Page 66 - Drumul_socialismului_1978_02

Vite.. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

OMAGIU MUNCI! HARNICE A CEFERIŞTILOR cu

Despre
derurgie 1 t
În semn
unitate
Succese ale feroviarilor
şl coapte de veghe prezenta tiv
şi a ţării -
PRIN AUTOUTILARE CEFERIŞTII DE LA de cinstire te mult în
Redacţia î
C.S.H. — CU SARCINILE
pe magistralele de oţel ® FLORI PENTRU CE­ o misiune
Colectivul de muncă de
DEPĂŞITE
po pul a riza
la I.M.M.R. Simeria îşi în­ FERIŞTI © Gara C.F.R. din înaintată <
Colectivul de muncă de
Zi fi noapte, iarnă şi va­ manevrele se fac mult mai cată. Este răspunsul faptic deplineşte cu cinste anga­ la uzina nr. 7 — transpor­ Deva a găzduit emoţionante toinic cole
intilniri
pionierilor
de
ale
ră, pe viscol şi ger ori pe rapid. Cu 5 trenuri se pre­ al acestui brav detaşament jamentele asumate în în­ turi feroviare din C.S. Hu­ la Şcoala generală nr'. 3 din a eviden
arşiţă şi ploaie, ceferiştii, lucrează mai mult pe fie­ de muncă la măsurile lua­ trecerea socialistă. In cin­ localitate cu feroviarii. Şeful deosebite
aceşti oameni minunaţi şi care tură de lucru, timpul te de partidul nostru pri­ stea „Zilei ceferiştilor" a nedoara, raportează cu mîn- staţiei — ing. Mihai Chin­ ţine în pr<
destoinici care muncesc la de triere a vagoanelor — vind sporirea retribuţiei, fost realizată, prin autou- drie realizarea planului de ciu, impiegatul de mişcare şi pe auto
calea ferată, sint întotdea­ obiectiv esenţial în întrece­ incepind — minunată co­ transport cu 103,8 la sută, — Vasile Grozav şi revizorul cese. Toat
una la datorie, de veghe la rea socialistă ceferistă — incidenţă ! — tocmai cu lilare, o instalaţie de con­ de siguranţa circulaţiei — nu ajung I
traficul feroviar, cu înaltă scurtindu-se foarte mult. prima zi a lunii in care cepţie proprie pentru uns expedierea producţiei mar­ Ferencz Sigismuncl au evocat
răspundere şi conştiinţă Li s-a dus vestea de pe ţara întreagă le cinsteşte foi de arc, care duce la fă pe C.F.R. — 100,8 la su­ momentele istorice de acum marele <
ceferişti
unor
acum
ca
muncitorească, comunistă. Gheorghe Arsin, Alexandru munca şi sudoarea, price­ îmbunătăţirea calităţii osii­ nă, planul do reparaţii — 45 de ani şi au vorbit despre tînd un ni
perea şi dăruirea. Dar este
„Rapid şi ieftin, in de­ Iacobescu, Laurean Rontea, şi angajarea lor nestrămu­ lor şi foilor de arc, la creş­ 102,5 la sută, ceea ce în­ condiţiile de azi ale muncii de abonai
plină siguranţă a circula­ Elena Sabău, Valentina tată, cuvîntul lor de o- terea siguranţei în circu­ seamnă repararea supli­ ceferiştilor. Pionierii au ofe­ deţean, de
ţiei, fără evenimente de Popescu, Maria Archirea, mentară a 4 locomotive şi rit feroviarilor flori, au vi­ citesc ce
cale“ — este deviza de lu­ Angela Ungurean, Olga Pă­ noare rostit în faţa parti­ laţie a vagoanelor cister­ zitat biroul de mişcare cu despre ei.
