Page 74 - Drumul_socialismului_1978_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (
Pag. 2

dă activitate a arganizajiilor
I I ELB
r T
s nilîcale in cadrul Festivalului
16,00Telex ;
(Urmare din pag. 1) profesionale, crearea de 16.05 Teleşcoa'
condiţii optime pentru 16,35Curs de
naţional „Cintarca Rwiâniei“ reuşit astfel să îndepli­ funcţionarea utilajelor şi 17.05Reportaj
„Ţara ai
nească planul ritmic, să instalaţiilor, organizarea realizat :
Cooperat
depăşească obiectivele de mai bună a producţiei şi 17,25Muzică .
întrecere şi să realizeze o a muncii, îmbunătăţirea 17.15Muîici -
Reportaj-
Analiza activităţii de creaţie performanţă ps care şi-ar asistenţei tehnice la lo­ 18.15„Cupa
curile de muncă, întrona­
dori-o orice colectiv mi­
schi al pi
nier din Valea Jiului : rea unui şi mai puternic 18.50 România
spirit gospodăresc şi de
tehnico-ştiinţifică de masă Ia întreprinderea minieră cialistă pe acest. an. „Am mecanic Constantin Ve- disciplină în toate com­ 10,20 1001 de
sectoarele
18,30Tclejurn;
Paroşeni
toate
şi brigăzile de mineri îşi obţinut, intr-adevăr, re­ lea şi alţi vorbitori au re­ partimentele de activita­ 19.50Roadele
dului de
Da curind, a avut loc modernizarea proceselor teh­ îndeplinesc planul, mi- zultate bune, pentru care levat, în cuvîntul lor, o te, la toate locurile de conomico
la Deva o şedinţă de lu­ nologice in scdpul creşterii na-model nu are brigăzi s-au depus eforturi, s-a seamă de neajunsuri pri­ muncă. rii. Azi
cru a Consiliului municipal productivităţii muncii, îm­ sub plan ! muncit — a arătat în cu­ vind asigurarea locurilor Pornind de la ideea că 20.15Ora tine
pentru activitatea de creaţie bunătăţirii calităţii produse­ Participanţii la dezba­ vîntul său maistrul mi­ de muncă cu materiale, atribuţiile de unitate e- dedicată
National.
tehnico-şliinţifică la care au lor. teri, relevînd cu modestie ner Dumitru Mihai, din piese de schimb şi au fă­ talon, de colectiv model 21.15 Telcrec.il-
participat comisiile similare Participanţii au adoptat sectorul II — dar nu pu­ cut numeroase propuneri obligă la mai mult, la Scărlăles
din unităţile economice ale programul de activitate pen­ munca depusă şi experi­ tem considera că totul 22,25Tclejurn;
tru cea da a două etapă a enţa dobândită, au acor­ merge „ca pe roate" atît pentru înlăturarea defi­ mai bine, adunarea ge­
municipiului. Consfătuirea a dat, în cuvîntul lor, o a- cienţelor. Brigadierul Mi­ nerală a exprimat hotă-
prilejuit o amplă şi profun­ festivalului pornind de la timp cit mai avem multe hai Bakoş, maiştrii mineri rîrea fermă a colectivului
dă analiză a activităţii des­ cerinţele şi exigentele docu­ tenţie deosebită analiză­ probleme de rezolvat, de­ de a face tot ce depinde
făşurate de aceste organisme mentelor Congresului al rii neajunsurilor care sigur, interne, pentru a principali Ion Dumitres- de el pentru a ocupa şi iK a d i
Xl-lea şi Conferinţei Naţio­
în cadrul primei etape a Fes­ nale ale partidului, de la mai există, valorificării crea brigăzilor de mineri cu, şeful sectorului I şi în continuare un loc frun­
în continuare a impor­
tivalului „Cintarea Româ­ sarcinile trasate de secreta­ tantelor rezerve de creş­ condiţii să producă la ni­ Sabin Belu, şeful sectoru­ taş în întrecerea socialis­ PRO GR/
