Page 90 - Drumul_socialismului_1978_02
P. 90
ras. 2T DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (
De la, ziariştii oclaboircitoti: Pe isrmeSe SUB SEMNUL ÎNALTEI GRIJI
mciteriaieSor
FAŢĂ DE OM
publicate
9,00 Teleşcoa
A/ă — relatări de la colectivul RITMUL DE LUCRU, 10.00 AJiiolog
tru. cop
In alb
DISCIPLINA, încă 7200 de oameni ai muncii din 11.25 Stan şi
co, lup.
nostru din comuna laia de Criş CALITATEA SE VOR judeţul Hunedoara beneficiază 12,15- Ţelcx ;
12.20
IncliiUer
ÎMBUNĂTĂŢI MEREU 16.00 lui ; Telex ;
16.05 Teleşcoa
„SĂ LUCRĂM O ZI PE LUNĂ manifestă o preocupare sus La pagina „Ritm mai in de fa 1 martie de prima etapă 16,35 Curs d<
ză ;
CU MATERIAL RECUPERAT* 1 ţinută pentru realizarea pla tens de lucru, calitate ire 17.05 La voia
nului şi onorarea exemplară proşabilă fiecărui apartament pentru
întrecerea socialistă pen a contractelor privind livrarea — cerinţe de prim ordin în 17.20 auto ; Tragem
tru realizarea sarcinilor de laptelui la fondul de stat.. In faţa constructorilor", publica a majorării retribuţiei zare Al
plan şi a angajamentelor pe tre unităţile care şi-cu achi tă în nr. 6 300 al ziarului nos 17.30 MuH ţ?
care o desfăşoară harnicul tat integral obligaţiile pe lu tru, conducerea Grupului de 17.55 Reportaj
18.25
PublicitE
colectiv de lucrători de na ianuarie şi pe cele din şantiere Valea jiului, răspun „Programul de măsuri menii' muncii din aceste 4 semnalizare de la domici 18.30 Lecţii r I
la Complexul meşteşugăresc această lună se numără de : pentru creşterea nivelului ramuri importante ale e- liu, încadrat în categoria oratorii
„Moţul" din comuna noastră C.A.P. Cărăstău, Lunca, Rişca în ceea ce priveşte lucră de trai material şi spiritual conomiei naţionale bene 6 treapta I, cu 2 201 retri rit ;
are între alte obiective şi e- şi Rişculiţa. Aceste unităţi au rile executate, ne-am preocu al întregului popor — a- ficiază de majorarea retri buţie tarifară actuală, VA 19.00 suri ; întrebări
conomîsirea materialelor. în livrat în plus o cantitate de pat şi ne preocupăm perma rată tovarăşul Nicolae. buţiilor cu una, două sau AVEA ÎNCEPÎND CU LU 19.20 1001 de £
trecerea pentru realizarea de 5 800 litri lapte marfă. De la nent pentru ridicarea nivelu Ceauşescu, secretarul ge patru luni mai devreme, NA MARTIE 2 672 LEI, CU 19.30 Tel ejurn
Roadele
economii se desfăşoară sub C.A.P. Lunca — ne spunea lui calitativ, fiind o sarcină neral al partidului — a- această devansare refloc- 411 LEI MAI MULT, LA 20.00 dului de
genericul „Să lucrăm o zi ing. Ştefan Maise — unitate trasată prin hotărîrile orga testă în mod grăitor fap tîndu-se în cîştigul fiecă CARE SE ADAUGA UN conomici
pe lună cu material recupe care a livrat în plus- cea mai nelor superioare de partid şi tul că tot ceea ce se fău rui om al muncii din ramu SPOR DE 15 LA SUTA rii — A
1 corman
rat". Această iniţiativă a or mare cantitate de lapte mar de stat. Cu toate acestea mai reşte în ţara noastră este rile respective. La majora PENTRU DEPLASĂRILE 20.25 Scară de
ganizaţiei de partid a fost fă (pesie 4 000 litri) şi carne apar unele* deficienţe, cum destinat omului, satisface rea retribuţiilor tarifare LA DOMICILIU, PLUS tor in
îmbrăţişată de întregul colec (5 000 kg), se evidenţiază în sînt cele semnalate la Uri- rii cerinţelor de viaţă ale se adăugă şi un alt efect SPORUL DE CONTINUI Brannisl;
tiv. Şi rezultatele nu au în- muncă Aurelia Ghilea, Rusa- cani, fie datorită unor ma celor ce muncesc, înfloririi nemijlocit al acesteia — TATE. 21.55 Premieră
Publici ta
