Page 62 - Drumul_socialismului_1978_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6,

Acţionăm cu toată răspunderea pentru a fi ia înălţimea Se impun măsuri hotărîte pentru 10.00 Teteciue:
9,00 Te-lcşcoa
anului decisiv în înfăptuirea programului suplimentar 12.00 (reluare)
Corespo)
sporirea efectivelor de animale! 12,15'Telex ;
(«ni tra
(Urmare din pag. 1) de utilizare a timpului de adoptat do Conferinţa Na­ 16.00 Telex ;
lucru de peste 95 la sută ţională a partidului pre­ 16.05 Telcşcoa
Curs di
16.30
surilor luate de consiliul şi că planul de investiţii vede devansarea punerii în Un ioc important in cu- tăţii animalelor, de îngri­ nice faţă de buna organi­ cc/;; ;
oamenilor, muncii, exprimă de deschideri şi pregătiri exploatare a zăcămintelor vîntarea secretarului gene­ jirea şi Irrănirea acestora. zare şi conducere a proce­ 17.00 Emisiuni
eforturile colectivului de şi de modernizări a fost polimetalice de ia Coranda ral al partidului, tovarăşul In ceea ce priveşte cazu­ selor de reproducţie în 19.00 germană
Tragerea
muncitori, maiştri, tehni­ tratat cu toată răspunderea. — I-Iondol. Pentru aceasta Nicolae Ceauşescu, la Con­ rile de infecunditate ia fermele zootehnice. 19.05 Film sei
cieni şi ingineri de la E.M. Creşterea foarte susţinu­ sînt necesare şi au fost sfătuirea de lucru din 1-2 specia bovine (raportait la Una di.n cauzele care au pil : „C
Certej. Ele ne dau garan­ tă a producţiei şi produc­ prevăzute investiţii impor­ februarie a.c. l-au ocupat efectivul matcă existent ia o influenţă negativă asuipra 19.30 Telcjurn
19,50 Viaţa ii
ţia — după cum s-a con­ tivităţii muncii din acest tante, industriale şi soei- problemele referitoare la sfîrşitul lunii ianuarie a.c. creşterii efectivelor de a- melOr c
firmat şi în prima lună a an necesită intensificarea .al-cuiţurale, care la rindul- .modul cum se înfăptuiesc — n.n.), se impun atenţiei nimale o constituie şi pier­ (ii soci:
acestui an — că prin mo­ activităţii de cercetare lor trebuie devansate, tre­ prevederile programelor de situaţiile întîlnite în speci­ derile prin mortalităţi şi 20,10 Film an
D’Acqui
bilizarea forţelor întregului geologică în adîncime, a- buie precizaţi executanţii, creştere a animalelor, a al la cooperativele agricole sacrificări neeconomicoa­ Tv. Pre
coleotiv pot fi valorificate pli'carea unor metode de trebuie luate încă din a- producţiei animaliere în din Leşnic, Vaţa de Jos, se. In luna ianuarie a.c. diouriloi
mai complet rezervele in­ mai mare productivitate cest an măsuri mai ferme actualul cincinal. în acest cele mai multe pierderi la 21,55 Revista
terne existente, perfecţio­ fizică la mina Bocşa şi sec­ decît se întrevăd pînă a- context sînt evidenţiate Peslişu Mare, Boz, Rădu- c& Tv. :
nată în continuare organi­ eum. ■ sarcinile ce revin unităţi­ leşti, Sîntămăria Orlea, Rîu bovine sau ovine s-au în­ 22.30 Telcjurn
zarea producţiei şi a mun­ torul I Certej — Săcărîmb, în acest an şi în întregul lor agricole în direcţia spo­ de Mori, Romos, Spini — registrat la cooperativele a-
griicole din Bretea Română,
cii, şi, pe această bază, (exploatarea in carieră la cincinal colectivul E.M. ririi efectivelor de animale să ne referim doar la cîte- Rîu Alb, Rîu de Mori, Ciu­
Bocşa şi puşcarea cu găuri
create toate condiţiile pen­ Certej va face totul, va pe seama creşterii natali­ va exemple, unde numărul
tru realizarea şi depăşirea lungi la sectorul I), meca­ acţiona eu responsabilitate tăţii la toate speciile, pre­ animalelor sterile se ridi- la Mare, Ohaba, Lelese, Bu-
sarcinilor pe 1978. Desigur, nizarea lucrărilor la halde, comunistă, muncitorească, cum şi prin aplicarea unor nila, Cernişoarâ Floi-ese şi