cru a oamenilor de la ca­ curar, Paulina Erchedy — dului, a secretarului său nă. Tot prin autoutilare s-a 3 vagoane de marfă. instalaţie centralizată elec­ întregi de
lea ferată. Modeşti şi ano­ exemple de abnegaţie şi general, tovarăşul Nicolae realizat o instalaţie meca­ în mod deosebit s-au dis­ trodinamică, iniilnirea în- furnalele I
nimi^ harnici şi devotaţi, dăruire in' îndeplinirea în­ Ceauşescu, de a-şi înde­ tins în muncă Alexandru cheind-o in cintece şi poe­
răspîhdiţi in lungul şi-n datoririlor muncii din fie­ plini exemplar îndatoririle nizată pentru introducerea GarVun, loan Beraru, Ni­ zii. (I. JURA — ziarisl-co- nu există
latul judeţului şi al ţării, care tură. muncii, marile răspunderi sodei caustice în degreso- laborator). ment la 2
peste tot pe unde impin- cu care sint investiţi în rul vagoanelor cisternă, in­ colae Dumitraşcu, Valentin © POEMUL GRIVIŢEl © Mai mult,
zesc magistralele şinelor de Gata compus de drum, ritmul trepidant al con­ Cosma, Ion Partenie, Ale­ o fost titlul recitalului secţie — i
oţel, ceferiştii se constituie trenul ce urmează a co­ strucţiei noastre socialiste. stalaţie care asigură redu­ xandru Stanca. Ceferiştii de poezie patriotică care că, cu un
intr-un destoinic detaşa­ linda pe magistralele. de o- cerea efortului fizic al combinatului au închinat a întregit plăcut iniilnirea citor nume
ment al clasei muncitoare, ţel ale patriei, trece mai GH. I. NEGREA muncitorilor, ocrotirea să­ aceste realizări „Zilei ce­ feroviarilor prezenţi la clu­ mare nur
contribuie efectiv, cu pute­ întîi prin... mina lăcătuşilor IOAN JURCA nătăţii lor. (I. JURA, zia­ bul din Simeria pentru a o-
rea minţii şi a braţelor, la de la revizia de vagoane ziarist-colaborator rist-colaborator). feriştilor". (V. GRIGORAŞ, magia aniversarea a 45 de de partid,
ziarist-colaborator).
înfăptuirea politicii Parti­ — Cornel Negrilă, Tiberiu ani de la eroicele lupte ale car un abc
dului Comunist Român, ai Para, Traian Cotoi, mulţi ceferiştilor şi petroliştilor socialismul
cărui membri de nădejde alţii. De la începutul aces­ din 1933. Fanfara clubului a aceste rîn<
sint majoritatea covîrşitoa- tui an ei au verificat a- susţinut concerte de muzică comitetului
re dintre ei. proape 500 000 de vagoane, populară şi uşoară, jU la o
...Nodul de cale ferată toate primind avizul „bun
de drum“, adeverit şi în­
Simeria — umil dintre cele tărit apoi in îndelungata © SIMPOZION & „Oglin­ că, a
mai însemnate din ţară, alergare a trenurilor. direa in literatură şi artă mitete de
este la oricare oră din zi şi a istoricului eveniment din nizaţii de
noapte asemenea unui i- „Fără înfirzieri în gra­ uitat, se f
mens furnicar. Mii şi mii fice, in deplină siguranţă, februarie 1933“, a fost ge­
de călători se întilnesc şi cu combustibil economisit“ nericul sub care s-a desfă­ ra muncii
se despart aici, transportaţi — sint alte imperative ce­ şurat simpozionul organizat gandă intr
de aceşti minunaţi lucră­ feriste, de data aceasta ale de cadrele didactice şi acti­ cu presa
tori care servesc cu atita mecanicilor de locomotive. vul pionieresc de la Şcoala
devotament calea ferată. Emil F arcaş, Gheorghe generală nr. 1 din Orăştic. chiar pe u
Simeria-triaj. De la înăl­ Cioara, loan Minija, fiind Manifestarea s-a încheiat cu cum o
ţimea cabinei de comandă doar ciţiva dintre cei mai un recital de poezie. (G. Dinu).