niei" pentru promovarea rul general al partidului, to­ velul posibilităţilor". lui II, inginerii Ion Ciu- dioprogrânu
largă a progresului tehnic, varăşul Nicolae Ceauşescu. tere a productivităţii Brigadierii Ilie Filache ru, şeful sectorului III şi tă,- pentru valorificarea Radiojurnal ;
presei ; 8,10 (
muncii, evidenţierii mo­ şi Francisc Fazebaş, care losif Kelemen, inginer şef cit mai deplină a întregu­ d iilor ; 9,01) Ii
dalităţilor de îndeplinire lucrează în abataje dotate al minei, au accentuat a- lui potenţial material şi cultătorilor ;< I
Concurs pentru brigăzile exemplară a sarcinilor cu complexe mecanizate, supra necesităţii creşterii uman al minei, a experi­ clorje; 11,00 B
sporite şi a angajamente­ Ion Istrate, de la pregă­ preocupărilor pentru a- enţei dobîndite. 11,23 u Avanpri
Tv. ; 11,35 Di
lor luate în întrecerea so­ tiri, maistrul principal dîncirea perfecţionării M. CRiSTESCU 12.00 Buletin:
artistice de educafie Din comoax
nostru ; 13,00
15.00 Tchnictc
In organizarea Consiliu­ lejul adunărilor generale ale diojurnal ; 16*
lui judeţean al sindicate­ oamenilor muncii, dedicate economice ; 1
.ştiri ; 17,05 O
lor la Deva s-a desfăşurat fruntaşilor şi evidenţiaţilor mat la întrecere toate for­ 18.00 Orele si
o importantă întrecere, con­ în întrecerea socialistă etc. oameni ai zilelor noastre. maţiile de mineri de la Dcxele timpii
siderată drept fază jude­ Fără îndoială că întrece­ Musariu II. Şi iată, după denţe sonore
ţeană, a brigăzilor artistice rea a fost ciştigată da acele o lună şi jumătate din Intr-o orii ; 2
de educaţie din unităţile co­ formaţii care au în reperto­ an, echipa sa — de la o- stop muzical
riul lor nu mimai lauda fap­
TIMIŞOARA
merţului de stat şi coopera­ telor bune, reflectind atitu­ rizontul — 250 m — este Ii ta tea radio
tist. Au participat formaţiile dinea de solicitudine şi ser­ în frunte. Gindul său este şi jocuri po;
cele mai bune din Deva, Pe­ vire civilizată in ordine, şi să ţină pasul alert- pînă ţene ; 18.30
troşani, Hxmedoara şi Brad. disciplină, ci şi satira aspră, la finele anului. Şi în cie miere —
limbă
romi
întrecerea se încadrează în acidă împotriva comportării continuare. „Este răspun­ 18,40 Din şln
amplele activităţi ce se des­ reprobabile în raporturile cu sul nostru mineresc la Vasiiescu ;
făşoară in judeţ in cadrul cetăţenii cumpărători. Era cu 17 ani in urmă. iar el le-a răspuns prin grija partidului pentru sonoră soci ai
Festivalului naţional „Cin­ Cele mai bune dintre bri­ Vestea că la mină se ciş- hărnicia şi seriozitatea lui asigurarea unor condiţii sultaţii : Cri
economic
ţei
tarea României". Selecţia găzi vor promova în faza tigă bine ajunsese şi în central al po
brigăzilor a avut loc mai judeţeană, care va avea loc in muncă. In scurt timp tot mai bune de m uncă şi ce a partidi
ales în faţa publicului, ele tot la Deva în ziua de 4 acel sătuc modest din ju­ s-a contopit cu noul său de viaţă minerilor — ne adoptate de
prezentind programe cu pri­ martie a.c. deţul Sălaj, unde losif colectiv de muncă. A spune. Faptul că noi am ţională a pa
Cimpean îşi ducea viaţa prins mai tare pasiunea fost printre primii care, sporirea ace
în tihnă cu soţia şi cu co­ muncii. Şi n-a mai plecat. în luna iulie 1977, am tre­ cicnţei cconc
