Page 89 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 89
Prolefari din foafe iările, uniii-vă !
ANUL XXX
NR. -6 320
MARŢI,
23 FEBRUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
Analiză exigenta, evaluare realistă SEPARATOR
ELECTROMAGNETIC
REALIZAT LA E.M. DEVA
a rezervelor, angajare unanimi în cadrul activităţii
de creaţie tehnico-ştiin-
ţifică menită să asigure
pentru sporirea producţiei de ciriiune creşterea eficienţei eco
nomice a producţiei, La
Exploatarea minieră De
va s-a realizat, cu spri
Prin adunarea generală a adunarea a reliefat cu preg accentuînd asupra sarcinilor jinul specialiştilor de la
oamenilor muncii pe Combi nanţă sprijinul acordat de hotăritoare pentru îndeplini Institutul de cercetări şi
natul minier Valea Jiului s-a conducerea partidului şi sta rea planului şi angajamente proiectări miniere din
încheiat dezbaterea largă ca tului, personal de tovarăşul lor pe acest an : realizarea localitate, un separator
re a avut loc în toate între Nicolae Ceauşescu, secreta integrală a prevederilor de electromagnetic. Noul
prinderile miniere, asupra ac rul general al partidului, cu plan la lucrările de deschi aparat, a cărui fabrica
tivităţii ' desfăşurate şi rezul prilejul vizitelor de lucru din deri şi pregătiri, conducerea ţie este asigurată de în
tatelor obţinute în anul 1977, anul trecut pentru mecaniza atentă a mişcării fronturilor treprinderea de utilaj
precum şi a măsurilor nece rea mai rapidă a lucrărilor de lucru în vederea creării minier şi reparaţii, asi
sare pentru îndeplinirea in miniere, asigurarea forţei de unei rezerve pentru preveni Atelierul de reparaţii maşini electrice de la C.S. Hune gură separarea mine
tegrală şi în condiţii de efi muncă, perfecţionarea pregă rea lipsei de front in cazul doara. Lăcătuşul şei de echipă Valerian Andrei şi Ioan Po- reului de fier din steril
cienţă sporită a prevederilor tirii profesionale şi creşterea apariţiei unor eventuale greu pescu montează o maşină electrică de 10 kff. în condiţii deosebit de
planului pe cel de-al treilea productivităţii muncii în ve- tăţi, înfăptuirea cu maximă avantajoase şi înlocu
a<n al cincinalului la produc răspundere a programului de ieşte cu succes instala
ţia de huilă. mecanizare şi folosirea depli Placaj şi dale realizate peste plan ţiile similare din im
Desfăşurată în prezenţa to Adunarea generală nă şi eficientă a întregii do port.
varăşului Vasile Patilineţ, taţii — condiţie esenţială a Personalul muncitor sînt de calitate tot mai UNITĂTI
membru supleant al Comite a oamenilor muncii realizării planului la cărbune de la întreprinderea bună, apreciate de be SPITALICEŞTI DE
tului Politic Executiv al C.C. şi a productivităţii muncii fi „Marmura" Simeria a neficiari. Aşa se face RECUPERARE
ol P.C.R., ministrul minelor, pe Combinatul zice în acest an —, intensifi început mult mai bine că de ia începutul anu
petrolului şi geologiei, adu carea acţiunilor pentru pre acest an de muncă. Sar lui aici s-au realizat în La Iaşi şi-a început,
narea generală a oamenilor gătirea muncitorilor care lu cinile producţiei zilnice plus 2 899 metri pătraţi de curînd, activitatea
muncii din unităţile Combi minier Valea Jiului crează cu complexe mecani sînt îndeplinite şi depă de placaj finit din mar Spitalul de recuperare
natului minier Valea Jiului a zate şi alte utilaje moderne. şite cu regularitate, con mură şi 8 950 metri pă — care alături de cel
analizat, într-un spirit de stant bine, produsele din Cluj-Napoca se în
derea sporirii producţiei de 5-a insistat mult pe aprovi traţi dale mozaieate. scrie între primele uni
înaltă exigenţă şi răspundere, cărbune, pentru îmbunătăţi zionarea corespunzătoare a tăţi de acest fel din ţa
activitatea consiliilor oame rea condiţiilor de muncă şi fronturilor de lucru, îmbună ră. Specialiştii îşi pro
nilor muncii şi a colectivelor de viaţă ale minerilor. tăţirea asistenţei tehnice, în pun să redea pacienţi
de muncă din unităţile com Participanţii la dezbaterile deosebi la brigăzile şi sec lor, după caz, posibili
binatului, a aprobat obiecti din adunarea generală au toarele rămase în urmă, în ÎN ZIARUL DE A Z I : tatea de a-şi relua acti
vele de plan, angajamentele analizat modui în care se ac tărirea disciplinei tehnologi (P Sub semnul înaltei griji faţă de om \ vitatea anterioară, efec
luate în întrecerea socialistă ţionează pentru aplicarea ce şi de muncă. Concomitent tuarea unei munci mai
şi programul actualizat de programului de măsuri ela adunarea generală a anali @ Pc la ziariştii colaboratori j uşoare, ori cel puţin au
dotare tehnică a minelor cu zat pe larg şi a făcut nume © Debut sub aşteptări al divizionarelor hune- |
borat din iniţiativa secreta tonomia de viaţă de fie
utilaje, echipament şi instala rului general al partidului, roase propuneri pentru îm dorene A la fotbal [ care zi.
