Page 78 - Drumul_socialismului_1978_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NK.
Fag- 2

Gazetele de perete în concurs cadran economic economic

sW r eh
Tribună de educaţie (Urmare din pag. 1) combinatul nostru, aşa cum

9,00Tcleşco
vizînd reducerea efortului va­ Rezultatele bune de pînă acum- ne-a recomandat tovarăşul 10,00 Film a
Nicolae Ceauşescu, o unitate
cetăţenească lutar al ţării, să răspundem imbold spre noi succese de referinţă a siderurgiei ro­ .'Jiourilc
la“.
Pi
prin fapte indicaţiilor tovară­
şului Nicolae Ceauşescu, ca mâneşti". 12.05Corcspt
insuşindu-şi criticile din Ra­
oamenii muncii să fie bene­ ţeni tr
Gazeta de stradă „in obi­ acţioneze în conformitate cu ficiari direcţi ai depăşirii pla­ în asigurarea producţiei de metal portul prezentat, apreciind că 12,20 Telex ;
ectiv", organ de presă al co­ cerinţele şi exigenţele lor. in nului producţiei fizice şi ai personalul muncitor în mijlo­ 12,25închide
mitetului comunal de partid legătură cu aceasta remar­ economiei de valută prin ne- învăţămînt, Constantin Po- instalaţii moderne şi cu piese cul căruia activează, este în inului.
Crişclor, se afirmă ca o ade­ căm faptul că cea mai mare limitarea retribuţiei suplimen­ pescu, maistru la secţia me­ de schimb pentru laminoare, măsură să lucreze mai mult 16,00Telex ;
vărată tribună de educaţie parte a articolelor publicate tare şi organizarea de ex­ canică I, ing. Letiţia Cioro- îmbunătăţirea sistemului de şi mai bine, tovarăşii Flarian 16.05Tcleşco
cetăţenească. Aşezată în cen­ se ocupă şi reflectă modul în cursii în străinătate cu perso­ garu, de la C.T.C. — labora­ pregătire a cadrelor de la- Giurcă, maistru principal la 16.30Curs dc
trul comunei, într-un loc frec­ care sînt respectate legile nalul muncitor. Ne preocu­ toare, ing. Gheorghe Pavel minatori, stimularea activită­ oţelăria electrică, secretarul t eză ;
ventat de toţi locuitorii, ea ţării. Comportamentul repro­ păm consecvent de creşterea directorul Uzinei nr. 1 cocso- ţii de invenţii şi inovaţii, nor­ comitetului de partid pe sec­ 17.00Ernlsiur
reţine atenţia ■ trecătorilor babil, care viciază climatul productivităţii muncii şi spo­ chimică. „O sarcină de cea marea ştiinţifică a muncii, re­ ţie, ing. Constantin Nagy, di­ german
prin mai multe elemente a- sănătos de muncă şi convie­ rirea eficienţei economice, mai mare răspundere care ne ducerea unor verigi de con­ rectorul Uzinei nr. 6 energe­ 19.00Rezultai
loto ;
trcctive. ţuire normală, este su­ prin reducerea consumurilor revine nouă, laminatorilor — trol şi de solicitare a unor tic, Constantin loniţă, secreta­ 19.05Film sp
în primul rînd este de sem­ pus unei aspre critici, jude­ de cocs, materii prime şi ma­ rul comitetului U.T.C. pe com­ pii : „<
nalat faptul că gazeta are un căţii opiniei publice. De cu- teriale, să ne încadrăm în sublinia ing. Silviu Samoiles- date şi situaţii, care ne ocu­ binat şi Gheorghe Gheoară, 19.30 Tel e jur»
pă mult timp preţios din pro­
cu, directorul Uzinei nr. 4 lami­
colectiv de redacţie bun, ac­ rînd, doi cetăţeni ai comu­ consumurile stabilite de com­ noare — este creşterea pro­ gramul nostru efectiv de lu­ de la Uzina nr. 7 transpor­ 19,50Film at
tiv şi priceput, în frunte cu nei au fost „luaţi în răspăr" bustibil şi energie electrică. ductivităţii muncii şi, pe a- cru. Colectivul de laminatori turi — feroviare, au adus Scatiu".
