Page 63 - Drumul_socialismului_1978_02

VINERI, 17 FEBRUARIE 1978

0 condiţie esenţială în realizarea T ţ

ZIUNE ^ PRACTICA ÎNVECHITĂ ^
programului de electrificări
\ Zicala cu bunii gospo- \
( dori, care vara îşi fac sa- ^
eca i nie şi iarna car, nu ei
Participarea cadrelor didactice rurale - încasarea la timp
■tii juc(e- ) prea cunoscută prin păr- >
it ; ţ ţile Şerelului. Altfel nu se \
in producţie—concretă, eficientă ! a contribuţiei băneşti ( poate explica de ce (con- I
/ form unei . practici mai J
mbă fraa- ţ vechi, se pare — n.n.) la ţ
îmbunătăţirea procesului clinat şi creşterea gradului tarul ancorelor montate cu In programul de investiţii încasat integral sumele dc l C.A.P. din această loca- i
in liinba
instructiv-educativ în Insti­ de mecanizare la săparea răşini sintetice (stabilind al judeţului nostru pe acest bani votate pentru electrifi­ 1 litate se tărăgănează i
o ; tutul de mine Petroşani galeriilor în steril. totodată şi parametrii teh­ an sîht prevăzuţe a fi elec­ carea satelor Fornădia şi I transportul furajelor din t
pentru co- este strîns legată şi de — Noi am ţinut întot­ nologici) ; consolidarea ro­ trificate, cu sprijinul statu­ respectiv Prăvăleni. Nu a- ţ cîmp pînă iarna tîrziu ţ
J lui şi a contribuţiei băneşti celaşi lucru se poate spune
perfecţionarea continuă a deauna legătura cu produc­ cilor cu ajutorul injectării a locuitorilor, satele : Pră- însă’despre celelalte consilii i sau chiar în primăvară, l
mina nor- cadrelor didactice. Una din ţia, dar adevărata integrare soluţiilor de ciment. Efec­ văleni şi Ciungani — comu­ populare. ’ dacă nu se epuizează sto- ’
Şi ochit ă- numeroasele forme folosite se realizează abia acum. tiv, participarea mea la na Va.ţa de Jos ; Bulzeştii O situaţie cu totul neco­ ) cui. Ce părere are preşe- j
\ „Salvo şi, credem, cea mai apro­ Adăugaţi la cele consem­ întreprinderea minieră Pe- de Sus şi Bulzeştii de Jos respunzătoare şi care pune l dintele C.A.P., Ion Vasiu, t
Premieră piată de problemele con­ nate — nc îndeamnă prof. trila s-a materializat prin — comuna Bulzeşti; Fornă- sub semnul întrebării nu / despre această metodă, ?
ie a stu- crete ale mineritului este dr. ing. Ion Marian — că lucrarea : „Consolidarea dia — comuna Şoimuş ; Boia numai începerea dar .şi exe­ ) caro seamănă tare mult 1
licnc ; participarea directă în pro­ institutul nostru a realizat rocilor prin injectare — Bîrzii — comuna Veţel ; cutarea integrală a lucrări­ ţ a lipsă de preocupare şi ţ
rar-artisti- ducţie a cadrelor didactice. o' instalaţie mobilă de per­ calculul parametrilor de Crosuri — comuna Blăjeni lor de electrificare în acest i ae
■ dg spirit gospodăresc ? ^
şi Bocşa Mare — comuna
— Din luna octombrie, forare destinată săpării injectare", pe care am Certeju’ de Sus. începerea an, aşa cum este prevăzut (T. Nicoară).