ţii, precum şi programul uni pentru îmbunătăţirea activi bunătăţirea activităţii econo- © Semnal ' \ (Agerpres)
tar de măsuri pentru asigu tăţii politice, economice şi mico-financiare prin realiza
rarea îndeplinirii integrale a sociale în Valea Jiului. Adu rea de economii la cheltuie
planului şi angajamentelor. narea generală a relevat po lile de producţie, reducerea
Exprimînd sentimentele de sibilităţile largi care există consumurilor specifice de e- UN SUCCES ARTISTIC DEOSEBIT
aleasă dragoste şi recunoş în toate unităţile combinatu nergîe electrică şi pneumati
tinţă ale colectivelor de mun lui de ridicare la un nivel că, material lemnos şi îm
că miniere din Valea Jiului, superior a întregii activităţi, bunătăţirea calităţii cărbu Festivalul „Că Iu serul
nelui extras.
în încheierea lucrărilor,
îrrtr-o atmosferă de puternic
entuziasm, adunarea genera
lă a adresat Comitetului Cen
tral al partidului, tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU, o te
legramă prin care exprimă
sentimentele de aleasă dra
goste şi recunoştinţă ale mi
nerilor faţă de secretarul ge
neral al partidului —, miner
de onoare al Văii Jiului —
împreună cu adeziunea lor
deplină la întreaga politică
internă şi externă a partidu
lui şi hotârîrea neclintită de
a munci cu dăruire şi pasiu
ne pentru înfăptuirea Progra
mului partidului.
„Minerii, întregul personal
muncitor din unităţile Com-
E.M. Ţebea. Un nou transport tic goale intră în subte
ran. Peste citeva ore, aceşti vagoncţi vor reveni la ziuă cu Aspect de la parada portului popular ce s-a desfăşurat la Deva. Trec căiuşcril de Ia
bogăţia adîncurilor, cu hărnicia minerilor. (Continuare in pag. a 2-a} Oră.ştioara de Sus. Fol ° : V™GIL ONOIU
I NOI CURSE donatorilor onorifici, pre I Străvechiul joc al că- lizarea de înregistrări,
* DE CĂLĂTORI cum şi în organizarea acti * luşerilor a constituit din dezbateri tematice etc.
I de la o si la alta vităţii educatlv-sanitare. Ce I nou un prilej de îneînta- La finala din acest an
lor prezenţi le-au fost fă
* Pentru a veni în spriji cute cunoscute principalele % re pentru cei care au a- au participat un număr
autobaza
I nul călătorilor, circulaţie scena noii săli pentru acti obiective şi sarcini ce stau \ sistat la confruntarea fi de 18 formaţii de călu-
în
Brad
pune
organizaţiilor
a
din şeri hunedorenc, selecţio
căluşarilor
nală
faţa
in
de
Hi noi mijloace de transport. vităţi cultural-educative, ar PENTRU Cruce roşie şi a fac * Transilvania. începută nate din fazele prelimina
Pentru oamenii muncii ve
I niţi la odihnă şi tratament tiştii din Călan au oferit APICULTORII DEVENI torilor colaboratori pe li I sîmbătă la Lonea, finala re, precum şi un număr
familiilor
* in staţiunea Vata se per constructorilor şi „Bucură-te, Duminică, în sala mică nia activităţii educaliv-sa- * a continuat la Deva, prin- de 14 echipe din alte
spectacolul
lor
nitare,
conform
planului
I manentizează, inccpînd de ţară mîndră", realizat de a Consiliului popular jude unic de educaţie sanitară a I tr-o adevărată „duminică nouă judeţe transilvane.
