Page 9 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 9
Proletari din toate Jările, unlfl-vă!
ANUL XXX!
NR. 6 299
VINERI,
3 FEBRUARIE
1978
4 pagini —.30 bani
încheierea Consfătuirii de lucru Tovarăşul IIICOIAE CMSfSCII
» >
cu prinii-secretari şi secretarii cu prob eme
a primit pe ministrul afacerilor
agricole ai comitetelor judeţene de partid externe ei Republicii
Populare Bulgaria
In prezenţa tovarăşului Nicolae Paul Niculescu, Gheorghe Pană, ferinţei Naţionale alo partidului
Ceauşescu, joi dimineaţa au conti Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheor privind dezvoltarea şi moderniza
nuat în Capitală lucrările Consfă ghe Rădulescu, Leonte Răutu, Vir- rea agriculturii, sporirea mai rapi T o v a r ă ş u l Nicolae niei şi Bulgariei de a con
tuirii de lucru cu primii-secretari şi gil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, dă a producţiei de cereale, plante Ceauşescu, secretar general tribui' activ şi în viitor la
secretarii cu problemele agricole ai Ştefan Voitee, Constantin Dăscăles- tehnice, legume şi fructe, a şepte- al Partidului Comunist Ro consolidarea cursului spre
comitetelor judeţene de partid, con cu. lului şi producţiei animaliere. Ei au mân, preşedintele Republicii destindere şi cooperare, la
Socialiste România, a pri
promovarea unor relaţii in
vocată din iniţiativa secretarului In sală se aflau membri supleanţi prezentat atît realizările obţinute, mit, joi după-amiază, pe mi ternaţionale noi, a unei po
general al Partidului Comunist ai Comitetului Politic Executiv, se cît şi unele neajunsuri existente în nistrul afacerilor externe litici de deplină egalitate,
Român. cretari ai C.C. al P.C.R., membri ai diferite sectoare ale activităţii agri al Republicii Populare Bul respect şi colaborare între
La lucrările din ziua de 2 februa C.C. al P.C.R., ai guvernului, con cole, au expus măsuri şi soluţii pe garia, Petăr Mladenov. naţiuni, ia soluţionarea in
interesul popoarelor a pro
rie au luat parte, de asemenea, ducători de instituţii centrale, or care îşi propun să le adopte în ve în timpul întrevederii s-a blemelor care confruntă o-
membrii Consiliului Naţional al A- ganizaţii de masă şi obşteşti, ac derea lichidării rămînerilor în ur exprimat deosebita satisfac menirea, la realizarea unor
ţie faţă de extinderea şi a-
griculturii, ai organelor ce intră în tivişti de partid şi de stat. mă, au făcut propuneri de îmbună dîncirea continuă a relaţii măsuri efective de dezarma
Tovarăşul Manea Mănescu, mem tăţire a activităţii organelor agrico lor de prietenie trainică şi re, în primul rînd de dezar
componenţa acestuia, alte cadre din mare nucleară, pentru crea
bru al Comitetului Politic Executiv le judeţene şi centrale, a altor or colaborare dintre ţările,
agricultură, membri ai organelor al C.C. al P.C.R., prim-ministru al partidele şi popoarele noas rea unui climat de pace şt
de conducere din producţia şi cer ganisme de stat, în vederea înde securitate, in Europa şi în
guvernului, preşedintele Consiliului plinirii în cele mai bune condiţiuni tre. Totodată, a fost reafir lume.
cetarea agricolă.
Naţional al Agriculturii, a exprimat a prevederilor Programului parti mată dorinţa comună de a A fost reafirmat interesul
Sosirea în sală a tovarăşului dezvolta şi întări în contir
secretarului general al partidului dului privind creşterea într-un celor două ţări pentru reu
Nicolae Ceauşescu a fost salutată cu cele mai călduroase sentimente de ritm mai înalt a întregii producţii nuare aceste relaţii pe mul şita reuniunii de la Belgrad
tiple planuri, în folosul şi
vii şi puternice aplauze de întrea stimă şi respect, de recunoştinţă agricole. spre binele celor două ţări care este chemată să adopte
ga asistenţă. noi măsuri în vederea
pentru grija deosebită acordată a- In încheierea Consfătuirii, primit şi popoare, al cauzei socia transpunerii în practică a
împreună cu tovarăşul Nicolae cestei ramuri de bază a economiei cu vii şi însufleţite aplauze, a lismului şi progresului în Actului final de la Helsinki,
Ceauşescu, în prezidiul Consfătuirii naţionale. luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE lume. pentru dezvoltarea colabo
au luat loc tovarăşul Manea Mă- In prima parte a lucrărilor a con CEAUŞESCU. Au fost abordate, de ase rării bilaterale şi multilate
nescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tinuat prezentarea de către primi- Cuvîntarea secretarului general menea, unele aspecte ale ac rale în Baloani, pentru
tualităţii politice internaţio
transformarea acestei regi
tovarăşii Emil Bobu, Cornel Burti secretari ai comitetelor judeţene de al partidului a fost urmărită cu a- nale, relevîndu-se şi de a- uni într-o zonă a păcii şi
că, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, partid a modului în care se înde tenţie şi subliniată în repetate rîn- ceastă dală holărîrea Româ înţelegerii.
Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Jano3 plinesc, în judeţele lor, hotărîrile duri cu vii şi puternice aplauze.
Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, •Congresului al Xl-lea şi ale Con Ea se va da publicităţii.
Adunarea festivă organizată cu
prilejul împlinirii a 30 de ani de ia
Valea Jiului — raport muncitoresc:
semnarea primului tratat de
prietenie româno-sovietic
Mecanizarea lucrărilor miniere Joi după-amiază, la Clu cialitate al R.S.F.S.R., vice
După prima lună a anului radiatoare, echipament me preşedinte al conducerii cen
bul sindicatului Uzinei do
trale a asociaţiei, precum şi
trebuie însoţită de temeinica talic, obiecte şi armături sa membri ai Ambasadei Uniu
în industria hunedoreană nitare a avut loc o aduna nii Sovietice la Bucureşti.
re festivă, organizată de Co
Adunarea; a fost deschisă
organizare a muncii mitetul municipal Bucureşti de tovarăşa Eleonora Cojo-
al P.C.R., cu prilejul împli
caru, secretar al Comitetu
Rezultate de prestigiu, După vizita de lucru a se cat tovarăşul N i c o l a e nii a 30 de ani de la sem lui municipal Bucureşti al
narea
tratat
primului
de
P.C.R., care, în numele celor
cretarului general al parti Ceauşescu cînd ne-a vizitat prietenie româno-sovietic. prezenţi, a salutat delegaţia
reprezen
dar şi unele minusuri dului, tovarăşul Nicolae la noi în abataj, la IV est tanţi ai Comitetului muni Asociaţiei do prietenie so
participat
Au
Ceauşescu, în Valea Jiului,
— spunea destoinicul bri
vieto-română.
din noiembrie 1977, în ur gadier loan Sălăgean, noi cipal Bucureşti al P.C.R. şi Despre semnificaţia eveni
ai ARLUS, numeroşi oameni
asupra cărora trebuie ma dialogului purtat cu ne străduim să ne îmbună ai muncii din platforma in mentului a vorbit Petre Pre
minerii şi a indicaţiilor da
tăţim continuu munca, să
da, director general al Cen
te, acţiunea de mecanizare ne îndeplinim ritmic sarci dustrială Militari. tralei de utilaje şi piese de
Au fost prezenţi membrii
intervenit energic a lucrărilor din subteran nile. Aşa ne-am angajat în tenie sovieto-română, condu schimb.
delegaţiei Asociaţiei de prie
considera
A luat, apoi, cuvîntul V. P.
s-a
intensificat
bil. „Este necesar să se de faţa partidului, a secreta- să de V. P. Usaciov, adjunct Usaciov. conducătorul dele
pună eforturi mai susţinu al ministrului învătămînlului gaţiei Asociaţiei de priete
Luna ianuarie —• prima lemn de mină şi 552 mc te pentru creşterea produc (Continuare în pag. a 2-a) superior şi mediu de spe nie sovieto-română.