în plan, o întilnim la con­
62 de cadre didactice din galeriilor în steril, care pus-o la dispoziţia colec­ lucrărilor de electrificare a siliul popular comunal Cer- !"•
institutul nostru efectuea­ este de concepţie proprie tivului. Am reuşit ca, în acestor localităţi este condi­ teju de Sus, care n-a înca­ S ESTE AŞTEPTAT
ză o parte din activitatea şi competitivă, ca perfor­ această perioadă, să reali­ ţionată dc asigurarea proiec­ sat nici un leu din contribu­ PĂGUBAŞUL
lor profesională in unităţi­ manţe, cu cele de fabrica­ zez un tronson de galerie telor şi a fondurilor pentru ţia votală pentru electrifica­ \ \
le şi compartimentele Com­ ţie străină însă corespun­ consolidată prin diferite deschiderea finanţării. Or, rea satului Bocşa Mare. Do ^ La postul de Miliţie ţ
binatului minier Valea zătoare condiţiilor noastre procedee ca în final să se dacă întreprinderea de re­ asemenea, restanţe mari ia t transporturi feroviare din ţ
; G,oo Ra- de lucru şi care se află, stabilească procedeul aptim ţele electrice Deva a asigu­
rtimincţii ; Jiului. Aici acordă asis­ rat proiectele şi materialele, încasarea contribuţiei sint > gara Simeria s-a prezen- J
«ei ; 8,10 tenţă tehnico-.ştiinţifică, se de pe acum, în încercări în concordanţă cu natura înregistrate la Blăjeni, Veţel, \ tot într-una din zile .ele- ţ
or ; 9,00 de suprafaţă la mina Pe- •rocilor". din acest punct de vedere Bulzeşti ş.a. Este de datoria
dtălorilor ; preocupă de introducerea trila, urmînd să se intro­ La întreprinderea de lucrările puţind începe la
>ric ; 10,30 progresului tehnic, de orga­ termenele planificate, nu fiecărui consiliu popular să
Interpret! nizarea ştiinţifică a pro­ ducă în subteran. Această •preparare a cărbunelui aslfel au procedat unele înţeleagă vcă realizarea lu­ \ \
aânesc — ducţiei şi a muncii. De instalaţie permite să se Valea Jiului participarea crărilor de electrificare sta­
11,05 Ctn- lucreze cu două perfora­ cadrelor didactice s-a ma­ consilii populare în privin­ bilite este o sarcină de plan ( \
e Carp şi altfel, acesta este şi scbpul ţa asigurării fondurilor bă­ şi nu se admite tărăgănarea
;u ; 11,35 deplasării cadrelor didacti­ toare, fiind comandată de terializat în lucrări ce pri­ neşti. \ vul Daniel Oprea de la ^
Los B-’n- ce în unităţile combinatu­ la pupitru de către un sin­ vesc determinarea rapidă încasarea contribuţiei bă­ începerii lor. Ca urmare, ţ Grupul şcolar al I.M.M.R. (
î comoat a gur operator. Pe lingă u- a conţinutului de cenuşă, trebuie acţionat ferm, res­
u ; 12,35 lui — precizează prof. dr. la I.M. Lupeni — în studii neşti votate de adunările ponsabil pentru încasarea Simeria. „Am găsit aceşti >
nistic — ing. Dumitru Fodor, pro­ şurarea efortului fizic, se' locuitorilor şi, deci, asigu­ contribuţiei în bani votate i bani. Vă rog să-i predaţi \
3,00 De la rectorul institutului. reduce timpul de perfora­ privind funcţionarea com­ rarea fondurilor băneşti ne­ i păgubaşului". Fapta ele- t
ient-club ; re, creşte viteza de săpare binelor Dosko, la I.M. Li- cesare deschiderii finanţării de cetăţeni în adunările
, Buletin — Prezenţa cadrelor di­ vezeni în rezolvarea unor populare în primul trimestru ţ vului are o valoaie etică J
15 Coordo- dactice în mijlocul colec­ a galeriilor şi sporeşte şi începerii lucrărilor la ter­ al acestui an. l ce-i face cinste, atit lui 1
16,40 Timp mult productivitatea mun­ stringente probleme tehnice menele stabilite prin plan / cît şi şcolii la care înva- !