nu vom putea obţine în modernizarea carierelor Po- pentru sporirea contribu­ măsuri hotărîte în vede­ .în alte unităţi. Orice „argu­ BUCUREŞX
acest an depăşiri mari, joga şi Gurasada (sub toa­ ţiei sale la accelerarea rea reducerii . pierderilor !n toate fermele mente" ar invoca medicii dioprogramui
spectaculoase, ale sarcini­ te aspectele), introducerea progresului economic al prin mortalităţi. Cu aseme­ veterinari C. Lazăr, N. Pop, 8.00 Revista
me
Curierul
lor, pentru că planul creş­ susţinută a mecanizării în ţării, ia asigurarea resur­ nea cerinţe sînt confrunta­ ZOOTEHNICE A. David, I. Focht, M. O- Răspundem
te, cum am mai spus, cu 15 subteran şi a unor elemen­ selor de materii prime, la te şi unităţile agricole de niţiu şi K. Henrich, cît şi 10,05 Atlas
Sănătatea»;
la sută, iar la productivitate te de automatizare la uzi­ dezvoltarea avuţiei socie­ stat şi cooperatiste din ju­ şefii fermelor zootehnice ai şlagărului
cu 23 la sută, dar vom rea­ na de preparare Certej, în­ deţul nostru. Sarcinile ce ic că la peste 10-15 sau chiar din unităţile amintite, a- Angela Simii
liza lună de lună, ritmic, tărirea ordinii şi discipli­ tăţii, a venitului naţional revin în această privinţă mai multe procente. Este cestea nu pot acoperi lipsa tece de Ghc
prevederile ce ne revin cu nei, respectarea normelor — singura sursă de ridica­ au fost temeinic dezbătu­ inadmisibil să fie tolerate de interes şi preocupare Georgcta Pi
Disc'' ;ca „U
o depăşire în final de cel de securitate a muncii. re a nivelului de trai al te în cadrul recentei ple­ asemenea situaţii, impunîn- manifestată pentru buna dict.os ; 12,05
puţin 600 000 lei la produc­ Trebuie să insistăm în con­ întregului popor. nare a Comitetului jude­ hrănire şi îngrijire a în­ folclorului
ţia netă. Vom asigura şi tinuare pe creşterea coe­ TRAIAN RESIGA ţean de partid cu activul du-se acţiuni perseverente tregului efectiv de bovine Memento Cr
Ion Vasilesci
înfăptuirea angajamentu­ ficientului de utilizare a secretarul din agricultură, care a a- de aplicare a tratamente­ şi ovine, pentru aplicarea l la 3 ; 15,00
lui suplimentar pe între­ fondului de timp, pentru comitetului de partid, doptat un cuprinzător şi lor corespunzătoare pentru măsurilor sanitar-veterina- 16.00 Radioji
gul cincinal. folosirea cit mai productivă preşedintele consiliului concret program de acţiu­ combaterea sterilităţii, care re stabilite în scopul apă­ meteorologic
a programuliu de lucru de să fie însoţite de îmbună­ natc econom
Ne bazăm în realizarea oamenilor muncii ne în scopul materializării tăţirea furajării animalelor. rării sănătăţii şi prevenirii izvodilor de
constantă a sarcinilor pe către fiecare om al muncii. ing. C-TIN NICHITEANU exemplare a obiectivelor pierderilor de animale. Fi­ muzică uşoai
faptul că avem un indice Programul suplimentar directorul E.M. Certej stabilite pentru anul 1978, Sarcina de căpetenie pen­ reşte, aceste neajunsuri patrie ; 17,50
tării-nţelepci'
precum şi pînă la sfîrşitul tru toţi factorii răspunză­ grevează realizarea planu­ 18.00 Orele s.
actualului cincinal. tori de soarta producţiei a- lui de creştere a efective­ terpreţi ai
Pe lingă procentul nesa­ nnmaliere, îneepînd de la lor, a prevederilor la fon­ mâncsc : Ii
20,15 Semna
tisfăcător de natalitate în­ preşedinţii C.A.P., medicii dul centralizat al statului, 22.00 O zi în
registrat într-o serie de u- veterinari şi pînă la ulti­ aduc prejudicii avuţiei Bijuterii mu
nităţi agricole la bovine şi mul îngrijitor, este aceea obşteşti, care trebuie să fie reţele lui Lc
Non stop m
ovine, o influenţă negativă de a asigura ca în acest an, recuperate de la factorii • TIMIŞO.