c
domeniile
pilul lor care abia ros­ După puţină vreme au cut la prima treaptă de cercetarea şl
tea primele cuvinte. Oa­ venit şi ai lui din Sălaj: sînt sănătos, acasă avem majorare a retribuţiei îmi zultateie ei
de
miletului
menii au visat dintotdea- soţia şi copiliţi. Au primit iot ce ne trebuie. Feciorul aduce lunar în bugetul institutul ag
una spre mai bine. losif locuinţă intr-un bloc în meu este elev la Liceul familiei un plus de peste şoara ; carte
Cimpean s-a sfătuit în­ oraşul nou al Bradului, energetic Deva şi ar vrea 500 lei. Asta contează..." că : 19,15 R<
delung cu soţia dacă au devenit moţi, mineri, să-mi Urmeze in minerit Doar un lucru îl îngri­ trale ; 19,30-*
le dorului*
n-ar fi cazul să meargă să s-au adaptat la noile con­ pe o treaptă superioară. jorează pe losif Cimpean: poezie şi m,
lucreze undeva la mină. diţii de muncă şi de via­ Vrea să clea examen la ce va face el cînd va ieşi
Le-ar fi viaţa mai uşoară, ţă, la frumoasele obiceiuri I.M. Petroşani. învaţă bi­ la pensie. Că el n-a stat
mai îndestulată. Şi au a- ale locurilor. ne şi e cuminte. Aşa l-am niciodată degeaba. Dar se
juns la înţelegerea : vor Stăm de vorbă la I.M. crescut, aşa l-am. educat : împacă la gindul că pînă a 1
merge la Brad. Mai sint Barza cu losif Cimpean. în cultul pentru muncă, atunci mai e timp... Trei
şi alţii de la ei acolo. Vorbeşte puţin, cu mul­ cinste şi adevăr — ele­ ani de zile... Şi, sănătos DEVA : A
Iată-l dar pe losif Cîm- ţumire pentru munca lui, mente holăritoare ale ri­ fiind şi doritor de muncă, ţinem (Patri
pean, bărbat robust, dori­ pentru viaţa familiei sale. nei vieţi demne, prospe­ întocmai ca acum 17 ani RA : Evai
(Flacăra), A
tor de muncă şi de cîştig, „Cobor în mină la Musa­ re". şi ca mai înainte, îşi vede ta), Dick Tu
descinzînd în Ţara Za- riu de 17 ani, dar nu ştiu conştiincios de treabă în torul) ; PE1
randului în 1961. S-a pre­ ce-i absenţa nemotivată, In 1977, echipa condusă subpămînturile de la Mu­ care urcă m
zentat la conducerea I.M. învoirea sau foaia de de losif Cimpean a dat sariu II, acolo, la orizon­ Iarba verde
Noiembrie),
peste
plan o însemnată
Barza şi în 24 de ore se boală, E drept că m-am tul —250 ro, împreună cu publica) ; L'
afla în primul şut la sec­ şi îngrijit. Am mâncat bi­ cantitate de minereu. Ca ortacii lui. caturi sub
torul II Musariu. Nu era na, m-am odihnit atît cit urmare, în adunarea oa­ (Cultural) ;
La C.A.P.. Mărtineşti se acord;', o deosebită, atenţie trans­ uşor, însă el ştia că tre-. îi trebuie unui miner, menilor muncii pe sector, DUMITRU GHEONEA, Play (Munc
NEA ; A c
portului îngrăşămintelor organice pe suprafeţele destinate buie să lupte, să învingă. n-am făcut nici un exces. din prima jumătate a lu­ ALEXANDRU JURCA (Minerul) ;
însăminţărilor de primăvară. Ca urmare, întreg stocul de loc sub so;
gtmoi de grajd a fost transportat în cîmp. Ortacii l-au primit bine, Şi, mulţam, mă simt bine, nii ianuarie a.c., el a che­ ziarist-colaborator resc) ; ANII
ne pe lantz:
URICANI :
(7 Noiemt
Furnicarul
Canfităfi însemnate de produse agricole CUKABARZ
Selmenko (
RAŞTIE :
pentru fondul centralizat al sfatului Sarajevo (P
n.işJ cu tre
Unul dintre ţăranii din zo­ Exemplul său este urmat l-li (Flacăr.
