţie în care litica acelor ţări care, ig- turile omului, care îşi des menţinere a păcii.
nătate în istoria poporului români, maghiari, germani se subliniază necesitatea norîncl dorinţa majorităţii făşoară lucrările la Geneva, Proiectul de lege a fost vo
nostru. şi de alte naţionalităţi îl a- înfăptuirii eficiente a drep statelor lumii, exprimată a adoptat, marţi, o rezoluţie tat de membrii parlamentu
Forţa organizatoare şi con duc comuniştilor, tuturor tului popoarelor la auto în numeroase rezoluţii ale care afirmă dreptul inalie lui cu un amendament care
ducătoare a acestor impor participanţilor la luptele determinare, suveranitate O.N.U., întreţin relaţii po nabil al poporului palesti autorizează pe şeful statului
tante acţiuni muncitoreşti au muncitoreşti din ianuarie— naţională şi integritate te litice, economice, militare nian la autodeterminare şi libanez să facă uz de dreo-
fost partidul comunist, or februarie 1933, tuturor celor ritorială, precum şi a acor se pronunţă in favoarea tul său de graţiere în caz do c;
ganele şi organizaţiile sale ce au contribuit prin jertfa şi de altă natură cu regi creării unui stat palestinian condamnare la moarte. ui
locale, organizaţiile din fa lor la făurirea României dării independenţei ţărilor murile rasiste din Africa r \
brici şi ateliere. In bătăliile socialiste, s-a desfăşurat a- şi popoarelor coloniale, australă. REUNIUNEA CONSILIULUI CENTRAL 70.
de clasă purtate în anii 1929- dunarea din Capitală, orga
1933, clasa muncitoare, în nizată de Comitetul munici AL ORGANIZAŢIE! PENTRU
frunte cu partidul comunist, pal Bucureşti ai P.C.R. Convorbiri greco-cipriote
s-a afirmat cu putere pe a- Adunarea a fost deschisă ELIBERAREA PALESTINEI
rena istoriei ca cea mai îna de tovarăşul Ion Dincă, ATENA 15 (Agerpres). — interlocutorul său. El a a- DAMASC 15 (Agerpres). este singurul reprezentant
intată forţă a societăţii ro membru al Comitetului Po Preşedintele Ciprului, Spy- preciat, totodată, că „proble — La Damasc a luat sfirşit legitim recunoscut al popo
mâneşti, avangarda luptei litic Executiv al C. C. al ros Kyprianou, aflat în vi ma cipriotă a intrat într-o reuniunea Consiliului Cen rului palestinian. Consiliul
întregului popor împotriva P.C.R.. prim-secretar al Co fază critică". tral al Organizaţiei pen Central consideră ca o sar
pericolului fascist, pentru mitetului municipal Bucu zită oficială Ia Atena, a con Constantin Karamanlis a tru Eliberarea Palestinei cină importantă întărirea a-
drepturi economice şi poli reşti al P.C.R., care a sub ferit miercuri cu primul mi adăugat că întîlnirea cu pri (O.E.P.). organism interme lianţei strategice a mişcării
tice, pentru democraţie, in liniat că aniversarea a 45 de nistru al Greciei, Constan mul ministru al Turciei, Bu- diar între Comitetul Execu rezistenţei palestiniene cu
dependenţă şi suveranitate ani de la luptele revoluţio tin Karamanlis. lent Ecevit, preconizată să tiv şi Consiliul Naţional Pa toate ţările arabe progresis
naţională. nare din 1933, mţjment de După întrevedere, şeful gu aibă loc luna viitoare, va fi lestinian (parlamentul). Du te. Pe de altă parte, în do
Prin forţa cu care au lo nepieritoare glorie în isto vernului grec a declarat că consacrată unui schimb de cument, Se reafirmă atitudi
vit în încercările cercurilor ria Partidului Comunist Ro soluţionarea problemei Ci informaţii, şi nu căutării de pă încheierea lucrărilor nea negativă a conducerii
Consiliului Central s-a în
guvernante de a arunca în mân, a mişcării muncitoreşti prului trebuie căutată „prin soluţii pentru problemele e- trunit Comitetul Executiv al O.E.P. faţă de tratativele c-
treaga povară a crizei eco din ţara noastră, a poporu dialogul între cele două co xistente între cele două ţări. O.E.P., sub conducerea lui gipteano-isracliene.
