Page 65 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 65
Proletari din foafe fărlle, unlfl-vă!
ANUL XXX
NR. 6 313
DUMINICA,
19 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 hani
Scrisoarea tovarăşului Se „Ziua ceferiştilor“ EXPOZIŢIE
Astăzi se deschide la
Clubul sindicatelor din
Simeria expoziţia de artă
NICOLAE CEAUŞESGU adresată stim ţara şi eroii".
plastică cu tema „Cin
„CINE ŞTIE, CÎŞTIGĂ"
celor ce l-au felicitat cu prilejul Petroşani găzduieşte, as
Casa de cultură din
celei de-a 60-a aniversări a zilei
de naştere şi a împlinirii a peste tăzi, faza municipală a
concursului
gen
„Cine
ştie,
tema
pe
cîştigă"
„2050 de ani de la crea
rea * primului stat dac
45 de ani de activitate revoluţionari dent". Participă echipa
şi
centralizat
indepen
jele cîştigătoare la faze
le interşcolare din Pe
troşani, Vulcan, Lupeni,
Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă „Doresc să exprim pe această cale cele Uricani şi Petrila. Suc
şi a peste 45 de ani de activitate revoluţio mai calde mulţumiri activiştilor de partid şi ces !
nară neîntreruptă, tovarăşul Nicoiae de stat, organizaţiilor de partid şi obşteşti,
Ceauşescu, secretar general al Partidului Co instituţiilor de stat, tuturor oamenilor mun PENTRU AMATORII
munist Român, preşedintele Republicii So cii, fără deosebire de naţionalitate, care DE EXCURSII
cialiste România, a primit un mare număr de m-au felicitat şi mi-au adresat urări cu pri DIN HUNEDOARA
telegrame şi scrisori de felicitare din întrea lejul celei de-a 60-a aniversări a zilei mele Filiala A.C.R. Hunedoa
ga ţară. însufleţiţi de puternice sentimente de naştere şi a împlinirii a peste 45 de ani ra a organizat ieri du-
de stimă şi respect faţă de cel care, în frun de activitate revoluţionară. pă-amiază, la casa de
tea partidului şi statului, conduce cu fermi Apreciez aceste manifestări ca o expre cultură din municipiu,
tate şi înţelepciune destinele României so sie a dragostei şi încrederii întregului nostru pentru automobilişti, mo- i
cialiste, activişti de partid şi de stat, orga popor în Partidul Comunist Român — în Depoul coordonator C.F.R. Simcria. Aici şi-a Început în a- tociclişti şi amatori de :
excursii, o expunere „Să i
ne şi organizaţii de partid judeţene, munici rînd'Urile căruia am crescut şi m-am dezvol nul 1961 meseria de mecanic dc locomotivă şi comunistul ne cunoaştem patria. Re- :
pale, orăşeneşti şi comunale, organizaţii de tat ca militant revoluţionar şi al cărui soldat Iosif Martin. In cei 17 ani de cînd se ailă la pupitrul de co alizări şi frumuseţi ce se :
masă şi obşteşti, ministere şi instituţii cen credincios am fost, sînt şi voi fi toată via mandă al locomotivei, a parcurs mai bine de un milion de pot vizita în excursii de i
trale de stat, oameni ai muncii din întreaga ţa —, ca o nouă şi puternică afirmare a ho- kilometri, întotdeauna in deplină siguranţă de circulaţie. 7-8 zile". Expunerea a •
ţară — muncitori, ţărani, intelectuali, tineri tărîrii oamenilor muncii din patria noastră fost urmată de filme do- ■
şi vîrstnici, bărbaţi şi femei, români, ma de a acţiona neabătut, în strînsă unitate, cumentare, diapozitive, :
întrebări şi răspunsuri. :
ghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi pentru înfăptuirea exemplară a politicii in RELATĂRI ÎN PAGINA A li-A A ZIARULUI
— au ţinut să adreseze tovarăşului Nicoiae terne şi externe a partidului şi statului, pen
Ceauşescu, cu ocazia acestui moment săr tru transpunerea cu succes în viaţă a isto
bătoresc, călduroase urări de sănătate, fe ricelor hotărîri ale Congresului al Xl-iea, a INIŢIATIVELE MUNCITOREŞTI,
ricire, viaţă îndelungată şi putere de muncă, luminosului Program de făurire a societăţii
noi şi tot mai mari realizări în activitatea de socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare
înaltă răspundere consacrată progresului şi a României spre comunism. LARG EXTINSE ŞI APLICATE!