lună a anului, care are lemn pentru celuloză, a tivităţii muncii, pe baza
0 importanţă deosebită fost depăşit planul la mecanizării şi perfecţionă
pentru înfăptuirea sarci cocs şi semicocs, mine rii activităţii economice, de
nilor calitative puse în reu de fier, binale, mo producţie, să se acţioneze Hai multă grijă faţă de
faţa economiei de Con bile, ţesături, carne şi ferm pentru întărirea dis
ferinţa Naţională a parti conserve din carne, la ciplinei şi ordinii în fieca
dului, precum şi a anga alte produse. re sector do muncă — sub „cămările" magazinelor săteşti
jamentului organizaţiei Ceea ce reţine atenţia linia tovarăşul Nicolae
judeţene de partid de 5 din bilanţul pe luna ia Ceauşescu la marea aduna Zilele trecute am între lor din cooperativele de cesar, ca Gheorghe Vulcan
miliarde lei producţie nuarie este situarea pe re populară din Petroşani prins un raid prin maga consum sus-amintite. La de la autoservirea din Cer
suplimentară pe cincinal locuri fruntaşe a colecti din 9 noiembrie 1977. Aces zinele săteşti aparţinînd Certej sînt 13 magazine şi tej, Dorina Curtean de la
— s-a încheiat cu rezul velor care au avut cinstea te recomandări sînt vii în cooperativelor de consum 5 unităţi de alimentaţie librăria din comună, loan
tate de prestigiu în ma să iniţieze întrecerea pe mintea şi în conştiinţa mi Şoimuş, Hărău şi Certej. publică. In general, ele Poenar de la magazinul u-
rea majoritate a sectoa ţară — respectiv ale C.S. nerilor din Valea Jiului. Conjugînd recentele con sînt bine aprovizionate cu niversal Săcărîmb, Maria
relor şi ramurilor indus Hunedoara şi I.M. Paro- Am discutat de curînd Ia statări cu unele mai vechi, mărfurile solicitate, la Să- Benea de la Fornădie, Cor
triei hunedorene. Planul şeni —, contribuţia în Lupeni despre modul în de prin decembrie, făcute cărîmb, Vărmaga şi Mă nelia Olaru — Chişcădaga
producţiei industriale pe seninată adusă la depă oare se acţionează pentru la alte magazine săteşti, gura, undo se ajunge mai sat, Remus Moga — Bo-
judeţ a fost. depăşit cu şirea sarcinilor pe judeţ creşterea randamentelor în am putut trage unele con greu în această perioadă, holt, nici ei n-au reuşit în
24,5 milioane lei, asigu- de cnergeticicni şi de si- abataje, prin mecanizarea cluzii — magazinele săteşti a fost făcută din timp a- ultima vreme să aibă tot
rîndu-se îndeplinirea sar derurgiştii din Călan, lucrărilor miniere, mai bu sînt bine aprovizionate, dar provizionarea de iarnă. ce li s-a cerut. De ce ?
cinilor la export. precum şi preocuparea na organizare a muncii, în nu întotdeauna cu toate pro Am spus „în general", Simplu de răspuns: pen
Industria judeţului a deosebită privind ridica tărirea ordinii şi discipli dusele cerute, comenzile pentru că nici aici n-am tru că unul din depozitele
obţinut importante rea rea calităţii produselor şi nei în fiecare sector, bri făcute onorîndu-se de o- găsit lapte praf, biscuiţi, I.C.R.A. a fost în inventar
lizări şi în îndeplinirea a gradului lor de prelu gadă, schimb, front de lu bicei doar în parte, motiv napolitane, compoturi. La nici mai mult nici mai pu
planului producţiei fizice. crare. Astfel, la C.S. Hu cru. Concluzia s-a desprins pentru care la unele soli o ultimă comandă de la ţin decît o lună de zile,
Au fost realizate peste nedoara, sarcinile la oţe cu uşurinţă : minerii de la citări ţi se mai răspunde chioşcul minei Certej, ono perioadă în care stocurile
prevederi 28,4 milioane luri aliate şi de calitate Lupeni ştiu bine că side şi aşa : „Sare ?“ „Nu a- rată de I.C.R.A. în 31 ia din magazine, în mod fi
kWh energie electrică, superioară au fost depă rurgia românească are ne vem!“, „Lapte praf?" nuarie, şi care conţinea 46 resc, s-au epuizat. (La
2 348 tone fontă, 3 649 to şite cu 8 780 tone, iar la voie de mai mult cocs şi „Aşteptăm. Nu am mai articole, s-au primit... 8. multe magazine, însă, a-
ne oţel, 2155 tone lami oţel-beton cu aproape că lor, ca principali furni avut de vreo lună". Tot aşa, comenzile din 10 ceste stocuri nici nu se pot
nate, 226 tone maşini şi 6 000 tone. zori de cărbune cocsifica- Intrînd puţin mai în şi 20 ianuarie ale cofetă crea din cauza spaţiului
utilaje siderurgice, 6 268 . Rezultatele, obţinute în bil, le revine datoria pa profunzimea lucrurilor, am riei din Certej au fost o- mic în care îşi desfăşoară
metri pătraţi placaj de prima lună a anului pu triotică de a-şi amplifica e- încercat să vedem ce se norate cu... două, trei pro activitatea — Bîrsău, Bă-
marmură şi dale mozai- teau fi şi mai bune, la forturile şi hărnicia pentru întîmplă, de fapt, în re duse. Deşi sînt responsa lata, Păuliş).
cate, s-au livrat în plus a asigura ţării cărbune ţeaua de aprovizionare- bili de magazine preocu Iată, deci, cauza princi-
1 080 mc buşteni, 110 mc (Continuare în pag. a 2-a) cocsificabil mai mult şi mai desfacere a magazinelor paţi de a asigura tot tim
bun. „Aşa cum ne-a indi săteşti. De astă dată a ce pul fondul de marfă ne (Continuare in pag. a 3-a)