nomice asupra maselor, prin lui român, are loc într-o munităţi din insulă, sub aus La rîndul său, Spyros ky Yasser Arafat, preşedintele în legătură cu situaţia din
botărîrea cu oare s-au opus perioadă cind întreaga piciile secretarului general prianou a afirmat că singu acestui organism. Liban, Consiliul Central sub
planurilor ;de înfeudare a noastră naţiune. intr-o al O.N.U.“. Primul ministru ra procedură valabilă pen în declaraţia dată publici liniază necesitatea menţinerii
ţării monopolurilor impe atmosferă de puternic elan a menţionat că în cursul în- tru reglementarea problemei tăţii la încheierea reuniunii suveranităţii, integrităţii te
rialiste străine, principalele creator, îşi consacră toate tîlnirii a constatat „o per Ciprului o constituie con se subliniază că Organizaţia ritoriale şi unităţii naţiona
detaşamente ale proletaria forţele, talentul, priceperea fectă identitate de opinii cu vorbirile intercomunitare. pentru Eliberarea Palestinei le a acestei ţări.
11
tului din ţara noastră au fă şi puterea de muncă înfăp
cut ca lupta lor să depă tuirii hotărârilor istorice a-
şească cu mult cadrul acţiu doptate de Congresul al XI-
nilor pentru apărarea pro lea, de Conferinţa Naţiona ACTIVITATEA Agenţia TASS informea internaţionale de interes în revistă aspecte ale e-
priilor revendicări economi lă ale partidului, pentru COMPLEXULUI ză că Leonid Brejncv, se comun. voluţiei situaţiei politice
ce, imprimîndu-i caracterul progresul accelerat al pa ORBITAL ŞTIINŢIFIC cretar general al C.C. al internaţionale.
unei mari bătălii naţionale triei, pentru făurirea socie „SALIUT-6" — P.C.U.S., preşedintele Pre La Teheran, a fost sem
pentru apărarea libertăţilor tăţii socialiste multilateral „SOIUZ-27" zidiului Sovietului Suprem nat memorandumul ' pri In cadrul unei noi ten
democratice, a independenţei dezvoltate şi înaintarea al_ U.R.S.S., l-a primit vind schimburile comercia tative de a soluţiona criza
şi suveranităţii României. României spre comunism. MOSCOVA 15 (Ager miercuri pe Abdel Salam le pe anul 1978 între Repu guvernamentală, premierul
Luptele muncitorimii ro Despre semnificaţia eve pres). —• Echipajul com Jalloud, membru al Secre blica Socialistă România şi desemnat al Italiei, Giulio
mâne de la începutul anu nimentului aniversat a vor plexului orbital ştiinţific tariatului General al Con Iran. Documentul prevede Andreotti, a prezentat
lui 1933 au reprezentat pri bit tovarăşul Ion Turcu, „SaIiut-6“ — „Soiuz-27" a gresului general popular al o creştere a «olum- miercuri celor cinci parti
ma mare ridicare a proleta participant la luptele mun început realizarea expe Jamahiriei Arabe Libiene de politice care, alături de
riatului mondial după in citoreşti din ianuarie—fe rienţelor tehnologice pla democrat-creşlini, fac par
staurarea nazismului în bruarie 1933. nificate. Astfel, Iuri Ro- Populare Socialiste, aflat te din „arcul constituţio
în vizită oficială în Uniu
Germania. Largii mişcări (Agerpres) manenko şi Gheorghi nea Sovietică. în cursul «isEfl nal" (comunist, socialist,
Greciko au efectuat sociai-democralic, liberal
miercuri o primă expe convorbirii părţile şi-au şi republican), un proiect
rienţă cu ajutorul insta exprimat hotărîrea de a buri faţă dc nivelul anului de program destinat să du
laţiei „Splav". Cosmonau adinei si extinde relaţiile .1977. că la redresarea economiei
ţii au introdus capsula cu sovieto-libiene în toate do italiene precum si la com
materialul supus cercetă meniile. . Fidel Castro. prim-secre baterea actelor de violen
, IN TURNEUL DE HANDBAL rii intr-un cuptor electric tar al C.C. al P.C. din ţă, ce contribuie la agra
instalat în compartimen Janos Kailar, prim-sccrc- Cuba, a avut o întrevede varea tensiunilor vieţii
tul special al ecluzelor. re cu Antonio Maidana, sociale şi politice italiene.