tîrzia't să se arate. Astfel, în lina Oprişa, ileana Bălostea, teriale necorespunzătoare, fie multilaterale a personalită creşterile corespunzătoare Şi în INDUSTRIA PO 22.00 Valsul i
perioada 1 ianuarie — 20 fe brigadier zootehnic, membre lipsei de supraveghere din ţii umane". ale sporului de continuita LIGRAFICA sînt creşteri Arii din
bruarie a.c. colectivul com de partid, Aurica Loliş, Auri partea conducătorilor puncte înscriindu-se pe linia în te în aceeaşi unitate, a- substanţiale la retribuţii Johaaui
plexului, ca urmare a bunei ca Ticiu, Aurelia Laza, Aza- lor de lucru. făptuirii acestui; program, daosului de acord şi ale al prin actuala majorare. La 22.20 Frari z Li
Tclojurn;
organizări a muncii şi pro rie Laza, Traian Ghifea, La- a celorlalte hotărîri adop tor drepturi ce se determi Tipografia Deva, de exem
ducţiei, creşterii productivită zăr Loliş şi alţii. Pentru evitarea deficienţe tate de Conferinţa Naţio nă pe baza retribuţiilor ta plu, muncitorii încadraţi E5 * SE8HflS
p BBS
ţii şi reducerii consumurilor lor de calitate, conducerile nală a P.C.R., începînd de rifare. în categoria 0, treapta 3, Su AP
specifice, a reuşit să produ FRUNTAŞ! ÎN DIFUZAREA grupului şi ale şantierelor au la 1 martie beneficiază de Să luării cîteva exemple care au acum o retribuţie
că suplimentar faţă de pian PRESEI instituit „Joia calităţii", zi în majorarea retribuţiilor în concrete, care ilustrează tarifară de 1 980 lei, VOR
400 perechi de încălţăminte oare comisii formate din fac prima etapă alte categorii creşterile respective. în AVEA 2 295 LEI, DECI O BUCUREŞTI
şi 38 bucăţi canapele exten O activitate susţinută în tori de răspundere verifică de oameni ai muncii care INDUSTRIA MATERIALE CREŞTERE DE 315 LEI. dioprogramul
Radiojurnal ;
sibile iar avansul înregistrat munca de difuzare a presei lucrările executate şi stabilesc lucrează în industria mate LOR DE CONSTRUCŢII, LA ACEEAŞI CATEGO presei; 8,10 Cu:
faţă de planul la zi este de in rîndurile cetăţenilor o des măsurile corespunzătoare. în rialelor de construcţii, in un muncitor specialist de RIE, DAR TREAPTA 2 — lor ; 9,00 Răsi
aproape. 2 zile. Letiţia Băîtea- făşoară mulţi dintre factorii cadrul acestor acţiuni de ve dustria energiei electrice, la I.M.C. Bîrcea, încadrat CREŞTEREA VA FI DE tătorilor ; 10,
nu, Florica Sicoe, Ileana Ze- poştali ai oficiului comunal rificare s-au sancţionat maiş industria poligrafică şi in Ta categoria specială bază, 313 LEI. Şi, cu astfel de ştiri ; 10,40 IV
Bulei in de şti
riu, Maria lancu, Despina Baia de Criş. Cele mai trii şi şefii de formaţii de la dustria. celulozei şi hîrtiei. care are acum retribuţia exemple am putea conti folcloric ; 1
Butaş, Nicolae' Enciu, Ion bune rezultate. în aceas Uricani. Este semnificativ de sub tarifară lunară de 2 009 lei, nua. micră Radi o-1
Groza, Ion Borborea, de la tă activitate le obţine lu La Lupeni, datorită planu liniat că, potrivit eşalonă VA AVEA, INCEPIND CU Dînd o înaltă apreciere coteca „U“ ;
de ştiri ; 12,0
încălţăminte serie, Nerva Va- nă de lună tovarăşa Miner- lui mic din yltimii ani, staţia rii iniţiale a majorării re LUNA MARTIE 2 375 LEI, aplicării cu consecvenţă a ra folclorului
siu, Cornelia Faur, Elena Buf va Creţa, care are 154 abo de betoane a fost redusă la tribuţiilor în etapa I din iar un operator prefabri programului de creştere a Muzică, uşoar
tea, Viore! Faur, Ion Stanciu, naţi la „Scînteia", 111 la , o singură betonieră, numai actualul cincinal, industria cate din reţeaua construc nivelului de trai adoptat la 1 la 3 ; 15.