aşa cum a stabilit plenara
asupra îndeplinirii planu­ vinovaţi. tualitatea ra
lui de creştere a efectivelor Comitetului judeţean de întronarea unui spirit gini din mi
dă ; 18,30 1
o are şi menţinerea în e- partid cu activul din agri­ ferm de ordine şi discipli­ enţei înainte
fectiv a unor exemplare cultură, în cooperativele a- nă, a unui bun climat de sporită fiecîî
gricole să se realizeze o muncă în sectorul zooteh­ — metode ş!
sterile, precum şi pierderi­ şantierele de
le prin mortalităţi şi sacri­ natalitate la bovine de cel nic al fiecărei unităţi a- Bocşa ; 18,40
puţin 76 la sută şi de 83
ficări neeconomicoase. Iată la sută în I.A.S. La specia gricole este o cerinţă im­ maţii de ami
19.00 Tîneret
eîteva aspecte care îndeam­ perioasă, ţinînd seama de emisiune re
nă cadrele tehnice veteri­ ovine natalitatea trebuie necesitatea sporirii pro­ vii Liceului
nare şi conducerile unită­ să ajungă la peste 85 la su­ ducţiei de lapte, carne şi Timişoara ;
lă în C.A.P. şi 95,3 la sută ouă, în scopul îmbunătăţi­ ţa muzicală.
ţilor agricole la serioase
reflecţii privind modul cum în I.A.S. Iată argumente rii continue a aprovizionă­
se preocupă de organizarea care impun creşterea pre­ rii populaţiei judeţului nos­
I.M.C. — Deva, atelierul de carcase. Echipa de fierari-betonişti, condusă de Albuţ Vi- ocupării conducerilor de tru cu aceste produse.
sirin, secretarul organizaţiei de partid a secţiei, execută armăturile pentru grinzile podurilor reproducţiei în fermele zoo­ N. T1RCOB
rulante. Fruntaşă in întrecere, in 1977, echipa este şi in acest an evidenţiată. tehnice, de apărarea sănă­ unităţi si a cadrelor teh­
DEVA: Ci;
(Patria); HU
Puternic angajaţi în îndeplinirea ba verde de ,
Logodnic pe
ta) ; Străina
(Constructor
sarcinilor trasate de partid Ş A N I : Suri
nirea) ; Ma
brie) ; Oper:
(Republica)
(Urmare din pag. 1) soluţionarea unor proble­ Mark, poliţi
me de îmbunătăţirea co­ Minerii din Uricani au Cistelican, Constantin So- dar, practic, 2 ore lucrăm turi de lucru să fie puşi Al doilea t
resc) ; VUI
municaţiilor telefonice la în situaţia de a mei-ge la uitat do ti:
cheltuielile de producţie obţinut anul trecut rezul­ rescu şi alţi muncitori, a.n- la transportul de materia­ resc) ; L<
au fost reduse eu 3,6 la mare distanţă precum şi a tate de prestigiu, care-i si­ gajîndu-se să depăşească le. Acest lucru nu e raţio­ suprafaţă după materiale, domniţei Ra
sută, numărul deranjamen­ folosirii radiocomunicaţii- tuează pe un loc onorabil planul la cărbune, să spo­ nal ! de a lupta permanent cu lături de ti
telor a scăzut cu 19 la sută lor în staţii. între colectivele de muncă rească productivitatea fi­ — Transportul, aprovi­ lipsa de vagonete goale, PETRILA :
Demn de menţionat este
vioara !• şi
iar durata medie a aces­ din Valea Jiului. Chiar da­ zică, să mărească vitezele zionarea fronturilor de lu- lemn, aer comprimat sau citoresc) ;
tora a fost redusă cu 32 faptul că în proiectarea şi că amintim doar succint de avansare la toate ge­ ci-u — arăta şi şeful de întreruperile de energie e- Lumea cit
la sută comparativ cu a- executarea acestor lucrări că minerii din sectoarele nurile de lucrări miniere, brigadă Gheorghe Hurdu- lectrică, cu funcţionarea i-iile I-II
URICANI :
ceeaşi perioadă a anului se folosesc cele mai . nai I si II au extras peste au cerut consiliului oame­ ban, din sectorul VI — au necorespunzătoare a unor Texas (7
trecut. realizări tehnice şi în ma­ plan 4 800 tone şi respec- nilor muncii să organizeze funcţionat, într-adevăr, ne­ utilaje. Aceste deficienţe BRAD : Mf
re măsură se folosesc re­
A scăzut numărul tre­ tiv 20 800 tone de cărbu- mai bine activitatea de corespunzător. Pe lîngă sînt de natură subiectivă (Steaua roşi
Comoara di
nurilor şi întîrzierilor de surse interne. ne cocsificâbil, că în tri­ producţie, să asigure apro­ îmbunătăţirea organizării şi stă în puterea consiliu­ gint (Patria)
tren cauzate de deranja­ La realizările obţinute mestrul IV, în condiţiile vizionarea corespunzătoare activităţii şi întărirea răs­ lui oamenilor muncii, a McQ în acţ.