I>E LA SALA SPORTURILOR DEVA tar al C.C. al P.M.S.U., l-a
După dezermelizarea . a- primit pe primul ministru preşedintele Partidului Co
cestui compartiment, a al Jamaicăi, Michael Man- munist Paraguayan, caro La Belgrad a avut Ioc
HUNEDOARA - ALBA 28-4 (14-2) ! fost pus în funcţiune sis ley,' aflat în R.P. Ungară întreprinde o vizită în Cu şedinţa Conferinţei federa
temul electric de încălzi într-o vizită oficială. In ba. Cu acest prilej, au fost le a Uniunii Socialiste a
Joc la discreţia selecţiona primind fiecare doar cite re. In continuare, pe ba Poporului Muncitor din Iu
tei hunedorene, care . şi-a două goluri. za unui program de răci- cursul întrevederii au fost abordate probleme pri goslavia consacrată pregă W
impus valoarea atit în ofen In deschidere : CLUJ — re reglată, s-a desfăşurat abordate probleme privind vind dezvoltarea rapor tirilor pentru alegerile de
sivă cit şi în apărare. Alcă ARAD 30—16 (15—8). Mîine, procesul do cristalizare a dezvoltarea relaţiilor reci turilor dintre cele două delegaţi în adunările la
tuită majoritar din' compo de la aceleaşi ore : Cluj — materialului topit. proce şi unele probleme partide şi au fost trecute toate nivelurile.
nentele echipei Constructo Alba şi Hunedoara — Arad.
rul Hunedoara, plus eîtcva
jucătoare de la C.S.Ş. Hu
nedoara, selecţionata hune- cele 14 virfuri muntoase Brazilia înregistrează, de de „consiliul înţelepţilor".
doreană. antrenată de prof. FAZANI ÎN LOC DE sînt cele mai înalte. „Piscul obicei, cel mai mare nu Pedeapsa pentru cel învi
Ion Mătăsaru, a cucerit prin ANTIDĂUNĂTORI cel mai aproape de Lună“ măr de turişti, nuit este de 51 rupii, iar
această victorie o serioasă (Chomolungma) are S 848 recompensa acordată celui
opţiune pentru cîştigarea Colaboratorii Institutului metri. care „îl dă pe mina" con
turneului. Pentru echipa hu- agronomi-c din Tolbuhin Guvernul nepalez a ho- BLINDAJE siliului — 5 rupii.
