Page 85 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 85
ProîefarI dfn foafe fărlîe, unlff-vă!
ANUL XXX
NR. 6 319
DUMINICA,
26 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
ntî a tehnicii miniere CONFERINŢEI UNIUNII ASOCIAŢIILOR
Forul suprem de condu extrage prin tăiere meca batajelor de mare capaci
cere colectivă al întreprin nică o cantitate de cărbu tate dotate cu tehnică mo STUDENŢILOR COMUNIŞTI DIN ROMÂNIA
derii miniere Vulcan a a- ne mai mare cu aproape 35 dernă.
nalizat pe larg, cu răspun la sută faţă de anul tre — Pentru a stăţpîni şi fo
derea ce caracterizează a- cut, darea de seamă a losi mai deplin şi eficient La 25 februarie, au luat cutiv, secretar al C. C. al cărora au luat fcuvîntul 109
cest harnic colectiv de mun subliniat că întregul colec tehnica din dotare — a a- sfîrşit lucrările celei de-a Xl-a P.C.R., vicepreşedinte al delegaţi şi invitaţi.
că, modul în care a acţio tiv trebuie să se mobilizeze rătat minerul Costică Po Conferinţe a Uniunii Asocia Consiliului de Stat, reprezen In continuarea discuţiilor
nat consiliul oamenilor plenar pentru găsirea ce pa, şef de brigadă din sec ţiilor Studenţilor Comunişti tanţi ai conducerii unor mi generale pe marginea pro
muncii pentru creşterea lor mai bune căi şi soluţii torul 7 — este necesar ca din România, ale cărei dez nistere, instituţii centrale, or blemelor înscrise pe ordinea
producţiei de cărbune, prin în vederea introducerii la organul de conducere co bateri s-au desfăşurat sub ganizaţii de masă şi obşteşti. de zi a Conferinţei au mai
extinderea şi folosirea e- timp a utilajelor prevăzu lectivă a minei, conducerile semnul importantelor sarcini La deschiderea şedinţei luat cuvîntul Suzana Gâdea,
ficientă a mecanizării, or te şi folosirii eficiente a sectoarelor şi noi toţi, să şi orientări cuprinse în cu- s-a anunţat că pe adresa ministrul educaţiei şi invăţă-
ganizarea mai bună a pro dotării existente. depunem eforturi mult spo vîntarea secretarului general conferinţei a sosit un mare mîntului, Petru Andea, pre
ducţiei şi a muncii, întă Vorbind despre experien rite pentru însuşirea mine al partidului, t o v a r ă ş u l număr de telegrame de la şedintele Consiliului U.A.S.C.
rirea ordinii şi di!scipliiinefi. ţa dobîndită în folosirea u- ritului modern, pentru cu Nicolae Ceauşescu, amplu şi organizaţiile din centre uni din centrul universitar Timi
în acest context, darea tilajelor moderne, de ma- noaşterea foarte temeinică cuprinzător program de lu versitare, institute şi facul
de seamă prezentată de a utilajelor şi instalaţiilor cru, vibrantă chemare adre tăţi, prin care studenţii îşi şoara, Ileana lacobescu, pre
tovarăşul Vasilo Busu, se de către cei care le mînu- sată studenţilor pentru a de manifestă deplinul acord cu şedintele Consiliului A.S.C. al
cretarul comitetului de ADUNĂR1 GENERALE iesc şi de cei care conduc veni cadre de nădejde, mili recomandările şi indicaţiile Institutului naţional de chi
partid al minei, preşedinte ALE OAMENILOR producţia. Creşterea calită tanţi activi în construcţia noii cuprinse în cuvîntarea rosti mie din Bucureşti, Steiian
le consiliului oamenilor ţii muncii noastre se poate orinduiri în România, în "ridi tă de tovarăşul Nicolae Corneliu Moţiu, redactor-şef
muncii, a relevat că pre MUNCI! realiza numai prin eforturi carea patriei noastre socia Ceauşescu la deschiderea al revistelor „Viaţa studen
