Page 67 - Drumul_socialismului_1978_02

313 © DUMINICA, 19 FEBRUARIE 1978
Pag. 5

DRESĂ f S
Patria, in care visez \ iTeleviziune S
tmbinatul si-
îedoara —
ipomică re-
a judeţului Nu-ţi pot aduce Cine nu trece I DUMINICA
se scrie foa>r- decit dorul meu prin griul şi prin apa I 8,00 Sportul pentru toţi •
8.15 Tot înainte l ;
ti-arul rtostru. de pâmînt ta limpede I 9,05 Şoimii patriei ;
îndeplineşte patrie în care visez nu prinde rădăcini 9.15 Film serial pentru co-
cinste din a şi-n care cuprind nu ştie care-i e numele I pii: Cavalerul Nigel,
Ultimul episod ;
experienţa şi ca o iarbă uscată 1 9,45 Pentru căminul dum­
acestui des- ca un zbor se pierde. neavoastră ;
i de muncă, somnul meu liber. MARIANA PÂNDARU 1 10,00 Viaţa satului ;
11,45 Bucuriile muzicii ;
realizările Sărbătorirea a 2050 de ani de la crearea 12,30 De strajă patriei ;
care le ob- 13.00 Telex ;
13,05 Album duminical, in
cţie, precum cadrul căruia la ora :
acestor suc- primului sfat dac centralizai şi independent — 15.00 Fotbal : Steaua —
ncestea însă Sportul studenţesc (re­
priza a II-a) Sn „Cupa
iestinaţie, în o amplă acfiune patriotică României". Transmi­
ibinat exis- siune directă ;
ir insuficient i 16,30 Publicitate ;
16,35 Instantanee... ;
a ziarul ju- tntîirtpinarea aniversării samnătate istorică obţinute din Munţii Apuseni pentru 16.50 Floarea din grădină ;
aameni care în anul 1980 a 2050 de ani în opera de edificare so­ dreptate socială şi liberta­ 17.50 Film serial : Linia
ce se scrie de la formarea primului cialistă a ţării de către te naţională" etc. maritimă Onedin. Epi­
sodul 26 ;
schimburi stat dac, moment crucial poporul român, sînt dezi­ — Ce alte acţiuni sînt 18.40 Micul ecran pentru
laminoare, în elnogeneza poporului derate ce stau la baza ac­ programate în acest răs­ cei mici. întilnire cu
si O.S.M. II român, constituie un eve­ ţiunilor ce se vor organiza timp ? ABC. Cineva are ne­
voie de mine ;
un abona- niment de primă mărime, în perioada anilor 1978— — Organizarea recitalu­ 19.00 Telejurnal ;
j| judeţean, avînd largi semnificaţii 1980. rilor de poezie „Sîntem 10,20 Dincolo de lumina
semafoarelor. Reportaj;
r-o întreagă pentru întreaga noastră — După cum e şi firesc, aici de peste 2000 de ani", , 19,40 Antena vă aparţine !
aria electri- viaţă spirituală. cercetarea istoriei va avea întâlnire ou filmul, sub Spectacol prezentat de
rsonai mun­ în legătură cu măsurile o pondere deosebita în genericul „Momente din judeţul Satu Mare ;
Film artistic : „Evada­
ţi cu un ce se .preconizează pentru contextul aniversării. Care trecutul de luptă al po­ 20.40 rea din planeta mai­
dey membri întîmpinarea şi aniversarea sînt principalele obiective? porului român", spectaco­ muţelor". Premieră tv.
evenimentului, ne-am a- — Obţinerea de noi măr­
există mă- dresat tovarăşului Dumitru turii asupra genezei, evo­ le teatrale, editarea de Producţie a studiouri­
lor americane ;
la „Drumul Floca, vicepreşedintele Co­ luţiei statului dac, unităţii broşuri, pliante, lucrări cu 22,10 Telejurnal — sport.