mente cu 32, respectiv, 40 de la începutul anului au programului de 6 ore, mi­ a locurilor de muncă cu punderii în muncă, lucruri cadrelor tehnico - ingine­ GEOAGIU-P
la sută faţă de aceeaşi pe­ contribuit districtele C.E.D. na a realizat o producţie materiale, piese şi energie care se impun în activita­ reşti să le înlăture cu toa­ dn, ţoi ei (C
HAŢF.G : R.
rioadă a lui 1977. întrea­ Deva, C.E.D. Simeria, suplimentară de 6 000 tone — cu tot ce este necesar tea sectorului de transport, tă fermitatea ! lor (Popul.
ga activitate s-a desfăşu­ C.E.D. Pui, C.E.D. mecani­ cărbune, că productivitatea Criticînd unele aspecte Cercul ma
rat fără evenimente de zare Simeria-Triaj, T.T.R. muncii a sporit peste pre­ de indisciplină — absenţe lax-ba veri
(Casa de et
cale ferată şi fără acci­ Deva, remareîndu-se comu­ vederi cu 2 373 lei/persoa- de la lucru, nerespectarea echipei de
dente de muncă. niştii : Romulus Tudor, nă, iar cheltuielile la 1 000 proceselor tehnologice, ne­ nie) ; SIM
Peste sarcinile de plan Vasile Axinte, Augustin lei producţie marfă au fost respectarea în totalitate a In centrul r
leşul) ; 1LI.
s-au realizat lucrări de îm­ Ungur, Aurel Gabor, Vio- reduse cu 24,5 lei — ne ca personalul de la fron­ este necesar să se asigure normelor departamentale gră (I.umin
bunătăţire a stării tehnice rel Şerban, Gabor . Bako, putem forma o imagine turile de lucru să poată de protecţie a muncii ş.a. Solitarul dc
a instalaţiilor de semnali­ Laurenţiu Golcer, Andrei reală despre munca plină luci'a din plin în tot tim­ funcţionarea întregului parc — adunarea generală a ce­ boldi (Minei
zare, a condiţiilor de sigu­ Boldor, Maria Stănilă, E- de dăruire depusă de acest pul celor 6 ore din pro­ de maşini diesel din care o rut membrilor consiliului Mica sirenă
ranţa circulaţiei şi de ex­ lena Păun, Marilena Bu- harnic colectiv. gram. Accentuînd asupi'a parte stă nefolosit datori­ oamenilor muncii, perso­
ploatare, ca: înlocuirea lea, Ioan Martin, electro­ în calitatea lor de pro­ tă lipsei unor piese de nalului tehnico-ingineresc
semnalului mecanic pre­ mecanici C.E.D. şi T.T.R. prietară şi producători, ca necesităţii rezolvării aces­ schimb. să fie mai mult prezenţi în
vestitor cu semnal lumi­ la aceste districte. şi de beneficiari ai rodu­ tei situaţii, care a devenit întregind aceste aspecte mină, să intervină opera­
nos prevestitor în staţia Asemenea tuturor celor lui muncii depuse, repre­ o px*oblemă serioasă la mi­ cu numeroase exemple, tiv pentru prevenirea şi
Zam, executarea în pro­ ce muncesc, oamenii mun­ zentanţii oamenilor muncii na Uricani, minerul şef de mai mulţi vorbitori, prin­ înlăturarea unor neajun­ Timpul pi
porţie de 40—60 la sută a cii din Secţia CT 4 — Deva, de la I.M .Uricani au ana­ brigadă Sirnion Budescu, tre care maistrul Cornel suri, să ajute concret bri­ 17 februarii
lucrărilor pentru controlul puternic stimulaţi de noua lizat pe larg posibilităţile din sectorul III, spunea : Bololoi, Ion Busicescu, se­ găzile. Sn general
variabil. Cu
