Page 70 - Drumul_socialismului_1978_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
Pag. 2

Mandatai do deputat — adran economic
exercitat cu înaltă responsabilitate I'S'EUEI

Să fii' alesul obştii este Dorinţa stăruitoare de autodepăşsre — materializată 10,00 Şoimii p
9,00Tcleşcoal
10,10 Stop cad
stat din
numai o mare cinste, ci şi In măsuri eficiente pentru creşterea producţiei 11,10 Melodii
11,25Forţa ui
şi orga
0 mare răspundere socială clasei mi
rumeni ai
şi a productivităţii muncii 11,55Telex ;
12,00 încMdert
mul ui ;
Consultarea permanentă mente şi alte edificii. Ca­ Recunoscut şi apreciat cienţă. La 1 000 lei fonduri Darea de seamă şi parti­ ceşti doi indicatori ne pu­ 10,00 Telex ;
a locuitorilor, dezbaterea pacitatea staţiunii a cres­ pentru hărnicia sa, colecti­ fixe, de pildă, s-a realizat cipanţii la dezbateri au tem da seama că în faţa 16.05 Telcşcoal
programelor de dezvoltare cut în anii din urmă cu vul muncitoresc de la în­ 0 producţie în valoare de subliniat faptul că acest co­ colectivului de la întreprin­ 16.35Curs dc
a localităţilor, stabilirea 700 locuri, ajungînd în treprinderea „Victoria" Că­ 1 173 lei, iar cheltuielile de lectiv muncitoresc nu a a- derea „Victoria" Călan sînt mană ;
căilor şi mijloacelor, a pri­ prezent la 1 200 locuri pe lăii a realizat succese de fabricaţie au fost reduse cu lunecat pe calea automulţu- puse cerinţe deosebite. în­ 17.05 Atenţie
17,25Din ţării
orităţilor in realizarea sar­ serie. Au fost construite 36 seamă în producţie şi in 3,28 lei la 1 000 lei, chel­ mirii, a gândului că s-a fă­ făptuirea lor exemplară, 17.35Tragerea
cinilor ce decurg din pla­ case noi proprietate perso­ anul 1977. Sarcinile de plan tuielile materiale cu 4,43 cut totul şi că nu mai exis­ aşa cum s-a obişnuit aici 17.45Telccron
pionieri :
nul de dezvoltare econo- nală, s-a diversificat reţea­ ale anului trecut au fost lei la 1 000 lei producţie tă rezerve nevalorificate. în ultimii ani, impune ac­ 18.05„Cupa i:
mico-socială în profil teri­ ua comercială şi de pres­ depăşite cu 40,4 milioane marfă. Adăugind în conti­ Activitatea anului trecut a centuarea laturilor calita­ schi alpi
torial în fiecare an şi pe taţii corespunzător cerinţe­ lei la producţia' globală, nuare că s-au obţinut re­ fost analizată în spirit e- 18.45 Publicita
întreg cincinalul 1976— lor actuale. Avem în con­ 41,4 milioane lei la zultate meritorii şi în redu­ xigent, critic şi autocritic, tive ale producţiei, îmbu­ 18,50, , Forum
1980, contribuţia pe care strucţie un cămin cultural cerea consumurilor de ma- subliniindu-se că fenomene- nătăţirea necontenită a in­ mocraţia
dicilor de eficienţă ai în­
acţiune ;
trebuie să şi-o aducă fie­ — in fapt o modernă casă producţia marfă, cu 35,1 tregii activităţi. Ridicarea 19.20 1001 dc
care cetăţean al comunei, de cultură — cu 400 locuri, milioane lei la produc­ 19,30 Tclejurn
colectivul fiecărei unităţi e- care se realizează din con­ ţia marfă vîndută şi înca­ pe o treaptă superioară a 19,50Noii fo
calităţii
îmbu­
produselor,
conomice asigură succesul tribuţia în bani (1,6 milioa­ sată şi cu 16,1 milioane lei Âdursări generale ale oamenilor muncii nătăţirea structurii acesto­ 20.20 Tel cei ne
deplin în onorarea cu cin­ ne lei) şi munca patriotică la beneficii. întregul spor rack*.