Trimitem caracter ştiinţific şi altele.
mitetului judeţean pentru culturii 'materiale şi spiri­ LUNI
pe adresa cultură şi educaţie socia­ tuale a populaţiei autoh­ Aniversarea a 2050 de
Telex. Emisiune
de pqrtjd listă. tone şi a continuităţii po- ani de la constituirea pri­ 16.00 limba maghiară ; în
ria c! .o'- mului stat dac centralizat 19.00 La izvoarele cintccu-
i rial te co- şi independent va fi oma­ 19.20 lui. Melodii populare ;
1001 de seri ;
tid şi arga- giată şi pe linia mişcării 19,30 Telejurnal ;
îă care au artistice de amatori în ca­ 19,50 Panoramic ;
„Fa-
că în sfe- drul festivalurilor oultural- 20,25 Roman-foiieton Pro-
mllia Palliser".
de propa- ar.tistice zonale, al lunii ducţie a televiziunii
culturii şi educaţiei socia­ engleze. Episodul I ;
i activitatea — Ştim că există deja porului român pe meleagu­ .21,15 Mai aveţi o întreba­
re ? ;
ia nu stă un plan judeţean privind rile strămoşeşti, fac obiec­ liste „Sanmis", la înlîlnirea 21,40 Viaţa muzicală ;
»c secundar, sărbătorirea acestui impor­ tul intensificării cercetări­ tineretului cu istoria la 22.00 Cadran mondial ;
Costeşti, în spectacole de
sză unii... tant moment din istoria lor arheologice la comple­ 22.20 Telejurnal.
milenară a poporului ro­ xul cetăţilor dacice din sunet şi lumină la Costeşti,
mân. Dacă vreţi să-l sin­ Munţii Orăştiei, Ulpia Tra- Castelul Corvineştilor din
tetizaţi. iana-Sarmizegetusa, Veţel Hunedoara, Ţebea şi altele. \ W HEAPiO
— Avînd în vedere sem­ etc., cît şi cercetărilor et­
nificaţia deosebită a aces­ nografice în zonele Orăş- C. DROZD
tui eveniment, potrivit ho- tie, Brald, Valea Jiului, Hu­ BUCUREŞTI I : 7,00 Ra­
tărîrii Plenarei C.C. al nedoara. Mărturii grăitoa­ diojurnal ; 7,30 Avanpre­
RASULUI P.C.R. din 26—27 octom­ re ale organizării statale mieră Radio-Tv. ; 8,00 Ilu­
strate muzicale ; 8,30 Radio-
brie 1977, întreaga acţiune din timpul lui Burebista şi programul satelor ; 10,00
ce un con- va contribui la o mai pu­ Decebal sînt cetăţile daci­ Antologie lirică ; 10,10 Te
i anapoda, ternică mobilizare a tutu­ ce din Munţii Orăştiei — apăr şl te cînt, patria mea ;
trăzile mu- ror oamenilor muncii la la Grădiştea Muncelului 11,00 Kadiomagazinul femei­
lor ; 12,00 De toate pentru
) l-ar ocu- îndeplinirea hotărîrilor se afla centrul politic, e- toţi ; 13,00 Radiojurnal ;
Depozitelor. Congresului al Xl-lea şi ale eonomic şi cultural ai da­ 13,30 Unda veselă ; 15,00
î este, în Conferinţei Naţionale ale cilor —, cetăţi ce vor fi Divertis-club ; 10,00 Sonori­
tăţi în alternanţă ; 20,00 Ra­
(ca acum partidului, la . dezvoltarea consolidate şi restaurate diojurnal ; 20,15 Dans pe
mensă băl­ în ritm înalt a economiei pentru ca aici, în 1980 să meridiane ; 22,00 Radiojur­
ti, care a- judeţului, la o mai puter­ fie elogiată personalitatea nal ; 22,10 Panoramic spor­
tiv ; 22,30 Estrada dumini­
cu acest nică antrenare a maselor lui Burebista. cală ; 24,00 Buletin de ştiri;
puţin un în activitatea de creaţie Sesiunile ştiinţifice şi i 0,05—5,00 Nou stop muzical
le mai in- tehnico-ştiinţifică. simpozioanele, precum şi [ nocturn.