ţi se dezvăluie înaintea o- destoinici din Depoul Si­
chilor un păienjeniş de li­ meria. In contul economii­ © LEGĂM1NT © Zece
nii ferate. Modernizat şi lor ei a.u trecut de la în­ pionieri din clasa a V-a B,
automatizat in ultimii ani, ceputul anului mai bine de (Şcoala generală nr. 7 Pe­
120 tone combustibil con­
triajul a cunoscut şi cen­
tralizarea electrodinamică. venţional. troşani) au semnat legămîn-
In urmă cu numai ciţiva Anul acesta, ceferiştii ju­ tul intr-un cadru emoţio­ STRĂZIL
ani, minuirea macazelor sa deţului, ceferiştii patriei, nant, de neuitat : în mijlocul
făcea anevoie de către ce­ au înscris succese cu totul feroviarilor de la depoul
feriştii-acari. Astăzi, prin remarcabile in activitatea Aniversarea Zilei ceferiştilor a prilejuit elevilor de la Liceul pedagogic din Deva evo­ C.F.R. din localitate, prilej Dacă ar
darea in folosinţă a insta­ lor, au cinstit cum se cuvi­ carea luptelor revoluţionare ale ceferiştilor şi petroliştilor din ianuarie — februarie 1333. cu care ceferiştii au primit, curs, cu c
laţiei de frină automată, ne ziua• ce le-a fost dedi­ După această evocare a avut loc o educativă întîlnire cu şeful staţiei C.F.R. din localitate, da ziua lor, salutul cald al locul i înt
ing. Miliai Chinciu. privind modernizarea şi automatizarea transportului feroviar. fiilor lor. nicipiului
pa strad-
Strada aci
INIŢIATIVELE MUNCITOREŞTI zilele ploii
cîteva zile),
Cronica evenimentelor săptăminii ’ > toacă de
(Urmare din pag. 1) px-oducţie, societate şi fa­ tru aplicarea lor în px-o- provizionec
milie. în acelaşi timp, bri­ ducţie. O mare atenţie tre­ „produs"
(Urmare din pag. 1) clasei muncitoare — idea­ ilor naţionale legitime ale făptuirea lor, rezultatele gada îşi depăşeşte cu re­ buie acordată sistemului sfert din :
1
lul înalt de eliberare so­ poporului palestinian, in­ sint din cele mai bune. gularitate sarcinile de plan de ui-mărire a rezultatelor tens . caros
voie ca în întreaga econo­ cială şi naţională, cîîrzenia clusiv de a-şi constitui un — Aplic de mai multă şi îşi realizează angaja­ ce se obţin în urma apli­ lui. în zi>li
mie să existe preocu­ şi abnegaţia, combativita­ stat propriu, independent, vreme iniţiativa „Brigada mentele asumate în întx’e- cării celor mai valoroase transformă
pări intense pentru ri­ tea revoluţionară, răspun­ asigurarea integrităţii şi de producţie şi educaţie so­ cere. Anul care a trecut iniţiative muncitoreşti. iar în cele
dicarea nivelului tehnic al derea socială şi politică securităţii tuturor popoa­ cialistă" — spunea Ilie l-am încheiat cu o depăşi­ în prezent, în întreprin­ imaginea
producţiei prin accelerarea faţă de întreaga naţiune, relor din zonă. Chiron, şef de brigadă la re de 12 la sută, iar în luna derile miniere din Valea ţară pe c
procesului de asimilare, spiritul de sacrificiu în In ansamblu vizita pre­ I.M. Vulcan. Cei 17 mun­ ianuarie 1978 am dat o Jiului se desfăşoax'ă o sus­ toate pulb
modernizare şi înnoire a luptă. Evocăm capacitatea şedintelui egiptean a fost citori mineri din brigada producţie mai mare decît ţinută activitate de popu­ lui. Locu
produselor, introducerea sa de a se organiza şi a primită cu deosebită sa­ pe care o conduc cunosc cea planificată cu 7 la su­ larizare şi cunoaştere a ini­ Calea Hoi
tehnologiilor moderne şi organiza în jurul , său, sub tisfacţie de poporul român foarte bine obiectivele şi tă. ţiativelor valoroase, cu o nea în cai
perfecţionarea celor exis­ conducerea partidului co­ — expresie a dorinţei criteriile iniţiativei, fieca­ Este de datoria comitete­ impox-tantă valoax-e educa­ de un an,