(R.P. Bulgaria) au consta
nedorcană, au marcat cele tat că fazanii se hrănesc tărit să deschidă pentru PENTRU ŞOFERI
Nimeni din sat nu şlic
mai multe goluri Niciofschi cu insectele şi plantele accesul alpinişlilor încă 26 să explice de cind datează
(6), Petrescu şi Trandafir piscuri. Printre ele — vir- Accidentele de circulaţie
dăunătoare griului sau această lege şi pentru ce a
(cîte 5). Sînterjudean (4), florii soarelui. f urile Fang (7 648 metri) şi rală a relativităţii, logică au provocat, de la începu fost ea instituită. Dealtfel,
Alexandru şi Coşerin (cîte De ciţiva ani. pe cimpiile Găuri Sankar (7 145 me matematică şi calcul di tul secolului, numai in Sta „consiliul înţelepţilor" nu
3). Remarcabilă simetria go ţinutului Tolbuhin s-au a- tri), necucerile pină acum ferenţial. tele Unite, 2 milioane de
laverajului pe cele două re dus 50 000 fazani. Fiecare dc alipinişti. morţi. Potrivit unui spe se poate plinge că ara de
prize, portarii hunedoreni pasăre — afirmă specialiş Dealtfel, alipinismul este CARNAVALUL cialist american in secu lucru : in ultimii trei ani
a fost judecat doar un sin
Cristina Lada şi Oltea Jalbă tii — poate curăţa de dău o sursă importantă de ve BRAZILIAN ritatea circulaţiei, numărul gur „fumător".
nători şi de seminţe de nituri : in 1977 veniturile accidentelor de maşini a
luat proporţia unei epide
buruieni pînă la 0,1 hecta încasate de pe urma alpi La începutul lunii fe
re de semănături. nismului au fost de apro bruarie. timp de trei zile, mii. Pentru a reduce nu SALAM $1 BERE
ALGER 15 fAgerpres). — Jn urmtorii ani, numărul ximativ 260 000 rupii. în oraşele şi satele Brazi mărul acestor accidente,
Pe stadionul din localitatea fazanilor din regiune va fi liei se desfăşoară tradiţio el a propus ca şoferii să Potrivit unor statistici
Tizi Ouzon s-a disputat me de 100 000. COPIL-MINUNE nalul carnaval „Regele fie îmbrăcaţi în saci pneu publicate la Miinchen. ca
ciul amical de fotbal dintre e- Mono"; personaj mitologic matici speciali, maşinile să pitala Bavariei, locuitorii
chipa Sportul studenţesc din RAI PENTRU ALPINIŞTI Viata tinărului Elcar E- al carnavalului, va domina fie dotate cu „para-şocuri". acestui land vest-german
Bucureşti şi formaţia Mahd der, din Miinchen' (R.F.G.), estradele ridicate pe străzi, nu sînt numai cei mai mari
din prima ligă a campiona în ultimii cinci av.i. in in virstă de 21 de ani, nu în jurul cărora locuitorii FUMATUL INTERZIS I consumatori de berc din
tului algerian. Partida s-a Himalaia — acest rai al ul- este obişnuită. Datorită ca~ vor dansa tradiţionala
încheiat cu scorul de 4—0 piniştilor, au sosit 135 de Utăfilor sale deosebite, la samba. Din moşi strămoşi, în lo R.F.G., dar şi cei mai mari
consumatori de salam. Ast
în favoarea fotbaliştilor ro expediţii de alpinişli. Por vîrsta de 12 ani a primit o Cu prilejul carnavalului calitatea indiană Hundar fel, media pe bavarez este
mâni. prjn golurile marcate ţiunea din Nepal a munţi
de Tănăsescu. Stroie. Grosu derogare specială să frec se vor desfăşura concursuri (stalul Rafasthan) fumatul de 36 kilograme de salam
şi Predean. Cu această în- lor Himalaia are veste 200 venteze universitalea. iar de samba, festivaluri muzi este interzis. Gei care în anual, fată de 27 kilogra
de piscuri cu o înălţime de
la 18 ani a- primit diploma
cale, baluri mascate.
tilnire, echipa bucureşteană calcă această lege strămo me pe locuitor in restul
şi-a încheiat turneul în Al 7 000 m, intre care opt din — licenţiat în teoria gene In zilele carnavalului, şească sint aspru judecaţi ţării.
geria.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 11608. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 44 (165