Virgil Draia sînt cîţiva dintre „Drumul socialismului" şi un pentru mortare, betoanele fi materialelor de construcţii ţii, categoria 4 bază, va de Conferinţa Naţională a rioşilor ; 16,00
1G,15 Parlidu
muncitorii meşteşugari care-şi ind asigurate de staţia Vul intra la majorare la 1 a- BENEFICIA DE O MAJO partidului, oamenii muncii 16.25 Coordonc
aduc o contribuţie însemnată număr însemnat de abonaţi la can. prilie, industriile energiei RARE DE 335 LEI — DE îşi exprimă recunoştinţa 17.00 Buletin
la realizarea sarcinilor de alte publicaţii. Asemenea re Menţinerea unei staţii de electrice şi poligrafică la LA 1591 LEI — RETRI deplină, fierbinte faţă de Memoria păir
nesc ; 18,00 <
producţie. zultate înregistrează şi Ele betoane la Lupeni nu avea 1 mai,, iar industria celu BUŢIA TARIFARA AC conducerea partidului, per 20.00 Cintâtor
eficienţă, deoarece nu ar fi lozei .şi hîrtiei la 1 iulie. TUALA, LA 192G LEI — sonal faţă de tovarăşul 21.00 Buletin
na Manaţe, Ion Gianu, Ion
MATERIAL LEMNOS lucrat la capacitate. Prin Decretul Consiliului MAJORATA. Nicolae Ceauşescu, mobili- România -— j
PESTE PLAN Loliş, Aurel Lup; loan Popa, In acest an, planul dublîn- de Stat privind recşalona- în RAMURA ENERGIEI zîndu-.şi eforturile pentru trial contenii
Cadenţe sonoi
Letiţia Misorca, Maria Mar du-se în zona Lupeni — U- rea pe ramuri şi activităţi ELECTRICE lucrează în a obţine noi .şi noi succese intr-o oră ; i
Intr-o discuţie avută cu tin, Viorica Ştefan şi alţi fac , ricani, s-au luat măsuri ca la a majorării retribuţiei pre judeţul nostru peste 2 500 în producţie, avînd profun stop muzical
ing. Traian Codreanu, şeful tori poştali. Lupeni să se monteze a doua văzute pentru etapa I 1978 oameni ai muncii. Doar un da convingere că acestea
sectorului de exploatare a betonieră cu care să se pre — măsură luată din iniţia exemplu ilustrativ pentru se răsfrîng direct în creş
lemnului, ni s-a relatat că da GATA PENTRU ÎNCEPEREA pare betoane de marcă in tiva secretarului gene creşterile: de retribuţii d.in terea bunăstării lor.
torită sîrguinţei şi răspunde ferioară în prima etapă, ur- ral al partidului, tovarăşul această ramură : Un elec
rii cu care se acţionează, LUCRĂRILOR AGRICOLE DE mind ca pe parcurs să se a- Nicolae Ceauşescu — oa- trician exploatare staţii- DOINA COJOCARU
curajului cu care. se înfruntă PRIMĂVARĂ chiziţioneze o staţie de be DEVA : M
gerul şi zăpada, au fost li toane semiautomată şi o in albe o Cast
(Patria)
H
;
vrate suplimentar peste sar Toate maşinile şi utilajele stalaţie de sortare a produ M e l o d i i l e
cinile de plan 33 mc lemn — tractoare, pluguri, grape, selor de balastieră, cu care lui (Flacăra) ;
pentru celuloză, 69 mc lemn semănătorile de porumb ş.a. să se asigure prepararea tu Ah ! Jonathî
(Constructorul
pentru PAL şi PFL, 25 mc — au fost complet reparate turor betoanelor la Lupeni. ŞANt : Porur
lemn de foc, 311 mc alte sor şi revizuite — ne-a spus to (Unirea) ; Pi
Se menţionează că atît în
timente. Şi în această lună varăşul Candin Andraş, secre anu! 1977 cit şi în perioada Noiembrie) ;
prevederile de plan se reali tarul organizaţiei de partid scursă din acest an pentru Hollywood
LUPENI : Pic
zează integral. între cei mai de la S.M.A. Sîntem gata lucrările din Lupeni şi Uri dragoste (Cui
destoinici muncitori se numă pentru a începe lucrările din cani s-au asigurat în mod co apelor (Munci
ră cei din brigăzile complexe campania agricolă de primă respunzător betoanele nece CAN : Repub
(Muncitoresc)
care lucrează în acord glo vară. Au fost ţinute cursurile sare de la Vulcan. Este a- Cînd vine se
bal, in parchetele Murgaşul de instruire profesională şi de devărat că au fost situaţii, neru) ; PETE
şi Birtin, de sub conducerea protecţia muncii; Am execu destul de rare, cînd datorită tenentu] McC
comuniştilor Gheorghe Negru tat, de asemenea, lucrările de unor defecţiuni ce s-au pro- (Muncitoresc)
Vaporul alb i
şi Ion Sida, tovarăşii Sabin fertilizare a semănăturilor de : dus la staţia din Vulcan sau BRAD : Din !
