Page 75 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 75
î 316 © JOI, 23 FEBRUARIE 1978 Pag. 3
In preajma Conferinţei judeţene a femeilor
2TOgg8ffal»Bl«a Cercirife tehnico-apiicative - i i
Vir'UJNE ţ CUM STAŢI CU IGIENA, i
Comisia de femei — sprijin rea! loc de afirmare a creativităţii i CU CONTROLUL i
DE CALITATE ? ?
.ii; în rîndunie pionierilor \ \
limbă rusă ; In îndeplinirea sarcinilor de plan | Luni dimineaţă, s-a pre- (
pe glob :
)e!oi'“ — film Educarea atitudinii crea staţie telefonică simplă, . zentat la redacţie tova- l
in .Republica toare în cadrul cercurilor dispozitiv electronic de ' răşul Filip Jugănaru din )
istă Guyana ; La Fabrica de încălţăminte pidă şi corectă a tuturor o- pe meserii ,,Cel mai bun de elevi de la Casa pionie numărat piese etc. \ Deva. Era indignat de (
Popujâră ; i faptul că luînd cu lingu- 4
—_ lu.yaiăsuire. Hunedoara, femeile repre peraţiiîor. Se lucrează în croitor, cusător şi tălpuitor", rilor Petroşani a stat in a- Studiul ca şi experienţa
•anchclă ; zintă 91 la sută din totalul prezent cu mai multă sigu care va începe la sfîrşitul a- tenţia fiecărui conducător activităţii din cercurile 1 riţa din conţinutul unui /
mondială la personalului muncitor. Este ranţă, iar rezultatele obţinu cestui trimestru, concurs me de cerc. Aceştia au înlesnit Casei pionierilor din Pe ţ borcan de iaurt, .cumpă- V
n ; firesc, deci, ca şi contribuţia te sint tot mai bune. nit să contribuie la ridica i rat sîmbătă, 19 februarie, i
pitorească ; tuturor copiilor să dea frîu troşani ne-au relevat că e-
seri ; lor la îndeplinirea şi depă Comisia de femei, îndruma rea şi perfecţionarea conti liber posibilităţilor crea lementele de bază ale exer ' de la unitatea de desfa» ?
xl ; - şirea pianului de producţie tă cu pricepere de comunista nuă a calificării profesionale. toare, aliinentînd fantezia, sării creativităţii sint: 1) ţ cere nr. 5, era cît pe-aci 1,
politicii parii* să fie hotărîtoare. în acest Apreciată pentru, iniţiative pasiunea, au încurajat po l să-şi taie limba intr-un ţ
dezvoltare e- Maria Mihăilă, şi-a propus creativitatea individuală —
i-socială a ţ.ă- sens, un rol deosebit revine ca, împreună cu comitetul le şi acţiunile sale, precum tenţialul creator prin for adică elevul îşi stabileşte / ciob de sticlă „uitat" în ii
.iudcţul Sibiu; şi comisiei de femei care, sindicatului, să organizeze, în şi pentru conlucrarea cu alte me şi mijloace specifice singur obiectul pe care do ) borcan prin neglijenţa ci- \
retului. Kdiţie sub conducerea comitetului comisii din cadrul comitetului vîrstei. i ne ştie cui. Faţă de pă- ţ
Conferinţei cadrul cursurilor de califica reşte să-l realizeze şi îl e- 1
ea U.A.S.C.lt.; de partid, are sarcina de a re existente, cîte „o zi pe lu sindicatului, comisia de femei Elementele care au stat xecută tot singur. Condu } ţania dumnealui, semna- l
al — Florin acţiona pentru educarea mun de la Fabrica de încălţăminte ]a baza dinamizării crea cătorului de cerc îi revine 1 tarul acestor rînduri are h
eu ; nă" dedicată perfecţionării Hunedoara îşi poate perfec tivităţii au fost: stimula ^ toate motivele să se con- I
,iK citoarelor îndeosebi a celor calificării. La acţiunea res ţiona şi în continuare activi doar sarcina de a-1 stimu i sidere „norocos". în bor- 4
tinere, în spiritul ordinii şi pectivă, iniţiată la locul de rea curiozităţii, exersarea la. Elevii din grupa avan
disciplinei, pentru ridicarea tatea, contribuind mai mult la şi evaluarea creativităţii. sată a cercului de radio, 1 canul cu iaurt cumpărat ?