comunistul Eftîmie Matei, ca­ pentru faptul că nu vreau să Hotărîrea de a-şi perfecţio­ ceastă bază, creşterea pro­ se angajează să-şi onoreze mulţumiri conducerii de partid Product
filme n
re manifestă o preocupare se încadreze în muncă ni­ na sub toate aspectele centului de scoatere de me­ exemplar, ca şi pînă acum, şi de stat, personal tovarăşu­ 21,45Atelier
constantă pentru reflectarea căieri. Se ştie că un astfel de activitatea, de a-şi rea­ lui Nicolae Ceauşescu, pentru terar-ar
fapt nu se tolerează în socie­ tal bun din tona de oţel — sarcinile de plan şi angaja­ condiţiile tot mai bune de noastră
realităţilor din comună, a liza integral sarcinile de lingou. Aceasta reclamă din mentele". „Creşterea procen­ muncă şi de viaţă ale side- surite n
preocupărilor majore ale oa­ tatea noastră, societate de •plan şi angajamentele ou partea colectivului nostru-to­ tului de scoatere de metal ne rurgîştiior şi s-au angajat să 22,20 Telejun
menilor ei pentru îndeplini­ muncă, de cinste şi echitate. fost exprimate concret, cu tală dăruire în muncă, mai vizează deopotrivă şi pe noi materializeze exemplar reco­
rea sarcinilor şi obligaţiilor N-a trebuit să treacă multă răspundere şi exigenţă comu­ bună organizare şi riguroasă oţelarii — a relevat în cuvîn- mandările şi orientările se­
cetăţeneşti pe care le au. E- vreme pînă cînd împricinaţii nistă de majoritatea vorbito­ disciplină pe întreg fluxul tul său prim-topitoru! Gheor­ cretarului general al parti­
diţiile sale săptămînale, în­ şi-au găsit de lucru, aliniin- rilor, între care Pavel lle-ş, productiv. Totodată este ne­ ghe Bărbuş, de la O.S.M. II dului date cu prilejul vizitei JLAD
du-se astfel vieţii normale.
cărcate de fapte bune şi re­ Altă dată, alţi doi cetăţeni laminator la bluming — se­ cesar un ajutor mai mare din Noi am muncit bine în 1977, din toamna anului trecut în
le, scrise într-un limbaj plă­ mifabricate, Eva Bardar, de partea conducerii combinatu­ dar mai avem încă rezerve combinatul hunedorean şi la
cut, sînt urmărite cu viu in­ au fost fotografiaţi şi puşi la la compartimentul plan — lui şi a ministerului de re­ nevalorificate. Mă refer la adunarea generală a oame­ PROGRAM
gazetă pentru încălcarea sub forţă de muncă — normare sort în cîteva direcţii princi­ folosirea integrală a timpu­
teres de locuitorii comunei. altă formă a regulilor de con­ — retribuire — personal — nilor muncii de la I.M.G. dloprogramu:
Reţine, de asemenea, atenţia vieţuire corectă, in aceeaşi zi pale : asigurarea cu unele lui de lucru, la respectarea Bucureşti. Radiojurnal ;
presei ; 8,10
faptul că fiecare ediţie con­ tehnologiilor de elaborare şi In încheierea lucrărilor a- diilpr ; 9,00 1
au şi apelat la colectivul de la aportul Insuficient privind dătătorilor ;
ţine, în afara articolelor, fo­ redacţie pentru a li se lua parametrii constructivi ai lin- dunării generale a fost adop­ de ştiri ; 10,(