nele necooperativizale ale şi de alţi producători indivi­ BAI : Rusia
judeţului Hunedoara este şi duali din Tomeşti, printre seriile I-II
In cuvîntarea la Consfătui­ condiţiile specifice dau pro­ care cuprinde culoarul Văii recomandă ca, alături de HD Iancu Morar, de 59 de ani, care : Ştefan Harbei, Vasile ră) ; HAŢEi
rea de lucru de la C.C. al ducţiile cele mai bogate. Mureşului, se recomandă cul­ 205 şi HD 208 (care vor re­ din Tomeşti. Anul trecut el Bulz, losif Olar şi Nicolae (Popular) ;
nolia din
P.C.R., consacrată probleme­ lată de ce, la alegerea hi­ tivarea hibridului semitimpu- prezenta circa 20-30 la sută a livrat statului pe bază de Oncu, gestionar de peste 10 CALAN : în
lor agriculturii, secretarul ge­ brizilor trebuie neapărat să riu HD 208, ca sortiment de din suprafaţa repartizată a- contract 4 viţei, un porc, 250 ani al magazinului sălesc din legeni (Ca
neral al partidului, tovarăşul se ţină seama de rezultatele bază, alături de HD 205. A- cestei culturi) să se cultive cu ouă, însemnate cantităţi ele localitate. Puşca veclic
MERIA ; M.
Nicolae Ceauşescu, a subli­ experimentale şi de produc­ ceşti hibrizi au dat in medie precădere hibrizii HD 101 şi lapte şi carne de pasăre. Pe Din gospodăriile de pe ra­ te din plin
Adevărata i
niat cerinţa imperioasă de a ţie obţinute în zona respec­ pe 6 ani 7 540 kg şi respec­ HD 120. Pe lingă că asigură lingă alte contracte, pentru za cooperativei de consum li (Lumina
1978 a încheiat şi o conven­
se acţiona cu hotărîre în tivă, necesitatea cultivării a tiv, 7 270 kg boabe la ha, în producţii ridicate, hibrizii a- ţie cu cooperaţia de consum Tomeşti s-a reuşit pînă îp S-a intimp
toate unităţile agricole pen­ cadrul cîmpurilor experimen­ mintiţi constituie şi bune plan­ din localitate pentru 250 ouă, prezent să fia convenţionale (Muncilores
tru sporirea rapidă şi sub­ 2-3 hibrizi în funcţie de des­ tale organizate la Staţiunea te premergătoare pentru cul­ 15 kg fasole, 10 kg seminţe 53 900 ouă, 335 kg păsări, 50
stanţială a producţiei de po­ tinaţia culturii de porumb turile de toamnă. Pentru une­ de dovleac, însemnate canti­ Jeg pene colorate, 1 280 kg
rumb. O verigă importantă în (pentru boabe sau siloz, do­ de cercetare şi producţie po- le cazuri, cînd terenurile sînt tăţi de viere şi prune. Majo­ fasole, 550 kg seminţe dov­
complexul de factori care in­ situate pe versanţi cu expozi­ ritatea cantităţilor de ouă, leac, 2 600 kg cartofi, 25 500
fluenţează soarta recoltei o ţie nordică, cu soluri mai fasole şi seminţe de dovleac kg mere şi prunc, 300 kg
Timpul p
re-p^zintă alegerea cu mult PENTRU RECOLTE MARI DE PORUMB reci, cu exces de umiditate le-a şi predat magazinului nuci şi alte produse. Acţiu­ 23 februari.
