Page 83 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 83
crwwi'O'i ĂV'ilXT Pag. 3
<T-
o persoană (datorită con \ VAGOANE SAU )
:iune Minerii — fruntaşi în muncă duitei sale, rezultatelor ^ DEPOZITE PE ROŢI ? ij
* obţinute în activitate, u-
nităţii dintre vorbă şi \ Primim o scrisoare din \
si în activitatea culturală faptă etc.) un for sau un 1 Baia de Criş, de ia tova- ^
ou. Pagini organism politic, social
umanii, t răşul Augustin Oană, şe- i
imului e- In faţa unei săli arhi ■ lare, brigăzile artistice, acestui spectacol — în Normă de consum de (pentru acţiunile şi valo 1 ful staţiei C.F.R.-rezervă. *
rile promovate). în activi
pline, la Clubul muncito orchestre de m.uzică popu care minerii şi ceilalţi materiale, cantitatea ma ţ Citim : „Cooperativa „Mo- \
ictivă ££ ximă do materii prime, tatea politică, p. partidu
înăstarc; resc din Gurabarza s-a lară, uşoară şi grupuri muncitori au dovedit că i ţul" din Brad ne creează 1
îetă ; desfăşurat o amplă şi folk, soliştii vocali şi in se pot afirma şi în artă materiale, combustibil, e- lui, al membrilor săi, al J mari greutăţi, imobilizînd /
cicaJă cu nergie, apă etc., ce poate conducătorilor (V. perso y vagoane la descărcare zi- 1
itriu ; reuşită întrecere artistică strumentali. ca şi în producţie — ne fi consumată pentru ob nalitate) are un rol deo
şi dansu- din cadrul fazei de masă Spectacolul — care a dă garanţia că faza de ţinerea unei unităţi de sebit în înfăptuirea unită l le în şir, vagoane pe care l
or ; masă a Festivalului na i le transformă pur şi sim- i
aral-arlis- a celei de-a 11-a ediţii a fost deschis de formaţia produs sau executarea u- ţii de voinţă şi de acţiune piu în depozite pe roţi. 1
Festivalului naţional ,,Cin- corală a minerilor de la ţional „Cîntarea Româ nei prestaţii, -avîndu-se în
tc mar- tarea României"'. Peste Barza, renăscută după niei“ va ridica pe noi a organizaţiei în realiza Cu toate rugăminţile, in- ^
. Campio- vedere condiţiile telmi- rea obiectivelor şi pro . tervenţiile şi sesizările i
icnc <\o 350 de artişti amatori din mulţi ani — a avut un trepte viaţa culturală din co-organizatorice normale gramelor stabilite. ] noastră, nu vor să se în- J
tic. \Dc- sectoarele miniere, secţii final înă,.ător: ansam această zonă a Apusenilor de desfăşurare a produc
laurcali- le electromecanică, pre blul secţiei mecanice, a- ţiei şi nivelul de califica l cadreze în regulile atît de ^
i înregis- la nivelul cerinţei calita ? bine stabilite". N-o mai l
asburg ; parare a minereurilor, in companiat la chitară de tive pe care conducerea re a lucrătorilor. N de c. 1 fi avînd ce face cu banii .*
/acu. Rc- vestiţii, transporturi şi Adrian Andriţoiu şi sus de m. individuală se sta ţ conducerea cooperativei i
orane. de partid o cere şi in a- bileşte în cazul în care
din aparatul administra ţinut de întreaga sală, a cest domeniu de activi i „Moţul" numai să-i dea l
£ului la... tiv au susţinut un specta ■interpretat vibranta me tate. produsul sau prestaţia de Paritate 1. Egalitate, e- I C.F.R.-ului pentru locaţii? ?
col de aproape patru ore, lodie „Trăiască România, AL. JURCA serviciu se execută într-o chivalenţă numerică sau \ Ăsta da spirit de... efi- l
8. Croni- singură întreprindere. N. de valoare. P. valutară, a) 1 cienţă economică. (Gh. I. \
elor poli- in care s-au întrecut for- t râiască Tricolorul“. ziarist-coiaborator de c. de m. grupată se raport între unităţile bă
şi intcr- . mafiile de dansuri popu- Frumuseţea şi reuşita Brad stabileşte atunci cînd pro | Negrea). ^
! neşti a două ţări, în func
iul ui pen- - 1 dusul sau prestaţia de ser ţie de conţinutul (greuta ^ RĂSPUNS PROMPT \
tineret : viciu formează obiectivul tea) lor de metal pur de
1 acelaşi fel (aur sau ar \ Mai mulţi cititori au re- ^
itello ; activităţii mai multor în
treprinderi. N. de c. de m. gint). Se mai numeşte p.