la 1 martie a.c., cursa di
rectă vata—Deva şi retur, taraf, solişti vocali, dansa ţean, „Cercul apicol" din Comitetului judeţean de * folclorică“ întinsă pe du Dar, indiferent de portul
cu plecări din Vata Ia o- tori populari, orebestro de Deva a organizat, pentru partid. < rata a aproape opt ore. popular specific zonei
\ rele : 5,40 : 11 şi 15,30, iar muzică uşoară şi formaţia amatori, o interesantă dez s „căluşerul“
batere pe tema „Metode de
folk.
Atît
dimineaţă,
cit
% din Deva Ia orele : 9,30 ; tratare a familiilor de al „CEL MAI BUN i după-amiază, parăzile şi etnografice,
e- demonstrează un adevăr :
14,30 şl 19. Tot de Ia 1 mar
I tie, pentru muncitorii din IN SPRIJINUL ORIENTĂRII şi a parazitului varoatoză". MECANIC" s chipelor de căluşari şi a- originea comună a artei
bine
împotriva
nosemozet
de
pe
* satele lucrează Crişul Alb, PROFESIONALE Comitetul U.T.C. de la u- I poi spectacolele de pe populare româneşti.
caro
la
Brusturi
I şi Luncşoara (Hălmagiu), A ELEVILOR INSTRUIREA ACTIVULUI zina nr. 7 din C.S. Hune * scena Casei de cultură din „Festivalul căluşerilor
vor circula mai multe curse DE CRUCE ROŞIE doara, în colaborare cu Con Deva au adunat din nou transilvăneni — ne de
siliul oamenilor muncii, au I
regulate cu plecări din Brad
i la orele : 14,45 şi 18,50 spre generală trecute, la Şcoala DIN JUDEŢ ' organizat un interesant * mii de spectatori, demon- clara la sfîrşit Anca
Zilele
Petru
„Dr.
Gro-
strînd popularitatea aces
Brusturi şi 12 şl 17,15 spre
cercetătoare
Giurchcscu,
concurs „Cuie ştie cîştigă",
Ieri, a avut- Ioc Ia Deva
Luncşoara (cu întoarceri în za“ din Deva a avut loc instruirea preşedinţilor co cu tema : „Cel mai bun \ tui joc vechi, dar mereu la Institutul de etnografie
o întilnire a elevilor din
aceeaşi zi). clasele a VllI-a de la a- misiilor de Cruco roşie din mecanic de locomotivă". s proaspăt. Costumele, stri
şi dialectologie din Bucu
I ÎN MIJLOCUL ceaslă şcoală şi a părinţi judeţul nostru. în cadrul După o interesantă şi in \ găturile, accesoriile şi reşti — şi-a cîştigat un
lor lor cu reprezentanţi ai
instruirii au fost prezenta
structivă întrecere pe pri
au
însemnat, loc important în contex
1 CONSTRUCTORILOR liceelor de specialitate din te informări privind preo mele locuri s-au clasat în I coregrafia de'spectacol, o- tul cultural al ţării. A-
municipiu, acţiune care a
dincolo
cuparea comisiilor de Cru
ordine mecanicii de loco
ca
avut
temă
orientarea
Duminică, formaţiile ar profesională a elevilor. Tot ce roşie în organizarea şi motivă Viorei Tăsală, Tra- * biecl de studiu pentru ceastă manifestare jude
coordonarea activităţii ; în
ian Ronta şi Ştefan Mara.
î tistice ale Casei de cultură cu acest prilej cei pre organizarea, dotarea şi in Câştigătorilor li s-au înmî- I folclorişti şi etnografi so cată tematic, a avut da-
în
Călan
aflat
din
s-au
* mijlocul constructorilor de zenţi au audiat o expunere struirea formaţiilor sanita nat uremii in obiecte. (V. siţi în judeţul nostru din
curentă
legislaţia
privind
re ; în activitatea de do
GRIGORAŞ, zlarist-colabo-
Capitală şi din alte ju
I la Rîu Mare-Retczat. Pe referitoare la învăţămînt. nări de sînge şi recrutarea ra*or). I deţe pentru filmări, rea fConlinuare în pag. a 3-a)
*