vederile de plan privind serioase şi susţinute. liste pe trepte tot mai înalte Conferinţei şi îşi exprimă sen ţească" şi „Amfiteatru", A-
mecanizarea s-au realizat în acelaşi sens a vorbit de progres şi civilizaţie. dina Dinescu, vicepreşedinte
numai în proporţie de 79,9 re capacitate, în sectorul şi minerul Szabo Balasz, Timp de două zile, foru timentele de profundă dra al Consiliului U.A.S.C. din
goste şi ataşament faţă de
la sută la încărcarea me 8 investiţii, inginerul Iu miner şef de brigadă în mul democratic al tineretu conducătorul iubit al parti centrul universitar Bucureşti,
canică în galerii, deoarece lian Filip,şeful acestui sec sectorul 5,. care a insistat lui universitar a analizat, în dului şi statului nostru, anga- lean Puia, rectorul Institutu
un număr de 5 maşini din tor, a arătat că prin apli în mod deosebit asupra in plen şi în comisii pe pro lui agronomic „Petru Groza"
cele 17 existente în dota carea indicaţiilor date de to teresului ce trebuie acor bleme, activitatea asociaţiilor jîndu-se, in acelaşi timp, să din Cluj-Napoca, Gheorghe
ridice întreaga activitate uni
re nu au funcţionat. Tă varăşul Nicolae Ceauşescu, dat integrării în muncă şi studenţilor comunişti, marile Copos, preşedintele Consiliu
ierea mecanizată în abata secretarul general al par sprijinirii noilor încadraţi răspunderi ce revin acestora versitară la înălţimea cerin
je s-a realizat în proporţie tidului, cu prilejul vizitei în minerit. în direcţia perfecţionării în ţelor formulate de secreta lui A.S.C. al Institutului de
de numai 74,3 la sută, pen de lucru făcute la mina Mai mulţi participanţi la tregii activităţi de formare şi rul general al partidului, învăţămînt superior din Ora
tru că unele din combinele Vulcan, în ultimul timp discuţii, printre care şi to educare comunistă, revoluţio în documentele Conferinţei dea, loan Merca, preşedin
U.A.S.C.R.
din dotare nu au funcţio s-au obţinut cu combina de varăşii Nicolae Popa, lăcă nară a studenţilor. tele Consiliului A.S.C. al In
nat permanent, iar o parte înaintare în steril, viteze tuş şi maistrul minier Sîmbătă, lucrările Conferin Apoi, tovarăşul Mihai] Vîr- stitutului de subingineri di.n
din -ele nu au obţinut ran de peste 5 ml pe zi în ga Gheorghe Stoican. şeful ţei s-au desfăşurat în plen. tosu, secretar al Consiliului Reşiţa, Ştefan Szitas, secre
damentele prevăzute. La lerie dublă, ceea ce repre sectorului 12 au arătat în U.A.S.C.R., a prezentat sin tar al Consiliului U.A.S.C. al
susţinerea în abataje s-a zintă un record pentru mi cuvin tul lor că există mul La lucrări au participat to teza dezbaterilor desfăşurate, Academiei de studii econo
înregistrat o realizare de na Vulcan şi chiar pentru te posibilităţi pentru ex varăşul Emil Bobu, membru v-ineri după-amiază, în comi mice din Bucureşti, Carmen
numai 84,1 la sută, iar pro Valea Jiului. în adunare tinderea în continuare a al Comitetului Politic Exe siile pe probleme, în cadrul
ductivitatea obţinută cu s-au dezbătut pe larg de micii mecanizări îndeosebi (Continuare in pag. a 4-a)
complexele mecanizate s-a către tovarăşii Florea Pe
situat sub nivelul posibi tri şor, miner şef de bri la unele lucrări auxiliare
de La fronturile de lucru,
lităţilor. Totodată, arătînd gadă în sectorul 2, Aurel în transport şi în depozite.