Jia ; au un caracter dinamic, monetară. l clamat primirea cu întîr- \
western : C&rfcea « scena # ©ersamil Se stabileşte / ziere a abonamentelor la i
Producţie se modifică periodic în între ţări care practică 1 ziare. Aceasta din vina <
anieri- funcţie de progresul con monometalismul şi permit ^ unor factori poştali care {
tinuu al forţelor de pro circulaţia monedelor din ^ nu-şi fac cum trebuie da- ^
satisra şi | ION ARAMA ţelegem măreţia ostaşilor şi Jurca şi Totu Coloman. Re ducţie. Reducerea norme
a întregului popor român în gia este semnată de Victor metalul monetar ; b) ra
izbînda de la Oituz. Tudor Popa. lor de consum pe unitate port între diferite valute
V „TRF.CĂTOAREA DE FIER" Cartea ne poartă şi prin cu de produs este o tendinţă (v), pe baza conţinutului IEHBW1S11 i
o carte despre eroismul lisele războiului secret în ca IARBA VERDE obiectivă şi generală de în aur, stabilit prin le
românilor la Oituz re spionii germani apar in DE ACASĂ terminată de progresul
lumina neagră a mercenari ge. 2. Conţinutul de me
lor, cu întreg cortegiul de a- Noua ipreducţie a Casei de tehnic şi tehnologic, de I toria. Un caz lecent ne-a l
Recent, cu prilejul manifes sasinate, . şantaje şi trădări. Filme Patru este girată dc ridicarea calificării şi îm tal preţios al unităţii bă
tărilor organizate în cadrul Opus acestora este personajul două semnături demne de sti neşti a unei ţări, stabilit 1 fost adus la cunoştinţă de /
Festivalului naţional „Cînta de largă acţiune, cu nestră mă : aceea a prozatorului So bunătăţirea organizării prin lege. / cititorul nostru Mihai Mo- \
rea României", elevii siderur- mutată credinţă în victorie, rin Titel (autorul scenariu muncii şi a producţiei, î oanu din Hunedoara. Se- i
6.00 Ra- gişti ai Călanului au avut în inteligent şi tenace, căpitanul lui) şi cea a luă Stere Gu- înlăturarea oricărei risi Persona non grata, ex ^ sizată, D.J.P.Tc. a consta- 1
icţii; 7,00 mijlocul lor pe unul din tru de (.' oi; trai n forma ţi i Crivăţ, pe lea — uit regizor care îşi pe, constituind calea prin presie latină, folosită, în
Revista ditorii condeiului, maiorul Ion care autorul ni-1 recomandă conturează personalitatea mai i tat că sesizarea era înte- 1
rul înc Aramă, scriitor, autorul ro ca pe unu! dintre eroii unor cnrind in sfera certitudinii, cipală de reducere a pre dreptul internaţional şi .în J meiată şi a luat măsuri. I
lin de manului „Trecătoarea de noi 'întîmolări din cartea ce decât în cea a promisiunii. ţului de cost al produc uzanţele diplomatice, pen
literari fier". Volumul, apărut. în E- va zugrăvi evenimentele de „Iarba verde' de acasă" este ţiei, de protejare şi folo tru a desemna pe diplo ) lată ce ne comunică : „In <
;in dc ctitura militară, aduce un o- pe frontali Mărăşeştilor. o peliculă formulată în ter i urma sesizării, abonatul a 1
de ştiri; maglu poporului român, care Prin limbajul laconic şi gri meni de o remarcabilă sin sire raţională a bazei de matul străin, cu privire î primit publicaţiile, dar cu ^
a ; 11,35 prin luptă şi jertfă şl-a a- ja faţă de cuvînt, ca şi Drin ceri tare şi profesionalitate de .materii prime. ia care statul de reşedin | 14 zile intîrziere de ia a- i
dio-Tv. ; părat în timpul primului răz autenticul istoric şi regional netăgăduit. ţă a declarat că nu mai
ri ; 12,05 boi mondial, fiecare palmă din vorbirea personajelor din Ceea ce ciştigâ necondiţio 4 pari-ţie. Vinovat se foce ]
lclorului din pâmlntul ţării cotropit. diferite medii de viaţă şi pre nat simpatia spectatorului este de acord să func / factorul poştal din secta- J
1 la 3 ; Urmăream pe Ion Aramă eu ocupări, Ion Aromă se do este curajul cu care regizo ţioneze în această calitate, I rul respectiv. împotriva a- j
16.00 Ra- atenţie la întîlnirea amintită vedeşte şi un hun stilist. rul înfierează fenomene a-
iiodiver- şi pentru .faptul că după pa Prin cîteva episoade, auto aacronace ce mai conturbă pe teritoriul său, cerîn- 4 cestuia au fost luate I
18.00 O- siunea eu care îşi prezenta rul poposeşte şi pc meleagu mersul încă înainte al şcolii Prestigiu, apreciere po du-i să părăsească de în l măsuri disciplinare, con- j
kzl, în eroii cărţii se vădea un rile hunedorene. la Haţeg, — instituţie de primă impor 1 farm statului disciplinar i
lenţe so- bun psiholog ; după modul rîul Strei,, oraşul Petroşani, tanţă a societăţii. Prin inter zitivă, de care se bucură dată acest teritoriu.