■assss&sma muncă, vor participa atît to creşterea rolului femeii în La Casa pionierilor din \ tot sîmbătă, de la unita- 1
calificării profesionale, pentru varăşi din conducerea între de exemplu, au lucrat in
1QPHH viaţa economică şi politică, Petroşani elevii cercului dividual, fiecare după o i tea de desfacere din cen- \
î?S5?asia«sa realizarea de produse de ca prinderii, maiştri cu experien la mobilizarea tuturor femei de radio, avînd de execu ; trul Devei a I.C.I.L. Sime- i
litate etc. ţă, cit şi acele muncitoare lor din fabrică la realizarea tat o orgă electronică, s-au concepţie proprie şi, în fi ţ ria se găseau doar gu- >
LM i, , : G,no Râ în fabrică au fost organi care nu-şi realizează normele. sarcinilor de plan, la atinge documentat din reviste de nal, şi-au prezentat lucra 4 noaie ; un strat ce colora \
ul dimineţii; 7,01) zate cursuri de calificare şi Totodată, comisia de femei rea parametrilor proiectaţi in rea în cadrul unei şedinţe ? vizibil albul iaurtului. ^
H,00 Revista specialitate, au stat de vor de cerc ; 2) creativitatea
.'uriernl inelo- perfecţionare, la care s-a in va sprijini comitetul sindica tr-un termen cît mai scurt. bă eu specialişti din ca dirijată — adică elevul sta ' Ce s-a întîmplat simbă- ,
iăspundem as- sistat în special pe creşterea tului în organizarea şi mobi drul centrului de calcul de \ tă cu controlul de colita- 1
'.0,45 Alias t'ol- îndemînării şi executarea, ra lizarea femeilor la concursul DOINA COJOCARU bileşte un anumit model, l te, cu igiena la I.C.I.L. Si- ji
■uletin de,ştiri; la Combinatul minier Valea execută tema pe planşe şi
imierăX^ia'dio- Jiului, cu ingineri şi teh o prezintă conducătorului ’ meria ? Şi nu numai sîm- v
s Co te ca nicieni de la I.U.M.P., cu \ bâtă. Ce se întîmplă in )
de ştiri; 12,05 de cerc. Acesta îi dă în
n. folclorului profesorii de muzică din cuviinţarea şi materialele 4 general ? Aşteptăm un 4
D.e la 1 la 3; „ResponsafeiSiffcale — iota şcolile respective, ajungînd, respective pentru executa ^ răspuns de la I.C.I.L., prin /
:ub ; 16,00 Ka- în final, la soluţii care, \ care să putem informa '
25 Coordonate rea temei, -iar, pe parcurs, cumpărătorii produselor ^
?,00 Buletin de imperativul muncii noastre" generalizate, au dus la e- corectează unele- elemente I
.inia publică ; xecutarea aparatului. specifice. sale : cine se face vino- (
rii ; 20,30 Re La cercul de ţesut co i vat de aceste neglijenţe, '
vii ; 20,40 Ca- Conducătorul de cerc nu
; 22,00 O zi Titlul acestor însemnări tale comunale premiul I a cu caracter de schimb de ex voare, elevele au avut ca trebuie să neglijeze nici e- .’ in ce fel a răspuns pen- \
1 tru neglijenţa sa şi prin
,00—5,00 Nou l-am desprins din dezbateri fost cucerit de tovarăşa Kins- perienţă, care şi-au relevat temă „Covorul cu motive 4 ce măsuri vor fi evitate s
nocturn. naţionale locale". Cum toa lementele de creativitate
: 111,00 Actua- le adunării de dare de sea chi Lenke, diriginta oficiului eficienţa, să fie organizate colectivă. Gîndirea în co ; asemenea stări de lu- \
13,10 Cîntece mă şi alegeri in organizaţia din Aninoasa), participarea'la periodic" (Ana Georgescu). în te elevele din cerc veneau lectiv, în cadrul cercurilor,
ulare bănă- de femei de la Oficiul cuvîntul lor Ana Rădic, Mă- din alte localiăţi, era ne ? cruri. (I. Ciocleil. \
'a un fagure acţiunile obşteşti cu larg e- voie de documentare. In dă rezultate peste aştep