că în acest an cea mai ma Pietroiu. secretarul organi PROGRAM SPECIAL
re parte a lucrărilor de zaţiei de partid din secto Adunarea generală a oa In scopul unei mai bune
deschidere şi pregătiri vor rul 3, Mihai Constantin, menilor muncii de la I.M. aprovizionări şi serviri a
fi executate cu combine de maistru miner în sectorul Vulcan, caracterizată prin- populaţiei din D e v a ,
I.C.S.M.I. a luat iniţiativa
înaintare şi maşini de în 4, inginerul Alexandru tr-im spirit de exigenţă ca magazinele cu mărfuri
cărcat iar în abataje se va Blaj, şeful sectorului 3, sporită şi înaltă răspunde nealimentaro din centrul
Constantin Mareş, maistru re muncitorească şi prin comercial principal ai ora
energetic în sectorul 1 ,To- tr-un mare număr de pro şului să fio deschise şi
ABATAJUL — LOCUL puneri valoroase, a reflec luni dimineaţa, Intre ore
dor Mocuţa, şef de echipă le 8—12, cînd in mod nor
DE ACŢIUNE .lăcătuşi, inginerul Nico- tat hotărîrea fermă a în mal erau închise. Magazi
tregului colectiv de muncă
’lae Radu, directorul tehnic nul „Ulpia“ va fi deschis şi
COMUNA mecanic şi alţi vorbitori, de a depăşi greutăţile care duminica, între 8—12. Uni
tăţile I.C.S.M.I. oferă cum
A MINERILOR • neajunsurile care mai exis mai există, de a îndeplini I.M.C. Deva — secţia tuburi premo. Comunistul I.iviu părătorilor, po lingă alte
exemplar sarcinile de plan
tă în asigurarea pieselor de mărfuri şl produse solici
ŞI CADRELOR schimb, necesitatea organi şi angajamentele mobiliza Mol do van lucrează la o maşină de armare transversală a tate şl un bogat sortiment
tuburilor
premo.
El
realizează
permanenţă
şi
planul
în
cadouri
şl
do
mărţişoaro
DE CONDUCERE zării superioare a produc toare luate în întrecerea execută lucrări de o foarte bună calitate, fiind fruntaş în pentru 1 şi * * martie.
socialistă.
ţiei şi a muncii şi plasării întrecere pe 1977. Foto: VIRGIL ONOIU
cu efective complete a a- M. CRiSTESCU
PROMOŢIE DE LĂCĂTUŞI
Zilele trecute, un grup de
16 muncitori, de la I. M.
Lupeni au absolvit un Fapte care poartă pecetea anilor noştri De-o virstă cu veacul
curs de calificare în meseria
de lăcătuşi-mecanici de mină. Platforma oţelăriei e- ca aceasta, tovarăşe mais tă şi Nicolae Feidiu, as Nu demult, întreg jude
Printre aceştia se numărâ şi tectrice a C.S. Hunedoara. tru ? tăzi deveniţi maiştri pre ţul nostru şi împreună cu
minerul şef de brigada Mihai Lumini puternice, emana- Mi-a răspuns zîmbind : cum şi a multor altora noi telespectatorii din toa
Nistor din sectorul IV, care în te de metalul incandes — Nu de mult. Numai care sînt oameni de nă tă ţara au avut ocazia de
curind se va înscrie şi la cent, proiectau siluetele de 29 de ani... Apoi mi-a dejde ai secţiei, i-au a- a-l vedea pe micul ecran
cursurile de electricieni de oamenilor undeva sus, pe vorbit de aceşti 29 de ani dus satisfacţii nebănuile. pe moş Toader Dragoşa,
mină. Alături de el, au mai scheletul metalic al ha de parcă mi-ar fi vorbit Exemplu de conduită la unul dintre veteranii sa
absolvit cursul de lăcătuşi lei şi, privindu-le, îmi a- nu de ani, ci de zile. locul de muncă, în fami lului Ţebea. Prezent în
Troian Bărbat, Alexandru Fo- părea în faţă un joc al De peste 29 de ani Tra lie şi în societate, fruntaş cadrul emisiunii „Antena
dor, Steiian Grigorescu, loan mişcărilor, da o originali
Niciu, care în curînd vor lu tate aparte. La cuptorul 1 Concursul ziarului „Drumul socialismului"
cra cu combine şi complexe se evacua o nouă. şarjă
mecanizate. de otel. Şuvoiul lichid,
CĂRBUNE PESTE PLAN bolborosind năprasnic, se
în efortul pe care colecti avînta în oala de turnare.