ojurnal ; în care în faţa hărţii Româ fiind nrin aceasta un oas mediul frumoasei şi meditati ţ MXTc". Deci, masuri ţ
an sulul ; niei preciza date, direcţii şi pete dublu : nrin prezenţa ou vei poveşti a tiparului profe i prompte, răspuns prin i
ri : 0,05- forţe militare ccţre au ac prilejul lansării cărţii ' (ca sor Ştefan Cori ei, filmul lui fapte. (D. C.) y
eaJ. ţionat în încleştarea din 1817, acţiune .meritorie a centrului Gulea atacă fără complexe
dovedea că este un bun cu de HbrârU 1), si prin perso incompetenţa, arivismul, „în-
noscător al strategiei şi tac nalele care au acţionat în virtearla" etc. Dar mult mai ) NU NUMAI
ticii militare ; după felul în important e, că există mulţi, | EVIDENŢELE...
care analiza starea României foarte mulţi adevăraţi dascăli,
în lumea capitalistă a vre Prof. E. USKAR
mii arăta o profundă Înţe ziarist-colaborator cum este Ştefan Corlei, das 4 O inventariere sumară a \
legere a politicii partidului căli , care evident vor parcur ' neajunsurilor întilnite in
ea eon- nostru de a prezenta istoria „MIELUL TURBAT" ge traectoria vocaţiei fără să ţ ferma zootehnică a C.A.P.
fie abătuţi din drumul lor.
MEDOA- aşa cum a fost, fără misti Exemplul lui Corici demon
i viitor ficări şi cu înaltă ţinută pa de Aurel Baranga strează în ultimă instanţă că ,. Rîu Bărbat denotă că
in (Con- triotică. existenţa imposturii, a falsei i aici s-a cuibărit o serica- -i
Teatrul naţional din Cluj-
Q$ANI : Acum, după ce am întors N ar oca, prezintă luni, "7 fe Principialităţi sini vremelnice, / să doză de comoditate şi
tele ai şi ultima filă a romanului bruarie, orele 17.00 şi 20.00 ia în confruntarea dintre .adevă * lipsă de răspundere.
de acasă „Trecătoarea de fier", pe rata chemare pentru catedră
? rece care autorul ne anunţă că îl Casa dc cultură din Deva, şi rutina ruginită, blindată de Pe lingă că la punctul
II: tin va continua intr-o nouă lu spectacolul „Mielul turbat" de dosare, suflul nou învinge. t de însămînţări nu se ţi-
Aurel Baranga, într-o nouă
de lună crare ..Cîmpia de foc", pot Şi aşa este drept, pentru că ’ ne o evidenţă la zi a mon
*e tîrzie snune că intre gîndurile au versiune scenică. în rolul aceasta este caracteristic tim
fLCAN : torului exprimate şi în carte, principal evoluează actorul pului nostru. telor şi a fătărilor, nu s-a
Dorel Vişan, celelalte roluri
oresc) ; există o corespondenţă direc ' DipcOlo de virtuţile artisti făcut lotizarea animalelor
legendei tă, reuşită, fericită. Meritele fiind susţinute de Gelu Bo.s- ce ale Ulmului, acesi adevăr, i pentru recondiţionare, iar
3A : Ah cărţii le găsim în minuţiozi dan-Ivaşcu, Radu Iţcuş, Ion răspicat articulat. cucereşte Spitalul unificat Vulcan. La secţia maternitate, medicul * starea de întreţinere a o-
(Mun- tatea din descrierea operaţi Marian. Petre Băcioiu. Maria indiscutabil in „Iarba verde specialist ginecolog Vaier Pop — detaşai temporar, dc la
: B. D. unilor militare îmbinată cu Munteanu. Marietta Gaşoar, de acasă". clinica din Cluj, în Valea Jiului, în cadrul măsurilor luate \ vinelor arată că această
(7 No- autenticitatea documentelor Petru Don tos. Ionel Bariu, de partid pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale a mineri l specie este aici cam vi-
lorsarul .reproduse .parţial, din care În Octavian Cosmuţa, Gheorghe AL. COVACI lor şi familiilor lor — şi medicul Eva Vasilca, în timpul ’ tregită. Consiliul popular ţ
(Steaua -J obişnuitei vizite periodice.