ale oraşu- Manifestările şi acţiunile alte manifestări (mese ro­
geroase se cultural-artistice ce se or­ tunde, expuneri, colocvii ! ICiNESVîA
patinoar, ganizează în cinstea oma­ de istorie <tc.), vor elogia I ■aZ-^MBWMgggaapg
Juroase dă gierii celor 2050 de ani de activitatea poporului nos­ j
la crearea primului stat tru din cele mai vechi tim­ DEVA : Cintecul lebedei
drum de dac centralizat şi indepen­ puri. Amintim în acest (Patria); HUNEDOARA: Iar­
se vîntură dent sînt incluse în Festi­ sens cîteva teme : „Ţinutul ba verde de acasă (Flacă­
pămîntu- valul naţional al educaţiei hunedorean, loc de gene­ ra) ; Telegrame (Arta) ;
Străina — seriile I-TI (Con­
l-ar ocupa politice şi a culturii socia­ ză. Organizarea şi dezvol­ structorul) ; PETROŞANI;
pe porţiu- liste „Cîntarea României". tarea primului stat dac Surîsul mamei (Unirea) ;
î mai bine Lupta de secole pentru centralizat şi independent Mama (7 Noiembrie) ; O-
„Petrol"
(Repu­
peraţiunea
tot îngroa­ dezvoltare de sine stătătoa­ condus de Burebista", „1870 blica) ; LUPENI : Mark
pă fel de re, pentru afirmarea fiin­ de ani de la întemeierea poliţistul (Cultural) ; Muşcă
e, .stradă ţei sale naţionale, a idea­ capitalei Daciei romane şi şi fugi (Muncitoresc) ;
VULCAN : Ţinutul uitat de
o perma- lurilor de unitate naţiona­ 580 de ani de la prima a- timp (Muncitoresc) ; LO-
de moloz lă şi dreptate socială, in­ testare documentară a lo­ NEA ; Zestrea domniţei
Ralu o Mereu alături de
depozitate dependenţă şi suveranita­ calităţii", „Mărturii ale tine (Minerul) ; PETRILA :
j locul III te, cit şi succesele de în- luptei maselor ţărăneşti Două lucrări ale artistului plastic tlevean, ioai Tengheru, expuse recent la expoziţia, Dick Turpin (Muncitoresc);
ANINOASA : Povestea dra­
un loc de la Galeriile fondului plastic : „Protest" şi „Pastorală", gostei (Muncitoresc) ; URI-
curo, cu CANI : B.D. întră 1n ac­
ada Cuza ţiune (7 Noiembrie); BRAD;
Marele
(Steaua
singuratic
etonii sînt Sarmizegetusa — adevărate profesiuni şi Antoaneta Tănăsescu roşie) ; GURABARZA ;
de pe bo­ Consemnări de credinţă ale demnităţii se intitulează Cumpăna Misterul lui Herodot (Mi­
noastre naţionale — ar fi cuvîntului şi a apărut nu nerul) ; ORĂŞTIE : Comoa­
ra din iacul de argint (Pa­
ţii munici- domnească în condiţii de adîncă rămas însă conservate în de mult la Editura Emi- tria) ;. Locotenentul McQ
e zone nu ilegalitate, în noiembrie colecţiile publicaţiilor de nescu. Pornind de la a- în acţiune (Flacăra) ;
Povestea
GEOAGIU-BAI :
comentat ? 1938, Scînteia publica un epocă, accesibile cercetă­ mintitul articol din dragostei (Casa de cultură);
Cărarea mă înalţă spre vămi de Pantheon, articol sugestiv intitulat torilor, dar necunoscute Scînteia, autorii reţin aşa HAŢEG : Răpirea fecioare­
foşneşte blînd pădurea a veche liturghie, Nori grei deasupra Româ­ publicului larg de azi. Ia­ cum ei înşişi spun, „măr­ lor (Popular) ; BRAZI :
ruinele străbune par un imens amvon Cercul magic ; CALAN :
OTEJATE niei. însuşi 'acest titlu, tă de ce o carte care an­ turii ale conştiinţei ro­ Iarba verde de acasă (Ca­
cu pietrele surpate-ntr-o sfintă veşnicie. prevesteşte începutul unei tologhează cele mai re- mâneşti în anii celui de sa de cultură) ; Diavolii
protejarea epoci crunte în care in­ al doilea război mondial". din Spartivenlo (11 Iunie);
SIMERIA : Hercule în cen­
dăposturi- De ramure, pădurea de fagi şi-a prins drept scut, dependenţa patriei deve­ Nume de mare rezonanţă trul pămîntului (Mureşul) ;