vul minei Lupeni îl face pen Din spatele unei sticle de
tru îndeplinirea şi depăşirea cobalt, doi ochi „fixau"
sarcinilor de plan, un număr această imagine, urmărind
crescînd de sectoare şi bri fiecare mişcare a jetului ian Iov lucrează în ace în întrecerea socialistă, vă aparţine", omul de-o
găzi realizează producţii spo de oţel. Evacuarea, ca laşi loc de muncă, iar de maistrul Traian Iov este virstă cu veacul a ampli semnat sub Gorunul lui
rite de cărbune. Astfel, numai dealtfel toate operaţiunile aproape 15 este maistru unul dintre oamenii mun ficat emoţia în sufletul IToria, la Ţebea.
în ziua de 22 februarie, 3 procesului tehnologic de pe schimbul „A". A ştiut cii cu care colectivul nos telespectatorilor. Moş Toader Dragoşa es
din sectoarele minei au ra fabricare a otelului, tre întotdeauna cum să lu tru se mindreşte pe bună Cine este moş Toader ? te, de multă vreme, custo
portat depăşirea sarcinilor de buie să se încadreze în creze cu oamenii, a ştiut dreptate. Fiul unor oameni săraci dele complexului muzeis
plan. Este vorba de sectorul timp şi omul din fata să caute şi să găsească ca Faptele sale poartă pe din Ţebea, născut în 1900, tic de la Ţebea, ghi-
II, care în această zi a dat mea, care nu este altul lea cea mai potrivită că cetea anilor, a anilor a- o dată cu veacul 20. S-a dul-rapsod al Tebei. E
cu 161 tone de cărbune mai decit maistrul Traian Iov, tre sufletul lor, ceea ce a ceştia frumoşi de muncă ataşat din copilărie, cu de-o virstă cu veacul, dar
mult şi de colectivele sec ştie lucrul acesta. Il ştie atras după sine stima şi şi satisfacţii, de bucurii şi trup şi suflet, de neamul întîmpină şi conduce tu
toarelor III şi VII, care au ex faptic. Cînd ultimul strop preţuirea acestora faţă de împliniri, a anilor noştri său. Fecior fiind, Toader riştii cu vioiciune prin
tras cu 43 şi, respectiv, 57 to de metal s-a scurs de pe maistrul lor. Răbdarea şi petrecuţi împreună în oţe- Dragoşa a participat la Pantheanul moţilor. Şi-a
ne cărbune peste prevederile jgheab, un zimbet i-a lu priceperea cu care s-a o- lăria electrică. adunarea populară din câştigat personalitatea prin
planului. Printre brigăzile ca minat faţa. Profiţind de o cupat de pregătirea pro Alba lulia, din 1918. Dru
re au obţinut rezultate mai clipă de răgaz, m-am a- fesională a multora dintre NICOLAE AVRAMESCU, mul, dus-întors, l-a făcut Prof. NICOLAE CRISTEA
bune se numără cele condu propiat de el. L-am în tinerii care au crescut sub maistru principal la pe jos. In 1935 era martor
se de : loan Budiliceanu, Si trebat : ochii săi, aşa cum este ca oţelăria electrică a la formarea Frontului Baia de Criş
mian Rusu, Nicolae Vârzaru, — De mult face fi mun zul tovarăşilor Ion Trăi C.S. Hunedoara Popular Antifascist ce s-a (Continuare in pag. a 3-a)
Marin Ciochia şi altele.