ste şi responsabilitate civi­ a cetăţenilor. Tot prin de producţie a fost obţinut ra, în conformitate cu ce­ Pro s-iu o ţi
că a obligaţiilor ce decurg muncă patriotică s-au îm­ pe seama creşterii produc­ terii prime, materiale, com­ le negative, greutăţile şi rinţele beneficiarilor, mo­ lor ame
producţiei,
dernizarea
mai
pentru noi din documentele pădurit 18 ha teren supus tivităţii muncii, indicator bustibili şi energie electri­ neajunsurile au făcut să nu cu seamă la turnătorii, re­ 22,0(1 Muzică
Congresului al Xl-lea şi eroziunii şi vom mai plan­ la care s-a realizat o de­ că, s-a îmbunătăţit perma­ poată fi valorificate toate ducerea consumurilor, a 22,20 Tclejurn
ale Conferinţei Naţionale ta 25 ha pînă în 1980, din păşire de 12 590 lei pe fie­ nent calitatea produselor
ale partidului, ale primu­ care 10 ha în acest an. care om al muncii din în­ ele., subliniem de fapt că rezervele potenţiale exis­ cheltuielilor materiale de
tente în scopul creşterii e-
producţie, recuperarea re­
lui Congres al consiliilor S-au făcut lucrări de îndi­ treprindere. Aceste însem­ există temei pentru multe ficienţei întregii activităţi. surselor secundare, folosi­
populare, din cuvîntările guiri şi regularizări în va­ nate valori se regăsesc în i k a d
loare de 400 000 lei şi mul­ satisfacţii muncitoreşti, sa­ Nerealizarea planului la rea intensivă a capacităţi­
secretarului general al par­ produsele fizice realizate tisfacţii care au fost dealt­ investiţii cu peste 187 mili­ lor de producţie şi a tim­
tidului, tovarăşul Nicolae te altele. A fost dată în ex­ suplimentar. Rezultate bu­ fel subliniate în darea de oane lei, pierderile încă în­ pului de lucru, întărirea or­
Ceauşescu. Şi pentru Geoa- ploatare în toamna anului ne s-au înregistrat şi semnate datorate rebuturi­ dinii şi disciplinei la fieca­ PROGRAM
giu — comună care s-a an­ trecut staţia de îmbutelie- la alţi indicatori de efi­ seamă, în cuvînlul partici­ lor, absenţelor nemotivate, re loc de muncă şi lucră­ tlioprogramu
gajat puternic pe calea ur­ re a apei minerale din Bă- panţilor la dezbateri. concediilor de boală nu în­ tor — sînt cîteva dintre di­ Radiojurnal ;
banizării — sarcinile sînt cîia cu o capacitate de 18 totdeauna justificate, învoi­ recţiile majore de acţiune presei ; 8,10
diilor ; 9,00
deosebite în toate domenii­ milioane sticle/an. O ÎNTREBARE ADRESATĂ CONDUCERILOR rilor, nefolosirii timpului în acest an. cullălorilor ;
le. Aşa, de exemplu, valoa­ Avem un program con­ de lucru, a tuturor capaci­ — Rezultatele vor putea socialiste ; 1<
rea producţiei globale agri­ cret de muncă pînă în 1980 C.Ă.P. Şl PRIMARILOR COMUNELOR tăţilor de producţie — sînt fi pe măsura cerinţelor şi a vo lu ţi o na re ;
de ştiri ;
1
cole — sector economic în domeniul agriculturii, subiectele asupra cărora posibilităţilor noastre nu­ pionierilor ;
predominant — va creşte unde — pe baza sarcinilor RAPOLTU MARE, BĂCIA Şl TURDAŞ s-au oprit aproape toţi par­ mai dacă vom acţiona cu mi eră Radio
ce ne revin din documen­ letin de ştiri
în 1980 faţă de 1977 cu 18 ticipanţii la dezbateri, prin­ toţii, concret şi cu hotă- moara folcl
milioane lei, iar în urma tele de partid şi legile ţă­ tre care ing. Mihai Demi- rîre. Este nevoie ca la fie­ 13.00 De la
dezvoltării unor ramuri de rii — acţionăm pentru a Cînd vor fi fransporfafi dov, Gavrilă Budiu, Toma care loc de muncă să se a- Clubul inviţi:
obţine an de an producţii
d io jurnal ; 1
producţie industrială va­ Părăoan, loan Mihuţ, ing. plice cu perseverenţă mă­ economice ;
loarea producţiei provenite de cereale şi de legume cocenis cîmp ? Dumitru Solduban, ing. Vi- surile stabilite, să comba­ ştiri ; 17,05
din acest sector va fi în superioare celor planifica­ orel Monda, ing. Ionel tem cu fermitate mentalită­ mâne ; 18,00
te. în zootehnie urmărim 20,30 Litera
1980 faţă de 1977 cu 14 mi­ Aducem in actualitate, — Pe 40 de ha sînt ai Stoicoi, Emil Cîmpeanu şi ţile şi practicile vechi care gii ; 20,50 C
lioane lei mai mare. Volu­ creşterea şi ridicarea po­ acum, in miez de iarnă, o noştri — spunea Adrian alţii. Am notat însă în duc la risipă de fonduri şi 22.00 O zi în
mul desfacerilor de măr­ tenţialului productiv al a- problemă care trebuia să-şi Sima, preşedintele C.A.P. —, dreptul fiecărui vorbitor a- resurse — arăta tovarăşul 5.00 Non st o
turn.