;ste o ob- cer fumegînd albastru în văpăieri de vară nea o noţiune demagogi­ în cultura, ştiinţa şi pu­ ILXA : Spada neagră (Lu­
veghind izvorul sacru din care s-a născut, că, golită de orice sens, blicistica românească ne mina) ; TELIUC : Solitarul
itară, dat la vreme rînduitâ, întîia noastră ţară, iar forţele progresiste, de­ O carte a apar azi, graţie acestei de la fortul Humboldt (Mi­
rare aces- mocratice şi antifasciste cărţi fără precedent, ca nerul) ; GHELAR : Cuibul
: şi peri- Pe zidurile arse de flăcări şi de vremi intrau sub zodia sinistră * „ w . EO un adevărat zid viu, de o \ salamandrelor (Muncito­
resc)
idii ce-l tăcerea îşi aşterne un codru de veşminte... a teroarei. Niciodată însă înaltă fervoare a demni­ \
u se res- ...Dar a rămas lumina pe care o rechemi conştiinţele unei naţiuni tăţii, ridicat în calea fe­
nintită, în din binecuvîntarea aducerii aminte n-au putut fi nu numai rocei imbecilităţi a agre­ ! iVREMEA
fftai întîl- anihilate, dar nici măcar prezentative luări de po­ siunii fasciste. Dincolo
ignorare şi a rămas pecetea acelui semn dinţii reduse la tăcere prin te­ ziţie antifascistă din anii de valoarea sa documen­ Timpul probabil pentru \
Aseme- bătut adine în piatra intru neprihănire, roare. în epoca de tristă 1939—1945 reprezintă un tară, dincolo de valoarea 19 februarie 1978 : Vreme
acel semn de luceafăr sub care-n veci rămîi memorie pe care o pre­ adevărat eveniment edi­ sa patriotică intrinsecă, rece cu cerul mai mult no- \
u consta- sub care-n veci rămine un neam în nemurire. vestea articolul din Scîn­ un asemenea volum de­ ros. Vor cădea ninsori lo­
iplu, la teia, expresia acestei con­ torial, un act politic cu vine totodată o inepuiza­ cale. Vintul va sufla mo­
şi- Sime- o neîndoielnică pondere derat, cu intensificări pj-
O linişte imensă se scurge din ruini ştiinţe a găsit drumul în educarea moral-cetăţe- bilă sursă de meditaţie nă la tare ; 50—50 km/h,
amintim trecutul mă primeşte în ctitoria-i gravă ; spre lumină prin inter­ neaseă a noilor generaţii asupra forţei pe care cu- din sectorul nordic.
1
ele, unde ating sfios altarul acestei vechi lumini mediul gazetarilor şi scrii­ şi, nu în ultimul rînd, un vîntul şi, în general, cul­ Temperaturile vor fi cu­
instalaţia sfinţindu-mă cu mirul părinţilor din slavă torilor comunişti şi de­ eveniment artistic datori­ tura o pot dobîndi în prinse intre —10 grade şi
—5 grade, noaptea şi între
i grajd,- mocraţi care şi-au asumat tă alesei calităţi literare confruntarea cu haitele —2 la 3 grade ziua. Ceaţă
frecvente şi tac, lâsind privirea să-şi caute poteci cu luciditate datoria pa­ a majorităţii materialelor de şoc ale „ideologiilor" locală.
Pentru 20 şi 21 februarie
Iste un prin pacea milenară incremenită-n piatră, triotică de a înfrunta ri­ pe care le cuprinde. subumane : cel care în­ i 1978 : Vreme rece mai ales
fi întotdeauna
vinge
va
iv, care împărtăşindu-mi văzul dintr-un potir de veci gorile unei cenzuri isle- Masivă şi substanţială, cuvîntul liber, expresie la începutul intervalului.
cepţionat rămas în neclintire pe cea mai sfintă vatră. rizate şi paranoice. Arti­ avînd aproape 600 de pa­ Local va mai ninge slab.
; de cei colele lor de intransigen­ gini, această antologie al­ a demnităţii unei naţiuni. \ Temneratura va creşte spre
sfîrşitul intervalului.
Li). NECULA1 CHIRICA tă şi curajoasă atitudine cătuită de George Ivaşcu RADU CIOBANU t
-4 ----------)