tente, utilizarea raţională munist, a tuturor păturilor României ca marile şi mi­ re militînd cu toată perse­ lor de partid, a consiliilor tivă. în acest scop au loc pă şi de2
şi economicoasă a materi­ şi categoriilor sociale opri­ cile probleme contempo­ verenţa pentru a le da via­ oamenilor muncii, comite­ schimburi de experienţă fel de coi
ilor prime, materialelor, e- mate, de a le însufleţi în rane să fie soluţionate pe ţă. Pe scurt, vreau să vă telor de sindicat şi ale între brigăzi, vizite de do­ care prez
nergiei şi combustibililor, lupta pentru dreptate, de calea tratativelor, a înţe­ spun' că de mult timp, în U.T.C. de la întreprinderile cumentare la faţa locului, nentă expi
folosirea integrală a capa­ a le conduce la înfăptui­ legerilor. brigada noastră nu se mai miniere, de la toate unită­ în subteran. Se prevăd în şi materia
cităţilor productive. rea visului de libertate. La începutul săptămînii înregisti-ează vi-eo absenţă ţile economice să stabileas­ continuare o seamă de ac­
Evocăm triumful ideilor s-au încheiat convorbirile vraişte. I
Aceste procese de ordin nemotivată sau abatere. că de urgenţă care iniţiati­ ţiuni politico-ox-ganizalori-
tehnic şi economic trebuie de dreptate şi libertate, e- dintre tovarăşul NICOLAE Toţi membi-ii brigăzii sint ve se pot solda cu cele ce pentru lansarea şi apli­ şi chiar p
să fie permanent însoţite fortul clasei muncitoare al CEAUŞESCU, secretar ge­ stabilizaţi, îşi ridică per- mai eficiente rezultate şi carea celor mai eficiente „mai buri
insistenţă,
de perfecţionarea organi­ ţărănimii şi intelectualită­ neral al Partidului Comu­ manent calificarea, sint e- să ia toate măsurile poli­ iniţiative muncitoreşti.
zării şi conducerii unităţi­ ţii pentru făurirea societă­ nist Român, preşedintele xemple de comportare în tice şi organizatorice pen- SABIN CERBU Vodă, unc
lor economice — proble­ ţii socialiste multilateral Republicii Socialiste Româ­ mereu izgc
Vi
r
matică largă abordată de dezvoltate, triumful cauzei nia, şi tovarăşul Stane Do- ;* ‘ O p.,
secretarul general al parti­ supreme a Partidului Co­ lanţ, secretar al Comitetu­ IERI A NINS IM ÎNTREGUL JUDEŢ Oare d<
munist Român. lui Executiv al Prezidiului
dului,-tovarăşul NICOLAE ipiului din
CEAUŞESCU în Cuvînta- COORDONATE PRIETENEŞTI C.C. al Uniunii Comuniş­ au nimic
cu Cum s-a acţionat pentru asigurarea siguranţei circulaţiei?
rea rostită la adunarea ge­ tilor din Iugoslavia. Con­ (I. M.).
nerală a oamenilor muncii vorbirile au relevat
de la I.M.G. Bucureşti. La sfîrşitul săptămînii deosebită satisfacţie legă­ într-o discuţie purtată BECURI
Ziarul nostru va evidenţia trecute s-au încheiat la turile strînse, frăţeşti, ca­ săptămîna trecută cu fac­ pex-manentă a stării dru­ rapante. Ofiţerul de servi­
în cursul săptămînii viitoa­ Bucureşti convorbirile o- re se dezvoltă continuu tori de răspundere din uni­ murilor în judeţ, au fost ciu de la D.J.D.P. ne infor­ Cu toatr
re, principiile de organiza­ ficiale dintre preşedinţii între România şi Iugo­ tăţi de întreţinere a dru­ puse în stare de alarmă şi ma ieri că drumurile ju­ becurilor i
re şi conducere a econo­ NICOLAE CEAUŞESCU şi slavia, între partidele murilor şi siguranţa cii’cu- de intervenţie utilajele şi deţene sint în totalitate ap­ le de anin
miei abordate de secreta­ MOHAMMED ANWAR EL noastre frăţeşti. laţiei infoi-mam pe cititori echipele de muncitori con­ te de circulaţie. ligaţie e
rul general al partidu­ SADAT, prilejuite de vizi­ S-a reafirmat dorinţa despre pregătirile acestora stituite pentru intervenţie Pe tronsonul de drum fiind medii