furi ajunge în 1980 la 65 nimalelor, realizarea unor găsească soluţionarea încă iar pe 20 de ha sînt ai naliza autocritică a activi­ loan M. Popa, secretarul
milioane lei, iar cel al pres­ producţii mari de carne, din toamna trecută. Este Staţiunii pentru cercetări şi tăţii proprii, gînduri şi comitetului de partid, pre­ * TIM1ŞO
taţiilor de servicii la 23 lapte şi lină, atît în secto­ vorbo despre transportul producţie pomicolă Geoa­ propuneri pentru îmbună­ şedintele consiliului oarne- tualitatea ra
maţii româr
milioane. Pentru dezvoltă­ rul socialist cît şi la gos­ cocenilor din cîmp. giu. Noi transportăm zilnic tăţirea muncii, de angaja­ nilor muncii. uşoară ; 18,3
podăriile populaţiei. Avem Brigadiera zootehnică de cu două remorci. Am ofe­
rile prevăzute în domeniul re la o activitate rodnică Am reţinut cuviinţele a- timpul prezi
ziaşului, am
economic şi social sînt alo­ în vedere creşterea contri­ la C.A.P. Băcia, Aurica Trif rit şi altor unităţi coceni, în acest an nou de muncă, cestea ca pe o concluzie a- ,, Fa bric 44 Ui
cate importante fonduri de buţiei tuturor unităţilor a- şi brigadiera de cîmp, Cor­ dar pînă acum nu s-au an care şi la Călan înseam­ probată în unanimitate de Medalion m
la bugetul statului, conju­ gricole socialiste şi gospo­ nelia Cristea, recunosc fap­ prezentat să-i transporte. nă sarcini mari, mobiliza­ adunarea generală a oame­ lu ; 19,00 •
gate cu contribuţia în bani dăriilor personale ale ce­ tul că această unitate are In comuna Rapoltu Mare toare. Cu 2 la sută va tre­ nilor muncii, dar şi ca pe o radio —* emi
tăţenilor, la realizarea fon­ balanţa furajeră deficitară, există însă coceni netrans­ angajare certă, stăruitoare realizată la
şi muncă a cetăţenilor. Ast­ dului centralizat al statului. lucru reliefat dealtfel şi de portaţi de pe loturile în bui să crească volumul din Deva ;
fel, numai în domeniul e- Avem deputaţi şi cetăţeni producţia slabă de lapte, folosinţa membrilor coope­ producţiei globale industri­ a siderurgi.ştilor de la Că­ pentru sate;
lucrări de t
dilitar-gospodăresc se vor care sînt în fruntea tutu­ dar nu întreprind nici o ratori. Aceeaşi situaţie se ale şi cu 20,1 la sută pro­ lan la o necontenită auto-
executa anual lucrări în ror acţiunilor şi fac cinste măsură pentru a transporta intilneşte în comuna Băcia ductivitatea muncii. Dacă depăşire.