museţi — tivelor de muncă înseamnă cii. O astfel de instalaţie şi de producţie. Concretă, cade în sarcina consiliilor
1,20 Pentru ceva şi pentru unitatea eficientă. Iată cerinţa nu­ populare. înţelegînd impor­ CORIOLAN MITAR ) ţă şi am consemnat-o ca )
Udul e a gazdă, şi pentru specialis­ este realizată pentru prima tehnician la Secţia investiţii i atare. II mai consemnăm ţ
— ctntecc; tul venit din institut. La oară în ţara noastră. mărul unu a ancorării ac­ tanţa acestei sarcini înscrise a Consiliului popular • şi pentru că suma respec- t
20,00 In- Participare concretă, efi­ tivităţii didactice ciu pro­ în planul de investiţii pe
iului ro- I.M. Petnila, şeful de lu­ ducţia şi cercetarea I 1978, consiliile populare judeţean tivă se află depusă la ’
t Buciu ; crări Iulian Irknie s-a în­ cienţă — iată rostul pre­ Şoknuş şi Vaţa de Jos au N. BADIU postul de miliţie amintit, ţ
l adresă ; zenţei specialistului din in­ LUCIA LICIU
oră ; 23,00 cadrat în activitatea sec­ stitut în unităţile economi­ { in aşteptarea păgubaşu- i
din ope- torului electromecanic. Aici lui. (Tîi, Mărcuş). |
23,30—3,00 a conceput şi definitivat ce ale Văii Jiului. „M-a
1 nocturn. preocupat mult problema FĂRĂ ACOPERIŞ ^
18,00 Ac- lucrarea : „Realizarea unei stabilităţii vetrelor în lu­
18,10 Pa­ metodologii de stabilirea crările miniere, ţinînd sea­
rte estra- bilanţului termic al produ­ în aşa-zisul saivan al
a experi- ma că anual se investesc cooperativei agricole din
Eficienţă cerii, transportului şi dis­ importante sume pentru
eu investit tribuirii aerului comprimat Ocolişu Mic, oile s-au
vatdve pe rectificarea şi rearmarea simţit multă vreme şi
îtrucţii din la I. M. Petrila". Tot în lucrărilor din subteran. In poate se mai-simt şi cr-
şti şi Ior­ activitatea sectorului elec­ acest sens — ne spune a-
dan Banat; tromecanic al minei Petri- cum exact ca afară. Un
creaţia — sist. univ. ing. Constantin vînt puternic a făcut tot
i cu eie- la s-au încadrat şi prof. Semen — am încercat di­ felul de spărturi prin a-
igogic din dr. ing. Ion Marian şi a- ferite metode de asigura­
-20,00 Via- S'ist. ing. Ioan Bolonduţ. re a stabilităţii : delensio- coperiş, pe care însă ni­
Aici au lucrat la realiza- • narea activă a vetrei prin meni nti s-a grăbit să ie
mai repare. Situaţia es.te
rea unor studii privind efectuarea unei lucrări de cu atît mai gravă, dacă
îmbunătăţirea funcţionării puşcare cu încărcătură avem în vedere că în a-
transportului cu bandă co­ scăzută de exploziv; con­ ceastă perioadă încep
lectoare de pe planul în- solidarea vetrelor cu aju-
din plin fătările. N-ar fi
cazul, tovarăşe Ion
lcbcdelor
ARA; lar- Stoicoi, preşedinte al
(Flacăra); cerea dintre bibliotecile o~^j C.A.P., să mai treceţi din
Anna (Ar- răşeneşti şl municipale", ţ cînd în cînd şi po la
ieriile X-n Ziua bibliotecarului de lai
PETRO- saivan ? (N. Teodorescu).
tamel (u- Simeria s-a încheiat cu un)
(7 Noiein- recital literar-muzical, or- l IGNORÎND
ganizat la I.M.M.R.
a ,,Petrol" „ZIUA BIBLIOTECARULUI'' Qunizat
LUPENI ; PREVEDERILE
[Cultural); Liceul industrial Vulcan : In cadrul cabinetului tehnologic, elevilor Ie sînt asigurate LEGALE
(Muncito- Acţiunea metodică a Bi­ toate condiţiile pentru o specializare multilaterală in viitoarea meserie pe care o vor
: Ţinutul bliotecii judeţene, organi­ BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ — > presta Ia locurile de muncă unde-şi vor exercita activitatea productivă.
(Muncito- zată lunar sub genericul ÎN DIALOG ) Foto : ŞTEFAN NEMECSEK ignorînd prevederile
: Zestrea legale, conducerea C.A.P.