lui, tovarăşul Nicolae ta în ţara noastră a pre­ comună ca, lărgind pe mai pentru a face faţă abun­ în caz de înzăpezire. Dato­ naţional Călan — Haţeg a tea sînt f
Ceauşescu, în această cu- şedintelui egiptean. Noul departe relaţiile de cola­ denţei de zăpadă ce se a- rită intervenţiei lor, în fost cazul să intervină ate­ colul de
borare multilaterală, Româ­
vîntare. dialog la nivel înalt a pus nunţa. Tot atunci" promi­ prezent (ieri ora 12—n.n) nu lierul mobil. Autogrederul prezintă d
în evidenţă dezvoltarea pe nia şi Iugoslavia să con­ există pe şosele zone înză­ care patrula de ieri noap­
ANIVERSAREA UNEI GLO­ multiple planuri a conlu­ lucreze tot mai strîns pe team să revenim. Şi iată pezite. Patrule de cir­ te pe dealul Haţegului, s-a pectă cerii
momentul potrivit s-o fa­
crării dintre cele două plan internaţional pen­ culaţie ţin permanent sub unele uniţi
RIOASE PAGINI DE ISTORIE ţări, ca şi hotărîrea de a o tru consolidarea cursului cem. Vinei-i noaptea şi ieri observaţie starea drumuri­ defectat. I s-a rupt o pla­ nesc căzu
dezvolta în viitor, în inte­ spre destindere, dezvolta­ a nins continuu în cea mai lor astfel ca să solicite netară. Meseriaşii de pe a- a regulilor
In această iarnă se îm­ resul ambelor părţi, al a- rea cooperării şi colaboră­ mare parte a judeţului. prompt intervenţiile nece­ telier şi-au făcut datoria.
plinesc 45 de ani de la e- sigurării climatului de rii multilaterale, pentru so­ Gum s-au concretizat pe sare. nea aspec
roicele lupte muncitoreşti pace şi înţelegere în lume. luţionarea problemelor ma­ drumurile judeţene şi na­ Veghea pe drumurile ju­ tat, spre
C.A.P. Sînt
din ţara noastră, ridicare Un loc central în cadrul jore ale vieţii internaţio­ ţionale măsurile promise ? Ce se mai putea constata deţene şi naţionale conti­
organizată, energică şi vi­ convorbirilor l-a ocupat, nale contemporane, în in­ Pentru o primă consta­ pe di'umuri ieri ? Pe şose­ nuă. ria. Să ni
guroasă împotriva exploa­ în mod firesc, evoluţia si­ teresul şi cu participarea tare ne-am adresat tovară­ lele judeţene spre Rîu Ma­ ION CIOCLEI de C.A.P.
tării capitaliste, a tendin­ tuaţiei din Orientul Mij­ tuturor popoarelor, pentru şului loc.otenent colonel re, Teliuc — Topliţa, Hu­ este defec
ţelor ,de fascizare a ţării, lociu, subliniindu-se nece­ statornicirea unor rapor- Gheorghe Mihai, şeful sex-- nedoara — Ghelar, Hune­ N.R. Intrucît în cursul electrică
pentru o viaţă mai bună a sitatea de a se acţiona în turi între state întemeia­ viciului circulaţiei din In­ doara — Călan pati-ulează nopţii a îngheţat şi s-a produeîndu
tuturor celor ce muncesc continuare pentru realiza­ te pe x-espectul indepen­ spectoratul judeţean al Mi­ permanent utilajele de scurt-circui
şi apărarea independenţei rea unei păci juste şi trai­ denţei şi suveranităţii na­ nisterului de Interne. creat polei, sînt necesare semnal p
naţionale. Evocînd marile nice în această zonă, prin ţionale, neamestecul în — încă de ieri noapte, cînd deszăpezire ale Dii-ecţiei ju­ măsuri pentru diminuarea sperăm să
bătălii de clasă din acea retragerea Israelului din treburile interne, pentru primele căderi mai mari de deţene de drumuri şi po­ pericolului. Se recomandă cu prompl
iarnă fierbinte evocăm, de teritoriile arabe ocupate instaurarea unei noi ordini zăpadă s-au făcut simţite, duri. Pe traseul Baia de
fapt, exprimarea trăsătu­ în urma războiului din economice internaţionale. au fost mobilizaţi toţi pi­ Criş — Bulzeşti se împrăş- conducătorilor auto să cir­ vizaţi. (T. I
rilor ’ fundamentale ale 1967, înfăptuirea aspiraţi­ C. ARMEANU / cherii pentru verificarea tiaseră şi materiale antide- cule cu maximă atenţie.