valoare de peste 1,6 milioa­ comunei. Intre aceştia se cocenii la ferma zootehni­ şi în Sîntuhalm. Tovarăşul amintim fie şi numai a- GH. I. NEGREA
ne lei. numără I. Ilurduban, I. V. că. Din discuţia purtată Liviu Cranciova, primarul «INI
La baza rezultatelor vii­ Pascu şi I. Munteanu din ieri cu cele două brigadie­ comunei Turdaş, ne-a asi­
toare stau cele înfăptuite Homorod, Iosif Ştefan, din re, am reţinut doar promi­ gura ieri că : „personal
pînă acum. In anii 1976 şi Renghet, Aurel Mariş,- din siunea că : „atunci cînd mă voi ocupa să transpor­ Cea mai fotma. fotografie DEVA : Si
1977 au fost executate prin Aurel Vlaicu, R. Buda, din s-o putea, vor fi transpor­ tăm întreaga cantitate de batică • Oc
muncă patriotică lucrări Bozeş, I. Homorodeanu, din taţi şi aceşti coceni, care coceni care se mai află în riile i-il (1
DOARA : E'
gospodăreşti şi de înfrumu­ stau în ochii lumii". Este cîmp la C.A.P. Pricaz". Deşi (Flacăra), A
seţare in valoare de peste Cigmău, N. Lădar, din de neînţeles şi atitudinea foarte tardivă, dorim ca a- CONCURSUL ZIARULUI „DRUMUL SOCIALISMULUI" ta), Zina aj
4,2 milioane lei. S-au înce­ Geoagiu-Băi, I. Rusu din primarului comunei, Traian ceastă asigurare să se torul) ; PE'
put lucrările de alimentare Văleni, Simina Samoilescu, Cristoiu care, în urma cri­ transforme neîntârziat în caro urcă
rea); Logod
cu apă ale Geoagiului, e- I. Borza şi Liviu Şpan, din ticilor adresate prin inter­ fapte. (7 Noicmbri
xecutindu-se 2 km de re­ Geoagiu, precum şi mulţi mediul ziarului nostru încă O cantitate apreciabilă nă (Republi
ţea, care se vor finaliza pî­ alţii care desfăşoară o bo­ în toamna anului trecut, în de coceni se mai află în Pelerina
ral) ; Tabi
gată activitate în toate do­
nă in 1980 şi a fost intro­ meniile. Este o mare cin­ legătură cu lipsa de preo­ cîmp şi la C.A.P. Sîntan- (Muncitores
dusă a doua conductă cu ste să fii alesul obştii, dar cupare pentru transportul drei. Probabil că, nefiind Din lumea
apă potabilă în staţiunea cocenilor, nu a întreprins chiar la vedere, au fost dată (Mun<
A
NEA :
Geoagiu-Băi. Au fost con­ aceasta implică şi o mare nici o măsură concretă in „uitaţi". (Minerul) ;
struite 3 blocuri cu 18 a- răspundere. Deputaţii .din vederea înlăturării neajun­ Ce aşteptaţi tovarăş'i pre­ loc sub sc
partamente şi spaţii co­ Geoagiu se străduiesc să surilor semnalate (!). şedinţi ai C.A.P. şi primari resc) ; ANJ
, (1 dragosl
merciale la parter în satul fie în toate împrejurările O situaţie inadmisibilă din comunele Rapoltu Ma­ ţel (Mum
de centru, un bloc cu 12 la înălţimea atribuţiilor şi am întâlnit ieri şi în comu­ CÂNI: B.D.
re, Băcia şi Turdaş ? ! Pri­
apartamente la Aurel Vlai- răspunderilor ce le revin, na Rapoltu Mare (primar măvara nu se-arată încă, icmbric) ; I
rul (Steaua
cu, iar staţiunea şi-a îm­ slujind cu credinţă intere­ loan Filip), unde pe circa aşa că singura rezolvare a BARZA : C
bogăţit zestrea cu un com­ sele obştii, ale ţării. 60 de ha cocenii aşteaptă situaţiei este mobilizarea menko (Mi
plex senatorial cu o capa­ AUREL ZAHARiE, să fie transportaţi la ferma tuturor forţelor pentru trans­ TIE : Ziua
tria), Muşc
citate de 250 locuri, un ho­ vicepreşedinte al biroului căra) ; G
tel restaurant cu piscină, executiv al Consiliului zootehnică pentru a fi trans­ portul urgent al cocenilor Rusia n şi
din cîmp.
formaţi în lapte şi came.
două blocuri cu 38 aparta­ populcr comunal Geoagiu l-II (Casa
HAŢEG: în
Iar) ; BR
clin nou îi
(Urmare din pag. 1) care se introduc elemente LAN : în ?