Mereu a- „Ziua bibliotecarului", a
Minerul) ; fost găzduită de oraşul Si­ Brigăzile ştiinţifice ale Peştişu Mare a acordat
tomobilul, meria. La dezbatere — ca­ Casei de cultură din Hu- '■ în anul trecut, în afara
ii (Mun- re a avut ca temă pre­ nedoara s-au întilnil, în a- | retribuţiei cuvenite, drept
1NOASA : ocuparea privind difuzarea ceste zile. cu oameni ai Din nou despre furnizarea
— se- muncii din construcţii şi I „stimulent" o însemnată
citorese) ; şi popularizarea cărţilor in din alte unităţi economice. cantitate de lapte la în­
orăşel în rindul tineretului — au din oraş, preciim şi cu lo- '
embrie) ; participat bibliotecarele de apei şi căldurii ia Deva... grijitorii de animale. A-
singuratic la bibliotecile orăşeneşti, cuitori din satul Hăşdat. 1 cest lucru s-a făcut in
iRÂŞTIE : municipale şi judeţeană. Intilnirile au prilejuit dia- ■ condiţiile în care unitatea
ii de ar- Participantele au prezentat loguri interesante pe cele\ apa în general devine o pro­ durii, începînd cu ora 5 di­ nu se prea poate lăuda
;otenentul mai diverse probleme dini (Urmare din pag. 1)
Flacăra) ; forme şi metode folosite cu domeniile politic, ştiinţific, ’ blemă, dependentă dc atîtde mineaţa, dar în apartamente cu producţia marfă, cu
Povestea cartea pentru educarea po­ mulţi factori, este echitabil căldura se simte abia pe la veniturile şi nici cu ren­
cultură) litică, şi cultural. La şcoala ge-1 ■instalaţia C.T. 12 Dacia era ca toţi cetăţenii — deci şi 6. Apare deci o neconcor-
fecioare- vioral-cetăţehească, nerală nr. 10 din Hunedoa- J aproape goală (doar 0,5 rh, cei de la etajele superioare danţă, o nemulţumire legată tabilitatea sectorului zoo­
BRAZI : materialist-ştiinţifică şi es­ ra, întîlnirea brigăzii şti- j faţă de 16 m necesar de apă — să se bucure de acest a- de „ora reală a căldurii". A- tehnic. Controlul efectuot
CALAN : tetică a tinerilor. Cu acest inţifice a fost întregită dc i pe coloană), ceea ce înseam­ a propus recuperarea
e acasă prilej a fost lansat con­ un program artistic susţi-' vantaj al civilizaţiei, reali­ flăm că ora 5 nu înseamnă
; Pivotul cursul „Fruntaş în între- nut dc pionieri. ( nă că instalaţia s-a golit în zabil momentan doar în a- pătrunderea căldurii în ca­ contravalorii laptelui de
t (11 lu- timpul nopţii prin reţelele ceste condiţii. lorifere, ci aprinderea focu­ la cei care au aprobat
Hercule u termice defecte, al căror în sesizările adresate re­ lui în cazane, lucru regle­ această ilegalitate. Adu­
jlui (Mu- proprietar este I.J.G.C.L. La dacţiei se fac dese referiri şi mentat legal şi plătit de lo­
ada nea- cîte centrale termice şi de catari ca atare, de la ora 5, narea generală a C.A.P.
TELIUC ; cîte ori se repetă această la furnizarea căldurii în a- de cînd s-a aprins focul, nu a găsit de cuviinţă să a-
tul Hum- A APARUT PUBLICAŢIA pierdere ? partamente. Dincolo de obli­ nuleze însă imputaţiile
1HELAR : Ce înseamnă de fapt acu­ gaţia furnizorului de a se de la ora la care ei simt făcute, ca şi cînd nu s-ar
tciloresc). mulările de apă în timpul încadra într-un regim raţio­ căldura. Explicaţiile şefului
în ajutorii! organizaţiilor de partid nopţii în rezervoare, cît nal de consum al combusti­ secţiei, Jianu Fărcaşiu, lă­ fi adus nici un prejudiciu
muresc situaţia, dar „pierde-
timp furnizarea este între­ bilului pentru centrale ter­ rile de căldură", după curii avuţiei obşteşti. Evident,
de la sate ruptă ? Nimic altceva decît mice, apar nereguli, lipsuri asemenea, procedee tre­
închiderea posibilităţilor de proprii atît ale gospodari­ am văzut, apar şi din alte buie eradicate cu desă-
lor cît şi ale personalului
DIN SUMAR scurgere a apei prin instala­ din centrale. Dacă în pro­ motive. Normativele prevăd vîrşire. (T. Nicolaescu).