emisiune de P.T.T.R. Deva, dezbateri cu cou educativ au fost relevate rioara Boriţă, Emil Szitar, Mia acest scop, ele au consul tări. Astfel, în cadrul cer \ I
ia literară ; profund caracter de lucru, de dezbateri, dar s-a stăruit Anghelof, iosif Mureşan, Mir- cului „Construcţii minie
ărelc lui Ion unde participantele au ana cea Susan, Mihai Cimbru au tat cărţile apărute în legă \
13,00 Revista stăruit asupra roiului şi lo tură cu portul local, s-au re" elevii au avut de efec
politică: con- lizat cu răspundere activita deplasat împreună cu con tuat o lucrare din dome \
terea efteden- tea desfăşurată, au arătat cît cului important pe care îl o- niul mineritului. Stabilirea
— obiectiv de angajate sint în îndepli Adunări şi conferinţe cupă în cadrul oficiului ducătoarea de cerc la fa temei s-a pus în discuţia
Şeii ceonomi- nirea sarcinilor economice, P.T.T.R, Deva organizaţia de ţa locului pentru a studia PE FELII... )
ui. Măsurile ale organizaţiilor grupei. Elevii au făcut o
xnferinta Na- cum participă la acţiunile femei, au venit cu propuneri trăsăturile esenţiale ale combinaţie tehnică origi J în urmă cu cinci luni.ru- J
iduluN. pentru politico-educative, dar şi ce de femei menite să ducă ia îmbunătă elementului local. Rezulta nală la care şi-au dat a-
ituatâ a efi- ţirea întregii activităţi. Nece tul ? Crearea modelului ţ brica noastră semnala în- (
îice in toate trebuie întreprins pentru ca propus prin tematică. deziunea toţi. Rezultatul — 4 cetineala cu care înaintau 4
activitate', munca lor, de zi cu zi, să sitatea revederii criteriilor în o îuerare compusă dintr-un lucrările de reparare a 1
italică şi re- cîştige în împliniri. Aici, un în mod deosebit pe neajun trecerii socialiste pentru sta După executarea mode sistem de galerii susţinu străzilor Oituz şi Miaeru- \
atentia co- suri, cu dorinţa ca măsurile bilirea corectă a evidenţiate lului, elevul nu trebuie să
partid de ia de peste 53 la sută din per rămînă la acest unicat. La te metalic, iluminate elec lui din Deva (lucrări ţâră- l
nomic Tirni- sonalul muncitor sint femei ce vor fi întreprinse să ducă lor şi fruntaşelor în producţie, tric. Pe una din galerii es gănate din primăvară pi- ,
social-poLiti- — majoritatea calificate (ofi la înlăturarea lor. „Consider constituirea unor colective pe cercul de radio,. de exem te montată o uşă, acţiona
anţe orches- că, sub îndrumarea organiza plu, elevii au executat a- nă în toamnă). De înda-
00 „La curţi- ciante, telefoniste, telegrafis probleme privind promovarea parate tranzistorizate cu o tă electric, în vederea diri tă ce au fost date în 4'
reeital de te, diriguiţi etc.) — contribu ţiei de partid, comisia de fe şi repartizarea în muncă a jării aerului din mină. funcţiune şi transportul )
ică'. mei va trebui să acorde mai femeilor, condiţiile sociale ale lungime de undă. Condu
ţia lor la depăşirea planului cătorul cercului le-a dat Aşadar, . la dezvoltarea în comun şi-a intrat în I
economic al unităţii cu 3,4 multă atenţie creşterii numă acestora, educarea cetăţe creativităţii prin cercurile drepturi, cealaltă jumătate /
’mamtB&m milioane lei este recunoscută, rului de membri de partid nească au fost obiective pe posibilitatea de afirmare tehnice contribuie mult şi / a străzii . Minerului (cu- \
vifr wm apreciată. Răspunderea, com .în rîndul tovarăşelor din sec care adunarea de dare de a activităţii Ei creatoare în modul în care sint stimu I prinsă între str. Băfcescu 4
au
reali
continuare.