electric al liniilor de cir­ majorare a retribuţiei lor, de valoiăficare mai depli­ — în prezent, oamenii cretarul comitetului de vor semnal
culaţie şi a zonei macaze- sînt convinşi că nivelul nă a rezervelor de creşte­ din brigada pe care o con­ partid din sectorul III, ing. Bazîndu-se pe resursele slabe sub
lor din staţiile Brănişca şi de trai material şi spiri­ re a producţiei de cărbu­ duc — deşi au realizat a- Cristian Dinescu, şeful materiale şi umane ale mi­ soare. Vinii
la moderat
Bîrcea Mică. tual al tuturor depinde de ne cocsificâbil şi de sporire proape dublul angajamen­ sectorului II, ing. Ştefan nei, pe hotărîrea fermă a
în prezent, pe planşetele munca fiecăruia. întregul în continuare a eficienţei tului luat în întrecere ca Rancu, şeful compartimen­ minerilor de a da viaţă TeMpcrati
inginerilor Dimitrie Su- colectiv de muncă, în economice, au criticat des­ urmare a eforturilor depu­ tului energetic, ing. Ion sarcinilor puse de partid prinsă, noa
şi —4 gsadt
clea, Petru Lupaş, Valen­ frunte cu comuniştii, se chis, cinstit, minereşte, lip­ se, muncii disciplinate şi Todea, şeful sectorului IV, în faţa minerilor, de a răs­ zilei între
tin Costiuc se găsesc în angajează să nu precupe­ surile caracteristice din nivelului ridicat de califi­ Vintilă Florescu, maistru punde prin fapte chemării Ceată local:
faza de proiectare noi do- ţească nici un efort pen­ activitatea consiliului oa­ care — nu muncesc efec­ principal electromecanic, pe care le-a adresat-o se- Pentru 18
oumentâ'ţii tehnice în ve­ tru traducerea în viaţă a menilor muncii şi a con­ tiv la frontul de lucru mai au opinat că programul de cxetarul general al partidu­ 1978 : Vrere
derea executării unor lu­ hotărîrilor Congresului al ducerilor sectoarelor, pre­ mult de 4 ore din cele 6 6 ore necesită o organiza­ lui, t o v a r ă ş u l Nicolae treptată. Ce
crări care să conducă la Xl-lea şi Conferinţei Na­ cum şi din propriile for­ ore ale programului, în re cît mai perfecţionată, Ceauşescu, de a da patriei porar noros
nala precip
îmbunătăţirea stării tehni­ ţionale a partidului, a sar­ maţii de lucru şi au făcut restul timpului trebuind să atît la sectoarele de pro­ cît mai mult cărbune coc- formă de pl
ce a instalaţiilor de sem­ cinilor ce le revin în ve­ cu multă chibzuinţă şi în­ ducţie, cît şi la sectoarele sificabil, participanţii la ninsoare.
nalizare, pentru ridicarea derea asigurării unui trans­ drăzneală numeroase px-o- facă api'ovizionarea cu „auxiliare". adunarea generală au a- La munte
capacităţii de exploatare a port sigur, rapid şi ieftin. puneri valoroase. Minerii materiale de la distanţe — Nu se poate admite — probat angajamentele mo­ cu cerul va
acestora. Inginerii Cristian şefi de brigadă Procopie mari. Sîntem plătiţi pen­ sublinia unul din vorbitori bilizatoare pe acest an. vor semnal.
Cristea şi Ioan Hanţa sînt Ing. DAVID HOTĂRIŞ Moater, Laurenţiu Kele- tru a munci tot timpul şu­ — ca minerii de ia aba­
de asemenea preocupaţi de şeful secţiei CT 4-Deva men, Gheorghe Durlă, Ion tului la frontul de lucim taje şi de la celelalte fron­ M. CRISTESCU