nea cdnlinuă.
discemămînt a hibrizilor de IN ANUL 1978 sau cînd terenul este destinat sătesc din localitate, fiind în general
hotărit să suplimenteze a-
porumb ce trebuie cultivaţi în culturilor de toamnă, se re­ ceste produse. Va mai preda ION COTOI tendinţă dc
fiecare unitate agricolă, în comandă cultivarea hibrizilor statului 400 litri da lapte cit îndrumător la biroul rul va fi
va sufla si
fiecare zonă. Dealtfel, în că porumbul va constitui mieolă Geoagiu. Tot pentru foarte timpurii HD 96, HD 98 şi alte cantităţi de produse contractări-achizitii rile vor fi t
programul de măsuri apro­ plantă premergătoare pentru această zonă se recomandă şi HD 99, la care s-a obţinut, agroalimentare. al U.l.C.C. între minu
bat de plenara Comitetului cerealele de toamnă) şi de şi hibrizii timpurii HD 101 şi în medie, pe ultimii 5 ani o !) grade, ia
nus 1 şi p
judeţean de partid cu acti­ cerinţele organizării eşalona­ HD 120, mai ales pe tarlale producţie de 7 420 kg, 6 970 Pentru 21
vul din agricultură din 11 fe­ te a lucrărilor, precum şi de destinate însămînţării cerea­ kg şi, respectiv, 7 010 kg boa­ 1978 : Vrem
bruarie a.c. şi în programul specificul microclimatic al lelor de toamnă. Menţionăm be la ha. ţii perşi stei
culturii porumbului pentru a- tarlalei (pe cele cu expoziţie că la aceşti hibrizi ş-au rea­ Pentru zona mai puţin fa­ locale. Ten
şoară 'ereşi
nul 1978 s-a relevat necesi­ nordică şi cu soluri mai reci lizat în experimentare 6 390 vorabilă, care cuprinde tere­ La munte
tatea de a se acorda o aten­ se vor cultiva hibrizi mai pre­ kg şi, respectiv, 7 070 kg boa­ nurile submontane, ponderea moaşă, cu
ţie deosebită generalizării în coci cu o clasă de maturita­ be la ha. revine hibrizilor HD 96, HD
producţie a celor mai va­ te). 98 şi HD 99. Alături de a-
loroşi hibrizi, care in condi­ De asemenea, se va intro­ ceştia se vor cultiva şi HD ijPROi
ţiile judeţului nostru dau cele Facem în continuare cîteva duce în cultură HD 215, sor­ 101 şi HD 120 pe suprafeţe
timent creat de Staţiunea de
mai mari recolte. Experienţa recomandări în legătură cu mai restrînse, numai pe te­ Rezultatei
anilor trecuţi în C.A.P. Rapol- sortimentul de hibrizi, în ra­ cercetări agricole Turda, ca­ renuri cu expoziţie sudică, 22 februari
_tu Mare, Orăştie, Pricaz, care port de zonele de favorabi- re se caracterizează prin bo­ unde nu constituie plantă Exlr. I :
litate din judeţul nostru, sta­ bul semisticios. La acest hi­ 29, 16 ;
au obţinut cîte 5 000—6 000 premergătoare pentru cerea­
bilit pe baza rezultatelor de brid s-au obţinut 8 550 kg Extr. a
kg boabe la hectar, în bună lele de toamnă. 27, 4, 42.
măsură şi datorită alegerii ce­ pînă acum, de care este ne­ boabe la ha. Fond de
lor mai valoroşi hibrizi ne do­ cesar să se ţină seama la în- în zona a doua de favora- fng. ŞTEFAN HOMORODEAN Cu multă pasiune şi spirit gospodăresc. Ion Morarii din lei.
vedeşte însemnătatea deose- sămînţarea porumbului în a- bilitate, cuprinzînd terenurile cercetător la Staţiunea Simeria si-a transformat grădina casei înlr-o adevărată li- lei. Report cc