tentatul \ comunal Pui şi conduce- t
’atria) ; i. rea unităţii respective nu <
peceţi, } consideră oare că trebuie 1
; GEO-
il cie la O reţea sanitară dezvoltată, eu servicii multiple, 1 întreprinse măsuri pentru l
asa dc ^ mai buna organizare a i
3 inii na. activităţii şi rentabilizarea *
u 1 a l); ' acestui sector? (N. Tîrcob). ţ
erifului veghează la starea de sănătate a populaţiei
4LAN :
asa de | „MÎŢA-N SAC" ^
Ţinutul
reşul) ; sînt edificatoaie. Cazurile tâţile necesare de sînge şi l Copii fiind, ne jucam, i
ul (Lu- Populaţia judeţului Hune rială a activităţii de sănătate, lişti de mare prestigiu de la
Cuibul doara, numărind peste 530 deja existentă în ceie două clinicii© de renume din'ţară noi de îmbolnăviri au scăzut derivate, asigurarea perma 1 adesea, de-a „mîţa-n 1
acrul) ; mii ds locuitori, beneficiază municipii —, spitalul de 200 are darul să aducă orientări in 1977 faţă de anul prece nenţei sanitare cu cadre me l sac". Dădeam cîţiva bă- ţ
-de serviciile unei reţele de de paturi de la Haţeg, poli superioare în activitatea de dent de la 933 la 716 la mia dii, pînă la orele 20 în toate ţ nuţi, primeam un plicu- i
sănătate în general bine pu clinica de la Călan şi baza profilaxie ca şi în cea curati de locuitori, iar morbiditatea unităţile sanitare teritoriale, i leţ şi, înăuntru, ne aştep- 1
se la punct, a cărei activita de tratament de la băile Va vă. Perfecţionarea, specializa cu incapacitate temporară de stabilirea pe bază de pro I ta surpriza : monede, ţ
te tinde, aşa cum o cer do ta, aflate în construcţie, stau rea sînt o necesitate vitală muncă a scăzut in judeţ cu gram a personalului de ser \ bomboane, abţibilduri etc. 1
cumentele de partid, să-şi mărturie palpabilă pentru o pentru fiecare cadru medical. 130 000 zile. viciu la domiciliu pe timpul I D.e-a .„rriîţa-n sac" se )
pentru
Vreme instaleze centrul de greutate realitate de necontestat : sta Ea se realizează ' continuu în Sectorul de sănătate al ju nopţii sînt măsuri ce trebuie / joacă şi vînzăioarea de Ţ
varia- pe profilaxie. Evident, aceas rea de sănătate a minerilor, judeţ, prin stagiul de prac deţului, astfel dotat, are de înfăptuite în cursul acestui an ţ ia magazinul de legume l
Vor tică în policlinicile de la ni rezolvat în continuare cîteva pentru îmbunătăţirea calităţii l şi fructe (fără număr) din !
izolate tă cerinţă este pe deplin jus siderurg işti lor, constructorilor,
î. Vîn- tificată, ca o „investiţie de energeiicienilor, a tuturor oa- velul municipiilor, a medici- probleme, de atins cîteva o- asistenţei medicale de ur ) Deva, B-dul Dr. P. Gro- i
t din prevedere" cu cîştig sporit genţă. j za (lingă unitatea Loto-
ntensi- pentru populaţia, a cărei bu Prevenirea şi combaterea pronosport). Joi „miţa în •
km/h. SUB SEMNUL ÎNALTEI GRIJI sac" s-a prezentat sub
între nă stare de sănătate se men bolilor transmisibile, îmbună
grade, ţine la parametri ridicaţi, ca tăţirea profilaxiei şi asisten formă de... salată verde.