SHBSeaSBSSB petenţa cu care îşi îndepli torul telefonic" (Aurelia Bălu- seamă şi alegeri şi le-a pro zat aparate cu două lun late înclinaţiile, aptitudi 4 şi Eminescu) a ieşit din.., 1
nesc atribuţiile de serviciu (la ţă), „la promovarea în mun pus ca sarcini pentru a se gimi de unde, receptoare nile, dorinţa de perfecţio 1 funcţiune. Drept pentru j
aptelca con- concursul,,Cel mai bun diri că a femeilor să se ţină sea integra cu răspundere în e- nare, oanalizîndu-le spre
HUNEDOA- simple fără masă de ali > care şi autobuzele au fost $
i din viitor ginte din judeţ", 4 locuri au ma de capacitate, competen fortul comun, angajant al tu mentare, receptoare cu am lucrări practice, eficiente. ţ obligate să-şi schimbe 4
i . frânte (Ar fost ocupate de femei, iar la ţă, vechime în activitatea turor colectivelor de oameni
ii (Construc- întrecerea organizată pe ţa desfăşurată" (Ana Borbe), ai muncii din judeţ. plificare directă cu un LUCIAN ARDELEAN i traseele. Şi uite aşa, de /
ŞANI : Riul tranzistor, cu amplificare directorul Casei pionierilor / cinci luni, pe o porţiune \
ele (Unirea), ră între diriginţii oficiilor poş-' „acţiunile politico-educative LUCIA LICIU directă cu doi tranzistori, şi şoimilor patriei Petroşani ţ de circa 500 metri, cîteva 4
le acasă (7 y maşini (excavator, ciWn- 7
lie rece (Re-
:ni : Impuş- dru-compresor) se „chinu- ».
c de lună Verificarea şi cercetarea directă oferă \ ■ iese" cu reparatul. Ziua \
ECAN : Fair
esc) -5 EO- S Şi- centimetrul ! Cînd re î:S
irut o fată scufii viabile, măsuri corespunzătoare 4 daţi circulaţia pe str. Mi- ,
’RILA : Un
(Muncito- / nerului, edili ai oraşului )
.SA : Misiu- (Urmare clin pag. 1) unităţile subordonate se \ Deva ? (L. Lara).
luncitoresfi); va pune ordine în proble
O. iii alertă mele ridicate de ei. Dacă t
; BRAD : re răspunde celui ce a “tri
iua Roşie) ; mis scrisoarea. e sesizată direcţia, nu e UN RECORD NEGATIV
Ordonanţa mai bine şi mai util pen ABSOLUT
arul) ; 6- Sigur, aţi obosit, stimaţi tru activitatea sa, pentru liip î
îtatul de la cititori, lecturînd fraza a- ■
), Buzduga- ceasta. Dar şi calea pe ca informarea directă, din Ca să se ştie (şi să nu
ceţi, sevjuo -cercetarea faptelor sesizate, se mai repete I), între-
GEOAGlU re o străbate o scrisoare ea direcţia însăşi, prin
Ludmila, pînă să-şi găsească soluţio i prinderea „Vidra" Orăş-
a de culţii- narea la D.C.M. Petroşani compartimentele sale de i tie avea de efectuat în
Învingătorul specialitate, să verifice, să i luna ianuarie 510 000 lei
ZI : Mag- este lungă şi obositoare. cerceteze, pentru ca să
înfloreşte ; Cei cc se adresează di ( investiţii şi nu a realizat
şit ne înţe- poată lua măsuri corespun 1 nimic. Cu zero realizări rru
l’e cultură), recţiei comerciale o fac cu zătoare ? O cercetare mai
Iunie) ; SI- convingerea că prin autori i s-a mai prezentat nici un
ia înfloreş- tatea instituţiei răspunsul la obiect, directă, a mul 1 beneficiar de investiţii
işul); ILIA: tora din sesizările înregis ^ din judeţul nostru şi puţi-
, seriile I- şi măsurile aşteptate au trate ar fi adus — şi ar Doi (Unire cel mai sîrguincioşi membri ai cercului de pirogravură de la Casa pionie-
GHELAR : girul competenţei organu aduce în viitor — un im rjior şi şoimilor patriei Hunedoara : IVI inerva Lovin (ci. V) şi Petru Hanes (el. V), lu- 4 ne unităţi sint cu o situaţie
n anii ’20 crina la pirogravarea unor linguri cu motive naţionale tiiii zona pădurenilor. ? cum s-a prezentat „Vi-
lui la care s-au adresat. portant ajutor activităţii
Oamenii fac apel la direc generale a Direcţiei comer ) dra" la export. Atît... deo-
ţie din respect faţă de per ciale a municipiului Pebro- ^ camdată. (I. M.).
sonalitatea instituţiei şi De fa comunişti învăţăm cutezanţa
n
convinşi că numai aşa în ' ' '' NICOLAE STANCIU DIN CAUZA APEI ?