9 ore dc funcţionare a arză­
ţiile defecte din apartamen­
pentru te şi canale tehnice. Pentru gram este prevăzut ca aprin­ torului, în funcţie de care S-A FĂCUT CURĂŢENIE
: Vreme © Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Con­ că, direct de la consumatori derea focului la cazane să este calculată repartiţia de
u cerul sfătuirea de lucru consacrată problemelor agriculturii din se facă la orele 5, nu înţe­ combustibil, dar în ziua rai­
izolat se 1—2 februarie 1978 ; economie nu se face decît legem de ce la centrala ter­ dului arzătoarele la C.T. 12 Verificînd din punct
reetpitaţii © Agricultura şi silvicultura (Din Comunicatul cu ca o falsă impresie, atîta mică din Aleea Patriei, fo­ au început să funcţioneze a- de vedere igienico-sanitar
de nin- privire la îndeplinirea pianului naţional unic de dezvol­ vreme cit, normal, orice om,
sufla slab tare economico-socială a Republicii Socialiste România cînd ştie că se apropie ora chistul Maria Mihăilă abia bia la 5,20, cele din Aleea magazinul din Haţeg al
:st. întreruperii furnizării apei, soseşte la ora 5, ştiind că Patriei, tot după ora 5 I.A.S., organele sanitare !
pe anul 1977) ; pentru pregătire mai are ne­ ş.a.m.d. în orice caz, dacă în
e Măsuri aprobate în plenara cu activul Comitetu­ îşi creează propriile rezer­ au constatat că Maria
fi cu- voie de 10 minute (aerisirea fiecare zi unul sau altul din­
intre —8 lui judeţean de partid din 11 februarie 1978 cu privire ve, în căzi de bale, vase etc., tre fochişti nu-şi face dato­ Popescu şi vînzătaaxea
n timpul la realizarea sarcinilor ce revin agriculturii judeţului din pe care dimineaţa le aruncă şi verificarea instalaţiei). ria, o parte dintre locatari Maria lovănescu erau cer­
3 grade. hotărârile adoptate la Conferinţa Naţională a P.C.R., din la canal. Dealtfel, am aflat ulterior că tate serios cu regulile de
planul unic de dezvoltare economico-socială ge anul Lămurind aceste lucruri fochiştii trebuie să sosească vor resimţi întîrzierea căl­ igienă privind manevra­
1978 şi în perioada 1979—1980, din indicaţiile secretarului socotim că • este explicabilă înainte de ora 5. Firesc, pen­ durii. Iar ieri dimineaţă mai
februarie tru ca la această oră focul mulţi nu şi-au făcut datoria rea mărfurilor alimentare.
încălzire general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, date parţial şi lipsa apei calde pe traseul apei şi al căldurii. Drept pentru care au fost
Ii tem- cu prilejul Consfătuirii de la C.C. al P.C.R. din 1—2 fe­ menajere la etajele superi­ să ardă sub cazane. Tot aşa,
/or sem- bruarie a.c. ; oare. Parţial, pentru că o e- C.T. 12 Dacia a pornit la Reamintim, furnizarea apei sancţionate cu amendă.
icale sub © Măsuri privind realizarea sarcinilor pe anul 1978 şalonare a furnizării ei ar 5,20, pentru că instalaţia era potabile a început la 4,40, nu Precum ca să se ştie ; nu
.poviţă şi aduce îmbunătăţiri. Eşalona­ aproape goală. Situaţia întîl- ■ la 4 cum s-a stabilit. Dacă serveşti cartofi vrac sau
adoptate în consfătuirea pomicultorilor din judeţul Hu­ nită ne determină să' achi­
nedoara ; rea a fost hot'ărîtă în co­ apa pornea la 4, se umplea orice alte legume ori
mc rece, • Program dc măsuri plivind pregătirea şi desfăşu­ mandament ca măsură nece­ tăm cititorilor o datorie. In probabil şi instalaţia din C.T. zarzavaturi şi apoi salam
Izolat se sară, dar nu s-a realizat în­ sesizările sosite se semna­ 12 înainte de 5. Aşa... sau telemea. (1. C ).
>ri slabe. rarea campaniei agricole din primăvara anului 1978 ; că I E adevărat, este confor­ lează ca o nedumerire faptul
• Calendarul lucrărilor agricole de primăvară. ION CIOCLEI
tabil să ai în casă apă caldă că la blocuri au fost afişa­ -J
in fiecare zi, dar atunci cînd te orare de furnizare a căl­ NICOLAE STANCIU