tografii, caricaturi, chemări, poza de la gazetă, promiţînd gotierelor, la carenţe în acti- tat textul unei telegrame a- ric ; 10,30 Si
îndemnuri ş.a. că nu se mai abat de Io • vitatea de alimentare a cup­ dresată C.C. al P.C.R., tova­ Buletin de
vanpremieră
răşului Nicolae Ceauşescu, în
Un loc important în acti­ legi. toarelor. Colectivul de oţelari care siderurgiştii hunedoreni 11,35 Discote
vitatea gazetei îl ocupă pre­ A.cestea sînt doar două e- din C.S. Hunedoara este ho- s-au angajat să dea ţării me­ Buletin de ş
ocupările membrilor coopera­ xemple care ilustrează că ga­ tărit să ia toate măsurile tal mai mult şi mai bun pen­ comoara folc
13.00 De la
tivei agricole de producţie zeta de stradă, lăudînd fapta pentru asigurarea condiţiilor tru edificarea sa multilatera­ Student-cluP
din Zdrapţi pentru îndeplini­ bună, luînd în obiectiv, cum optime de trecere în cel mai lă şi înaintarea spre comu­ jurnal ; 10,25
rea sarcinilor, pentru achita­ îi este'numele, abaterile de scurt timp la săptămîna de nism. conomice ; 1
ştiri ; 17,20 1
rea la timp a obligaţiilor ce tot felul, se dovedeşte o bună lucru redusă, să facem din DUMITRU GHEONEA 18.00 Orele s<
le au faţă de stat. La rubrica şi utilă tribună de educaţie cheta econon
„Cinste lor" sînt popularizaţi socialistă a cetăţenilor comu­ denţe sonore
tr-o oră ; 23
evidenţiaţii în muncă, în ac­ nei. Pentru activitatea ce o stop muzical
tivităţile obşteşti, de înfrumu­ desfăşoară în colectivul de ABATAJUL. — LOCUI. DE ACŢIUNE
seţare şi bună gospodărire a redacţie merită să-i amintim COMUNĂ A MINERILOR TIMIŞOARZ
tuatttatea rac
comunei. zică follt ;
pe tovarăşii Vasile Suciu, ŞI CADRELOR DE CONDUCERE
O atenţie deosebită acordă laan Şortan, losif Popovici şi experienţei it
conomisirea ■
gazeta popularizării hotărîri- Viorel Paveloni. ăAe.ţaţwricâ fmodernâ • Organizare' fIqufoaia • producţie.' îniltâ
trice — dialc
lor de partid şi a legilor ţă­ consumator :
rii, îndemnînd cetăţenii să le ALEXANDRU JURCA, RISIPITORUL : — Mintia — Co
citească, să le cunoască şi să ziarist-colaborator plin Toarnă, toarnă, că încă nu sună a rurgic Hune
Omul de pe patru Cîntă ' solişti
Desen ele V. MIIlAlLESCU
Şcolii popula
Timişoara ;
schimburi şi creaţia :
rească la loc
şi la clubul
— emisiune
(Urmare din pag. 1) Sub directa mea coridu- întreprindere!
cere are loc predarea- Arad ; 19,3C
muzicală.
re putea fi văzut de con­ preluarea schimbului, eu
ducerea sectorului şi de mergînd încă o vreme cu
cea a minei, sentiment cei care vin la şut in «INE;
care s-ar putea traduce schimbv.1 II.
cam aşa : cum, eu, subin- — Ce se întîmplă cu
Spiritul gospodăresc, ordinea şi disciplina — giner, să fac pe şeful de schimbul al III-lea ? nu-l tinent (Patria
DEVA : Al
—
Deocamdată
brigadă ? Sau : nu e prea
devreme pentru o aseme­ pot acoperi prin prezen­ RA : Evad!