Purtătorii cravatelor primită în rîndurile mem Este mereu în mijlocul
LI pentru roşii cu tricolor din mu
; : Vreme brilor de partid. Am spus cetăţeivilor din circum Jl Este un fapt bine cu
cu uşoară nicipiul Hunedoara au atunci că nu voi precu scripţia în care locuieşte, 4 noscut că furajele sucu- ' j
Vlzire. Ce- NOTA; Semnături anonime fost, din nou, oaspeţii peţi nici un efort pentru a soluţionat probleme le
bil. Vîntul combinatului siderurgic, 4 lente, în speţă sfecla de
'emperatu- gate de înfrumuseţarea A nutreţ, au un conţinut bo- ,
se noaptea Se întîmplă ca unele tă şi... nici nu există oa dar de această dată unor cartiere, de aprovi 1 gat în apă. Din acest '
şi minus scrisori anonime să nu se meni cu astfel de nume pe pentru a se întîlni cu to zionarea unor magazine.
între mi confirme, ele relatînd fapte str. Horia, ceea ce înseam varăşa Etelca Moraru, de motiv este necesar ca sfe-
grare, 1 Album Şi ca deputat în circum fla să fie păstrată cu
februarie sau situaţii ireale, scrise cu nă că reclamaţia este ano la controlul tehnic de scripţia judeţeană nr. 17, , multă grijă, mai ales în
rabilă ce- intenţia vădită de a calom nimă", calitate, deputată în cir deci şi în această misiu
depuneri nia. Despre acestea am La fel, cercetînd o scri cumscripţia judeţeană nr. ! perioada de îngheţ. Ne-
ira în u- pionieresc ne de slujitor al interese ( respectînd această regulă
mai scris în ziarul nostru. soare semnată „Ion Mate- 17 şi • participantă la lor obşteşti, ca şi la locul
reme fru- Sint însă şi un alt fel de şoni, din Clopotiva", In Conferinţa Naţională a de muncă, tovarăşa Etel 4 elementară, la C.A.P. Te-
senin. scrisori, ai căror autori le spectoratul judeţean de in partidului. ca Moraru face dovada I liuc şi Bretea Română a
semnează cu nume fictive. terne nu poate da de urma — Atunci cînd îţi faci a fi mereu un exemplu unui bun controlor de ca 1 îngheţat o importantă can-
Să exemplificăm : Un anu autorului, pentru că... „pe datoria — ne-a mărturi pentru cei tineri, pentru litate, un adevărat comu ^ titate de sfeclă furajeră,
;pres me l-oan David de pe stra raza comunei Rîu de Mori sit tovarăşa Moraru, cînd colegii mei. nist. Acţiunea noastră i care a fost „depozitată"
da Horia din Deva, recla nu există persoane cu nu eşti o prezenţă activă în „De la comunişti învă ) sub cerul liber (I). Iată un
mă pe un altul, E. S. Cer- mele de Ion Mateşoni”. Despre modul în caro 1 motiv serios de reflecţie
jerii din mijlocul colectivului din şi-a respectat cuvîntul ţăm cutezanţa" ne oferă,
cetînd cele sesizate, miliţia Am dat aici doar două care faci parte, cînd a- de fiecare dată, exemple ^ pentru cei care sint pre-'
0, 18, 14, municipiului constată în pri exemple. Ele sint însă mai portul tău contribuie vorbesc faptele sale, fap de neuitat. / dispuşi să păgubească a-
mul rînd că cele reclamate multe. Asemenea scrisori te răsplătite cu distincţii 1 vuţia obştească. în acest
0, 30, 40, la dezvoltarea societăţii,
nu se confirmă şi în al doi le fac diferiţi anonimi cu cînd poţi culege roadele ale Republicii Socialiste MANUELA BUCULEI ^ caz nu apa, ci neglijenţa
i: 1 143 604 lea rînd că : „numitul Da rea credinţă, în scopuri strădaniei tale, munca România. Activitatea pro Subredacţia este cauza pierderilor. (N.
vid loan, care a făcut a- personale. Aceştia merită nu poate fi decît frumoa- fesională o împleteşte cu „Tot înainte" Tîrcob).
I: 311 810 I ■_ •
ceastă reclamaţie, nu a cu prisosinţă toată deza- oo T»- nmri 1 n JVw-f'