ABATAJÎ7U —L.OOIfŢL DE ACŢIUNE de tehnică modernă, se de­ gem (Casa
MERTA : IV
de mineri multilateral for­ COMUNĂ A MmmEOS finitivează ciclograme noi, te din plin
maţi, capabili să conducă mai dinamice şi mai mo­ Adevărata
H (Lumina
marile agregate complexe. Şl CIAS&2ELOR DE COWDtîCSSBE bilizatoare, care să asigure suris, o p
De acea, am considerat că o desfăşurare ritmică a e- (Minerul).
prima etapă de transfor­ fortului pentru realizarea
mare a condiţiilor specifice sarcinilor dc plan şi, impli­ *£**“*<£23
şi elasice aie muncii mi­ noască tehnologia minieră. ginerilor. în prezent se şi cit, a îndeplinirii planului VR>
nerului în acelea de miner Unul din marile avanta­ lucrează, in oolaborare cu productivităţii şi producţiei
tehnician trebuie să o con­ je ale măsurilor pe care cadrele de la Combinatul pe fiecare schimb, în fie­
stituie îmbinarea în acelaşi lc-am întreprins constă în minier Valea Jiului, la e- care ioc de muncă. Timpul
loc de muncă a muncii mi­ faptul că, paralel cu in­ laborarea programei de Acţiunile întreprinse pî­ ziua da 2
nerului cu cea a maistru­ struirea teoretică pe care studiu pentru această cate­ nă în prezent nu epuizează Vremea v
lui, tehnicianului sau ingi­ oamenii o capătă în cursu­ gorie de oameni. nici pe departe posibilită­ să noapte
mai mult
nerului. rile de policalificare, ei îşi Organizarea brigăzilor în- ţile de care dispun brigă­ sufla moc
Experimentul de pînă a- completează aceste cunoş­ tr-o formă nouă, complexă, zile şi sectoarele noastre, Temperatu
cum ne arată lucruri îm­ tinţe în practică, la locul potrivit condiţiilor ce se întreaga mină. Ele reali­ să, noapte
şi minus
bucurătoare. Pe calea de muncă, în lupta cu gre­ creează în locurile de mun­ zează însă un fapt deose­ mai cobor
cursurilor de policalificare, utăţile, ceea ce înseamnă, că şi cerinţelor integrării e- bit de important, anume xima înlr<
alit pentru mineri, cît şi de fapt, o a doua şcoală. fective a cadrelor tehnico- transpun în viaţă dezide­ nus 2 gra
nala ceţui
pentru lucrătorii electro­ Policalificarea capătă ast­ ratul mai vechi şi extrem depuneri t
mecanici, se asigură însuşi­ fel un caracter complet, inginereşti în brigăzi, ca şi de necesar privitor la de­ Timpul
iniţierea
sînt
policalificării
rea cunoştinţelor teoretice fapt primit cu bucurie atît mocratizarea reală d proce­ Atît luminatorul Pompiliu Orăşan, cît şi macaragiul Au- zilele de
1978 : Vr
necesare stăpînirii tehnolo­ de mineri cît şi de către parte integrantă dintr-un sului de producţie, spriji­ gustin Marchiş (care în această fotografie nu se vede), sini rece în p
doi muncitori conştiincioşi ai laminorului de profile uşoare.
giilor miniere şi respectiv electromecanici. program mai bogat de mă­ nirea efectivă a brigăzilor Macaragiul răminc anonim în această imagine, unde este tra într-u
electromecanice în mod Tot în primul stadiu al suri pe care le vom între­ de mineri, ca o garanţie a prezent doar prin acel cîrlig de macara, care reprezintă calzi re tre
doua zi a
încrucişat: 'nerui să ştie experimentării am ajuns la prinde în viitor. în mo­ îndeplinirii sarcinilor ce uriaşul pod rulant pe care îl mînuieşte cu multă repeziciu­ rul se va
eieclromccun.că, iar mese­ concluzia că ideea policali­ mentul de faţă, în ■ toate stau în faţa colectivului ne şi atenţie. în schimb, Pompiliu Orăşan a fost surprins in a doua
riaşul electromecanic să cu- ficării csle potrivită şi in­ sectoarele, mai ales în cele nostru. în plină activitate — la vedere. Foto : I. KOKII