Ar
(Flacăra),
ţa nemijlocită. Vreau să
întronate în fiecare sector de producţie ! nea răspundere ? spun că încă n-am găsit ta), Dick Tur
Trecind peste ceea ce a
torul) ; PETÎ
simţit şi continuă să tră­ o formulă permanentă. Pî­ care urcă mu:
iască, rămine cert că Ma- nă acum am procedat în- Iarba verde
(Urmare din pag. 1) destinate culturii cartofi­ nel Groza, contabil şef Va­ ea acasă, cu toate că în a- tr,-un singur fel: vin şi Noiembrie), I.
lor. Pe alte 280 ha au ad­ lentin Dumbravă şi şef de cest an unitatea nu-şi aco­ rius a primit funcţia în­ publica) ; LU".
ministrat îngrăşăminte chi­ fermă zootehnică Szabo El- peră integral cheltuielile credinţată şi a preluat a- la intrarea şi la ieşirea a- cături sub c
Consfătuirea de lucru con­ balajul. cestuia în sau din schimb, (Cultural), In
(Muncitoresc)
-
sacrată problemelor agri­ mice. Iată în ce constă „se­ vira). Cu toate că unitatea din venituri px oprii. Pro­ Principala atribuţie a atunci cînd simt, din in­ Fair Play (
culturii din 1—2 februarie cretul" obţinerii unor re­ duce lipsă acută de fura­ gramul de redresare a ră­ şefului de abataj este de formările ce mi le culeg LONEA: Sfirţ
a.c., la C.A.P. Ostrov (pre­ colte sporite de cartofi la je, nici cantitatea existentă mas doar o simplă hirtle, a şti ce se întîmplă la lo­ din timp, că lucrul nu (Minerul) ; P
şedintă Cornel Lăpădătoni) unitatea amintită. Spiritul nu este gospodărită cu deoarece nu s-a întreprins cul de muncă şi atunci merge cum trebuie. In a- loc sub soar
rcsc) ; ANINC
sînt organizate zilnic acţi­ de ordine şi disciplină ca­ chibzuinţă, sub ochii îngă­ nici o acţiune pentru ma­ cînd el doarme, firesc, o- cest fe.l a fost nevoie ca, ne pe Iantzi
duitori ai conducerii unită­ meneşte. uneori, să intru chiar în URIC ANI : E
uni la transportul gunoiu­ racterizează şi activitatea terializarea lui. Rău este că Cum sînteţi prezent abataj. Am fost împreu­
lui în cîmp şi la sortarea în sectorul zootehnic. Pro­ ţii risipiridu-se finul 'adu­ tovarăşii din conducerea — nă cu maistrul Teodor te şi la !
iembrie) ; 3E
cartofilor. Edificatoare în ducţia de lapte marfă este nat cu multă trudă. C.A.P. aşteaptă ca „jude­ in toate schimburile, to­ Boncalu, mai ales cind a sarul negru
varăşe Mărăscu ?