înfloririi patriei, bunăstării şi prosperităţii Folosesc acest prilej pentru a ura celor
întregii naţiuni. care m-au felicitat, întregului nostru popor rea exemplară a sarcinilor
Tuturor celor ce i-au scris cu această oca noi şi tot mai mari succese în activitatea, 0 „BRIGADA ÎNALTEI PRODUCTIVITĂŢI" — o iniţiativă de plan — ne mărturisea
zie, tovarăşul Nicoiae Ceauşescu le adresea viitoare, multe satisfacţii şi bucurii în muncă cu largă arie de râspîndire în toate întreprinderile minie Fazekaş Ferencz, miner
ză următoarea scrisoare de mulţumire : şi în viaţă, multă sănătate şi fericire". re din Valea Jiului. şef de brigadă la între
0 „BRIGADA DE PRODUCŢIE Şl EDUCAŢIE SOCIA prinderea minieră Paro
LISTĂ" şi-a ciştigat un meritat prestigiu în rîndul mineri şeni. Prin aplicarea în pro
Răsplata lor care şi-au însuşit-o şi o aplică cu bune rezultate. ducţie a obiectivelor aces
Cronica evenimentelor săptamîniî tei eficiente iniţiative,
hărniciei A.şa după cum relatam tîndu-şi hotărîrea să o a- membrii brigăzii pe care o
randa
obţin
conduc
un
Colectivul de muncă de în ziarul nostru de ieri, plice în toate întreprinde ment de 12,43 tone cărbu
ne faţă de 11,5 tone cit a-
rile miniere din Valea Ji
in ajutorul lectorilor, la Asociaţia economică in- consfătuirea cu caracter de ului. vem planificat. Apreciez că
de
experienţă
schimb
tercooperatistă pentru creş
de
terea şi îngrăşarea tinere la întreprinderea minieră Colectivul de muncă al generalizarea şi aplicarea
propagandiştilor, a celor care tului bovin Orăştie şi-a cîş- Vulcan a reliefat cu preg I.M. Paroşeni a fost prin- valoroasei iniţiative lansa
tigat un binemeritat pre nanţă preocupările con tă la I.M. Petrila, în toa
stigiu în judeţ şi în ţa te unităţile miniere din Va
prezintă informarea politică ră, prin rezultatele sale e- tinue alo organelor şi IN ÎNTREPRINDERILE lea Jiului, deschide largi
organizaţiilor
de
partid,
conomico-financiare remar sindicat şi U.T.C., ale MINIERE DIN posibilităţi brigăzilor din
SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞUL cabile. Astfel, în anul 1976, abatajele mecanizate, în
sporul mediu zilnic de brigăzilor de mineri şi VALEA JIULUI vederea creşterii producti
NICOLAE CEAUŞESCU, PE MARILE PLATFORME creştere în greutate a fost cadrelor tehnice pentru ex vităţii muncii, ridicării ca
de peste 1 000 gr. pe cap de tinderea iniţiativelor mun lificării. policalificării ca
INDUSTRIALE, IN MIJLOCUL MUNCITORILOR animal, depăşind prevederi citoreşti, experienţei po tre primele care şi-au în drelor, întăririi ordinii şi
le planului cu 166 gr. Dea- zitive a formaţiilor de suşit preţioasa iniţiativă disciplinei, formării mine
Şl SPECIALIŞTILOR semenea, s-au livrat supli lucru din subteran, pen lansată la Petrila-— „Briga rului — tehnician cu o te
mentar la fondul de ştat tru promovarea largă a da înaltei productivităţi". meinică pregătire politică
Încheiem o săptămînă lui Timiş, secretarul gene 300 tone carne, iar preve progresului tehnic, îmbu Aici, numeroase brigăzi ex şi profesională, capabil
care a avut darul, ca a- ral al partidului, tovarăşul derile la beneficii s-au de nătăţirea organizării mun tind şi aplică cu bune re ^să-şi îndeplinească sarcini
tîtea altele, să releve încă NICOLAE CEAUŞESCU, a păşit cu mai mult de 2,5 cii şi creşterea conştiinţei zultate iniţiativa amintită- le ce îi revin la locul său
o dată în chip pregnant analizat o gamă largă de milioane lei. Pentru aces socialiste a tuturor mine Colectivul de muncă al de muncă.