Tomşa, Aurel Iha, Gheorghe toamnă. între evidenţiaţii sta : condiţiilor atmosferice deo de altădată (;
Iga, tractorişti, Viorel Bold, ţiunii se numără I. Muntea- sebit de grele, betoanele să yard, zis „Şer
ORÂŞTI5 ; ,j t
Nicolae Aldea, Gheorghe nu sosească la timp pe şan Orfana (Flaci
Bădicu, fasonatori mecanici şi nu, Gh. Horhorea, N. Gorcea, GIU-BAI : B
mulţi alţii. V. Groza, I. Pricope, V. Popa, tier. de viaţă (Cas
Ne vom strădui ca organi HAŢEG : în
P. Betea, S. Raţ, D. Todea, 1. zarea activităţii, ritmul de e- rii (Popular)
CONTRACTE — ONORATE Cioază, V. Drăghici şi alţii. xecuţie, disciplina la puncte tra ; CALAN
EXEMPLAR nul director d
le de lucru şi calitatea lu de • nltură) ;
In fermele zootehnice ale LIVIU LUCACIU, crărilor să se îmbunătăţească I.M.C. Deva : Maşini si utilaje moderne sporesc zi de zi nivelul şi calitatea producţiei! -Zc ; _ *n zo
ILIA :■- uin li
C.A.P. din comuna noastră se NICOLAE CRISTEA permanent. Foto : VIRGIL ONOIU de altădată (
LIUC : Soart;
genlinei (Min
Fertilizarea constituie una nătoare, reducînd, în medie, ADUNAREA GENERALĂ fT —’ţSTHFS
0
din verigile tehnologice cu Cum fertilizăm pajiştile pentru a cu pînă la 53 la sută re A OAMENILOR l |®RON‘
cea mai mare eficienţă asu colta.
pra producţiei de furaje. Tre Un alt mijloc eficient de MUNCII PE
buie avut insă în vedere că obţine producţii de 2-3 ori mai mari creştere a producţiei îl con COMBINATUL MINIER Rezultatele
fertilizarea pajiştilor se deo stituie fertilizarea prin ti r- din 2G feb!
sebeşte mult de fertilizarea 1-ire. Cele mai bune rezul VALEA JIULUI
culturilor anuale, datorită de masă verde si fîn tate se obţin cînd suprafaţa Sportul stud.
modului diferit de aplicare, îngrădită cu porţile de tîrli- (Urmare din pag. 1) Poli. Tim. —
F.C.M. Reşiţa
a speciilor consumatoare şi re se calculează astfel : A.S.A. Tg. M.