îaximă şi pentru societate, ale cărei FATĂ DE OM ţei medicale în boli cronice, „Cinci bucăţi, vă rog, şi
resurse financiare alocate în degenerative ca diabetul, hi o pungă de hîrtie". Vîn-
>ruarie pertensiunea arterială, car zătoarea a introdus în
căldu- acest scop se valorifică supe
nporar rior. Cîteva cifre reflectînd ca menilor muncii din judeţul tor specialişti din unităţile te bieclive de pe urma cărora diopatia reumatismală şi al * pungă salata, printre
tmnala pacitatea prezentă a reţelei Hunedoara se bucură de o ritoriale mai mici, prin per va beneficia tot starea de să tele face obiectul unui com care o bucată ce nu
b for- nătate a populaţiei. Astfel,
sanitare a judeţului sînt e- deosebită grijă. Aparatură în fecţionarea în cursuri postuni plex de măsuri la înfăptui putea fi considerată i
relativ dificatoare în ceea ce priveş valoare de peste 4 milioane versitare a unor cadre de va pentru creşterea eficienţei a- rea cărora sînt chemate să-şi / marfă. Cînd am dat peste
varîa- te grija deosebită g partidu lei, medicamente şi mate loare (81 în anul 1977). sistenţei medicale la locul de aducă concursul nu numai ) „surpriză", magazinul era
vor lui şi statului nostru faţă de riale sanitare în valoare de Toate aceste acţiuni care muncă trebuie asigurată a- cadrele medicale ci şi orga închis. Am rugat vînzătoa-
npora- sănătatea populaţiei. Intrarea peste 57 milioane lei, com nizaţiile de sindicat, de Cru
din au drept scop final crearea sistenţa medicală pe ture in re.a să ne primească
ă la în funcţiune în a doua jumă pletează efortul financiar fă de premise ca asupra stării marile întreprinderi, îmbună ce roşie, organismele de con pentru a-i demonstra fap
tate a anului trecut a com cut anul trecut de bugetul de sănătate a oamenilor să tăţirea dotării cu aparatură şi ducere colectivă ale unităţi \ ta. N-a vrut. Dimpotrivă,
plexului spitalicesc de 700 statului pentru acest scop. se intervină cu deplină auto instrumentar de urgenţă şi de lor. ne-a trintit uşa de la ma
paturi cu policlinică şi labo încadrarea reţelei sanitare ritate ştiinţifică, se realizează investigaţie a dispensarelor de în anul 1978 şi următorii, se gazie în nas. Ce-ar fi ca,
rator de la Petroşani, de a cu personal de specialitate, cu un efort financiar însemnat întreprindere şi cabinetelor vor pune în funcţiune obiec ) intr-un pliculeţ pe adresa li
cărui dotare s-a ocupat per cu pregătire superioară sau din partea statului şi cu efor de medicina muncii. Totoda tive de .mare însemnătate l vînzătoarei Potop să so-
sonal secretarul general al medie, se situează in vecină turi suplimentare din partea tă, se va acţiona asupra îm pentru baza materială a acti i sească o surpriză, care
partidului, tovarăşul Nicolae tatea calificativului optimă, medicilor. bunătăţirii condiţiilor de mun vităţii medico-sanitare în ju 1 să-i amintească de buna
din Ceauşescu, vorbeşte despre anual ea completindu-se prin Fără discuţie, intervenjn- că în mediile nocive. De o a- deţ. Realizarea lor va însem ^ cuviinţă faţă de cumpără-
grija deosebită ce se mani promoţii noi de medici şi a- du-se printr-o asemenea ba tenţie mai mare urmează să na noi şi noi eforturi finan i tori şi faţă de meserie !
81, 37, festă pentru sănătatea mine sistente. Distribuirea judicioa ză materială, cu asemenea se bucure asistenţa medicală ciare din partea statului, toa 1 Pentru că atitudinea ne- |
rilor Văii Jiului. Noul dispen să în teritoriu a acestui po forţe de specialişti în îmbu de urgenţă şi prim-ajutor. te subsumîndu-se unui scop ţ cuviincioasă se manifestă
3, 87,
sar urban de la Deva şi cen tenţial uman de specialitate nătăţirea stării de sănătate Consolidarea secţiilor de te năbil al politicii partidului i aici, tot mai des ! (L. . : \
153 681 trul stomatologic de la Hune este o acţiune permanentă, s-au obţinut şi rezultate. Nu rapie intensivă de la spitale nostru — înalta grijă faţă de , Liciu). ţ
doara — adăugate de curind iar detaşarea temporară în împovărăm mintea cititorului le din Petroşani, Hunedoara om.
la o consistentă bază mate Valea Jiului a unor .specta cu cifre, dar două dintre ele şi Deva, asigurarea cu canti- ION CIOCLEI J