cîteva din trăsăturile fun probleme care, de cele mai te rezultate lăudabile, co rilor. I.M. Paroşeni a livrat su „Brigada de producţie şi
damentale ce definesc sti multe ori, depăşesc grani lectivul de muncă a fost Consfătuirea a remarcat plimentar, de la începutul educaţie socialistă" şi-a
lul de lucru al secretarului ţele specificului şi privesc distins cu Ordinul „Meri faptul că lansarea de că anului şi pînă ieri, 583 to ciştigat. un binemeritat
general al partidului, tova cerinţe moderne care se a- tul Agricol", clasa I. tre minerul şef de brigadă ne cărbune. prestigiu în toate întreprin
răşul Nicoiae Ceauşescu, clresează activităţii din în Demn de menţionat este Eugen Voicu de la I.M. Pe — Am preluat de curînd derile miniere din Valea
al conducerii partidului şi treaga economie. Ne refe şi faptul că realizările a- iniţiativa ortacilor din bri Jiului. In brigăzile în care
statului. Avem în vedere rim la probleme cum sînt: nului 1977 situează, de ase trila a iniţiativei „Briga gada lui Eugen Voicu, „Bri obiectivele iniţiativei sînt
aici contactul nemijlocit concepţia, cercetarea şi menea. asociaţia în rîndul da înaltei productivităţi" a gada înaltei productivităţi", temeinic cunoscute şi se
cu masele, cu muncitorii şi realizarea producţiei, ni unităţilor agricole cu acest generat în rîndul tuturor şi trebuie să spun că obiec urmăreşte perseverent în-
lucru,
de
un
formaţiilor
specialiştii, direct la faţa velul productivităţii mun profil fruntaşe pe ţară, a- tivele iniţiativei sînt de
locului, acolo unde se în cii şi calităţii ei, costurile, vînd însemnate depăşiri de mare interes, numeroase natură să mobilizeze pe (Continuare în pag. a 2-a)
făptuiesc liotărîrile Con consumurile, eficienţa ac plan la toţi indicatorii. brigăzi de mineri manifes- fiecare miner la înfăptui
gresului al Xl-Iea şi ale tivităţii economice — di
Conferinţei Naţionale ale recţii precise de acţiune 1
partidului, consultarea lor stabilite de Conferinţa Na STOP RISIPEI DE ENERGIE ELECTRICĂ!
permanentă în soluţiona ţională a partidului. După
rea problemelor, indicarea cum se poate vedea ase v
căilor de urmat, urmărirea menea direcţii au implica Să nu uităm nici o clipă: în orice împrejurare ne-am afla, la ^
consecventă a modului în ţii nemijlocite în calitatea
care se aplică măsurile nouă, superioară pe care locurile de muncă sau în casele noastre, cheia economisirii energiei j
stabilite. trebuie s-o realizăm într-o
Vizilind marile unităţi perspectivă imediată pen
industriale timişorene în tru ea România să ajungă electrice este în mîna şi în... conştiinfa noastră. Să nu scăpăm din i
treprinderea mecanică, „E- la stadiul de dezvoltare
lectrotimiş", întreprinderea medie. vedere: contorul nu măsoară doar consumul de energie electrică, ci J
de stat pentru creşterea şi In realizarea unui ase
îngrăşarea porcinelor Be- menea deziderat este ne- şi spiritul nostru de buni gospodari, de cetăţeni demni! \
regsău, ca şi expoziţia rea
lizărilor economiei judeţu (Continuare in pag. a 2-a)