a numărului mare de recolte ' lorificare a îngrăşămintelor un rol important asupra efi seşte pajiştea şi de mersul 1—1,5 mp pentru o ovină şi S.C. Bacău -
care se obţin intr-un an. este foarte greu de atins la cacităţii lor. Ingrăşâmintele palpitaţiilor, doza anuală 3—4 mp pentru o bovină. binatului minier Valea Jiului Corvinul — (
U.T. Arad — i
oricare altă cultură agricolă. cu fosfor şi potasiu se aplică de 'd-Ztrt'ie aplică în 2—3 re — se arată în telegramă —
Din cercetările efectuate Folosind doze mari de în Durata optimă este de 2—3 se angajează ferm, în faţa Poli. Iaşi — :
in zona colinară şi montană grăşăminte — de N 180-240, toamna, după încetarea ve prize. nopţi, după care gardul se conducerii partidului, a dum Lazio — Inte
Milan — Hor
a munţilor Orăştiei, Reteza P 60-90, K 50-60 kg/ha — ni getaţiei. Ele dau rezultate Efectul stimulator ai azotu mută. Procedîndu-se astfel, neavoastră personal, mult iu Porugia — E
tului şi Parîngului a rezultat velul producţiilor s-a ridicat bune şi prin aplicarea în „fe lui asupra pornirii vegetaţiei cu o turmă de 400 oi se pot bite t o v a r ă ş e Nicolae Pescara — L
că la fertilizarea chimică a la 25—35 t/ha masă verde. restrele" iernii, cînd se poate primăvara poate fi folosit fertiliza anual 3—4 ha. Pe Ceauşescu, să muncească cu Vcrona — G
pajiştilor, cele mai economi Această metodă de sporire intra în cîmp. Cercetările din pentru pregătirea păşunatu- păşunea fertilizată prin tîr- totală dăruire pentru înfăp Fond dc cit
ce sporuri de producţie se ultimii doi ani referitoare la lui timpuriu. Pe tarlalele a- lire producţia creşte de 2,4— tuirea Programului suplimen lei.
obţin prin aplicarea îngrăşă substanţială (de peste 3—4 fertilizarea cu azot au ară propiate de grajd şi mai 3,2 ori, efectul durînd 4—5
ori a producţiei de furaje la
mintelor cu azot şi fosfor, in tat că-aplicarea întregii doze scurse de apă, se aplică în ani. tar de dezvoltare economico-
doze moderate. Astfel, cu unitatea de suprafaţă) tre primăvara nu este corespun lunile februarie—martie N 100 socialâ a României, aprobat
buie să fie aplicată în uni zătoare, această tehnologie kg/ha. Pe aceste suprafeţe Folosind cu pricepere ve de Conferinţa Naţională a
N 90-100 şi P 40-50 kg/ha s-au tăţile cu suprafeţe mai redu fiind depăşită. Cele mai bu iarba porneşte şi creşte mai rigile tehnologice ale ferti
:
înregistrat sporuri medii de se de păşuni şi fineţe. La în ne rezultate s-au obţinut repede decît pe restul păşunii lizării pe pajişti, unităţile a- partidului, pentru îndeplini Timpul pro
8—10 t/ha masă verde, ceea tocmirea planurilor de ferti prin aplicarea fracţionată a cu 10—T2 zile, putîndu-se gricole vor obţine sporuri rea exemplară a sarcinilor 28 februarie
în general c:
ce le revin pe baza docu
ce reprezintă de fapt dubla lizare se va ţine seama de dozei anuale de azot, admi- scoate animalele la păşunat substanţiale de producţie, mai mult no
rea producţiei. Este de notat tipul de pajişte, dîndu-se nistrîndu-se pînă la jumătate mai devreme decît în mod ceea ce va permite o fura mentelor Congresului al XI- semnala ploi
qă, folosind aceste doze, fer prioritate la' fertilizare păşu din doză, respectiv N 50, pri normal cu 10—14 zile. jare raţională a efectivelor lea, in vederea asigurării Vintul va s
tilizarea are o eficienţă eco nilor şi fîneţelor bogate în măvara înainte de pornirea Unele cooperative agricole, de animale. cărbunilor necesari dezvoltă cu intensifici
de 40-60 Itm/c
nomică ridicată. Cu un kg specii valoroase ca : Dactylis, vegetaţiei, iar restul cantită cu deosebire cele aflate în rii mai rapide a patriei noas sud-vest.
substanţă activă îngrăşămînt Loliurn, Phleum, Festuca pra- ţii se administrează după ci zona colinară, practică sis Dr. ing. NICOLAE SIMŢEA tre pe calea făuririi socie Temperalur;
se obţin în medie 60—70 kg tensis; trifoi alb, ghizdei. clurile de păşunat sau după temul păşunatului de primă Staţiunea de cercetare tăţii socialiste multilateral să. noaptea,
grade, iar zi
masă verde sau 15—20 kg Momentul aplicării îngră cosit. In raport de condiţiile vară pe fineţe. Această „me şi producţie pomicolă dezvoltate". 14 grade.
fîn. Acest grad înalt de va- şămintelor are, de asemenea, de umiditate în care se gă todă" este deosebit de dău Geoagiu M. CRISTESCU