(Steaua
acest sens este şi imaginea de două ori mai mare fa­ Nici la C.A.P. Rîu de ţul" să le acopere deficitul — Eu lucrez efectiv in trebuit să intervenim BARZA.: Roşii
O
din pagina a Il-a în care ţă de prevederile planului Mori (preşedinte Filimon două schimburi. pentru repararea unor de­ tunousă (M
la zi. . de furaje, în loc să între­
vi-i prezentăm pe coopera­ Munteanu, inginer şef Pas- — E normal ? fecţiuni la complex. RAŞTIE : A
torii Moise Iacoboni, Nuţu în contrast cu aspectele cu Ilie, şef de fermă zoo­ prindă măsuri energice — Da. Iată cum tînărul subin- Sarajevo (Pati
Angheloni şi alţii, care au amintite mai sus este si­ tehnică Ionel Munteanu) pentru a gospodări mai bi­ — Cum ? giner Marius Mărăscu, şe­ nul cu trei
I-II
(Flacăra)
participat la transportul în tuaţia întîlnită la C.A.P. nu s-a întronat un spirit ne întregul stoc de nutre­ — încep cu schimbul IV, ful abatajului, lucrează in BAI : Solitari
tui Humboldt
cîmp a peste 2 000 tone gu­ Clopotiva (preşedinte Ion ferm de ordine şi discipli­ ţuri de care dispune uni­ deci nu cu cel în care patru schimburi, cum ştie tură) ; HAŢEC
noi de grajd pe 75 de ha Druţulescu, inginer şef Cor­ nă. Risipa de furaje este Ia tatea. lucrez. Dimineaţa, la pri­ el să se implice intr-o ac­ riile I-II
ma oră de lucru, aştept ţiune cu largi implicaţii BRAZI : Lege
ieşirea ortacilor de noap­ în mineritul viitorului, a- din Tennessec
- > , - te ; nu pe toţi, ci pe şe­ ceea de a ajuta minerii Johnny chitai
cultură) ; Puţ
v
ful schimbului şi pe încă să se transforme în mineri Iunie) ; SIME
- J/v-V • ' ' vreo 2-3 ortaci. Aceştia tehnicieni. Este o formu­ uitat de tim;
îmi prezintă un raport a- lă în care se îmbină ar­ ILIA : Marele
k: mănunţit asupra desfăşu­ monios două elemente e- mina) ; TELF
rării producţiei în şutul senţiale ale conştiinţei şi salamandrelor
GHELAR : S-i
lor. priceperii lui: răspunde­ anii ’20 (Mut
— De ce nu intraţi rea Cu care îşi tratează
dumneavoastră în abataj sarcina primită, iar in al
să vă întîlniţi acolo, la doilea rînd realizarea con­
VREM
faţa locului ? ducerii directe cu cea
— Aveţi răbdare. Abia prin oamenii de bază ai
după această informare, abatajului, între care: Timpul prol
sau odată cu ea, începe Ioan Solomon, Petru Ia- 24 februarie
munca mea concretă; în­ cob, Balasz Francisc şi va continua i
zcască uşor.
V: aia cepe cu informarea după alţii. schimbător. \
îliipiiP ■■ /ia? cum vedeţi, în jurul orei 8 Nu merită toată stima fia moderat,
fii?## II lillltl #18 intru în mină, la abataj. şi respectul fizionomia cări de 40—fit
' • \^v\
', ♦ ; '>•, V' % 'v ", v >' i y Aici preiau conducerea morală care îmbină atit sectorul sudic
, ' *' v, > ; ' ✓ ţ -- ✓ V ' /J / ra va îi : cup
v
'• ' •- .••• .;' ■ • din mers de la maistrul de frumos asemenea tră­ între minus 1
î. ,; ■; ; Teodor Boncalu, care es­ sături ? iar ziua între
s
' 8 ' ' 1 ~ ^ te, de fapt, şeful brigăzii. Aceasta este una din Dimineaţa cet
. ' # A / ' , Schimbul meu este dife­ filele autobiografiei ce va Timpul prol
rit de al celorlalţi oa­ fi pusă la dosarul lui Ma­ 25 şi 2G feb
meni : începe mai tîrziu rius Mărăscu pentru pri­ Vremea va c<
Încălzească
tr
La. C.A.P. Ostrov, întreaga cantitate de gunoi de grajd Risipa de furaje este ia Tocătoarea rugineşte, iar în abataj dar se şi înche­ mirea în partid. va fi schimbă
este transportată in cimp. ea acasă la C.A.P. Clopo­ cocenii şi paiele se dau in ie mai tirziu, adică trece noros la sfir
tiva. stare nepreparata in hra­ cu 2-3 ore în următorul. CORNEL ARMEANU lului. Se va s
na animalelor cooperativei
Foto-cmchetă realizată de N. TlRCOB şi V. ONOIU agricole din Rîu de Mori.