Page 1 - Drumul_socialismului_1978_03
P. 1
Proîefari din foafe făriîe, uniji-vă !
ANUL XXX
NR. 6 321
MIERCURI,
1 MARTIE
1978
4 pagini — 30 hani
ABATAJUL -MOTO BB A€fIOTE
. OOMUMÂ A MSBEBI&0B
ŞI 1« ^OOMIWCTBB
Ce ni privim şi cum îndeplinim
o sarcină de partid
•Organizaţiile noastre de ca în fruntea brigăzilor, şi unii şefi de brigăzi care
partid, toţi comuniştii din mai ales a acelora care lu au fost puşi ca şefi de
sectorul IV au reflectat cu crează cu combine şi com schimb. E. M. Deva : Aspect din hala celulelor do flotarc a minereului. Foto : V. ONOIU
atenţie la modul în care plexe, să fie puşi ingineri, în aceste condiţii, comi
trebuie să acţionăm pentru subingineri, maiştri meca tetul de partid, birourile
a înfăptui sarcina dată de nici sau maiştri mineri. organizaţiilor de bază au TEMĂ DESCHISĂ
secretarul general al parti Găsirea soluţiilor n-a fost discutat cu fiecare om în Ia clubul sindicatelor din Şedinţa comună a Biroului
Simeria, în cadrul univer
dului, tovarăşul Nicolae parte, maniifeslînd multă sităţii cultural-ştiinţificc, a
Ceauşescu, de a transfor răbdare şi înţelegere. Li fost organizată o lecţie des Comitetului judeţean Hunedoara
ma condiţia minerului în ACŢIUNE DE PRESĂ s-a explicat că nu este o chisă pentru pomicultori,
cea de miner-tehnician. A ZIARULUI soluţie definitivă, ci tem la care au participat circa
Am înţeles că aceasta nu „DRUMUL porară, legată de o perioa 100 de cetăţeni. Cu acest al P.C.R., Biroului Comitetului
prilej, loan Moraru, preşe
se rezumă doar la mecani SOCIALISMULUI" dă în care minerii vor dintele asociaţiei pomicul-
zare — deşi ea reprezintă trebui să-şi însuşească cu torilor din oraşul Simeria
un element de prim ordin LA I. M. LUPENI noştinţele necesare condu a prezentat celor de faţă municipal de partid Petroşani
rezultatele obţinute în ca
— şi că aici trebuie să fie cerii combinelor şi conaple-
foarte serios implicat şi suficientă, a trebuit să o
efortul_ nostru. Cum ? Pe realizăm în practică. Aici (Continuare în pag. a 2-a) v si Biroului executiv al Consiliului
baza unei consultări largi s-a deschis un front larg
am ajuns la concluzia că de lucru pentru organiza oamenilor muncii de la Combinatul
paralel cu mecanizarea, u- ţia de partid, frontul mun
neori chiar înainte de a se cii de convingere. De ce ? drul cursului de pomicultu
introduce în abtaje com Pentru că atît unii mineri ră din cadrul clubului. în minier Valea Jiului
plexe, este necesară o an şefi de brigăzi, cit şi unele continuare, dr. ing. Stelian
Casavela a prezentat tema:
gajare mai fermă, mai di cadre tehnico-inginereşli au „Lucrările solului in peri
rectă a cadrelor tehnico- considerat că schimbarea oada actuală, fertilizări şi Miarţi, 28 februarie a avut tijaj minier Petroşani şi im
inginereşti în efortul gene temporară a funcţiilor ce tăieri la pomi". (IOSIF loc la Petroşani şedinţa comu- pulsionarea introducerii în
zlarist-colabora-
MEDREA,
ral pentru redresarea pro le avem ar însemna un fel lor). nâ a Biroului Comitetului ju subteran a mijloacelor meca
ducţiei, pentru sprijinirea de retrogradare. Unii maiş deţean de pa rti.d, Biroului Co nice, potrivit prevederilor pro
nemijlocită a brigăzilor de tri ne-au şi întrebat ÎNTÎLNIRE CU AUTORUL mitetului municipal de partid gramului de mecanizare a
mineri. nu mai corespund ca Astăzi, la orele 18,00, li Petroşani şi Biroului executiv minelor, înde plini rea cu con
secvenţă a măsurilor privind
al Consiliului oamenilor mun
Astfel, s-a găsit formula tru ? La brăria „Mihai Eminescu"
din Deva, va prilejui întil- cii de la Combinatul minier mai buna pregătire şi folo
nirea publicului cu conf. Valea Jiului. sire a forţei de muncă.
dr. Petru Pinzaru, autorul în cadrul şedinţei comune
volumului ..Convingeri ştiin Pe baza dezbaterilor şi â
ţifice şi politice", apărut în au fost examinate, în lumina propunerilor făcute au fast a-
Editura „Albatros". Se vor sarcinilor desprinse din hotă- doptate măsuri concrete su
acorda autografe. rîrile Conferinţei Naţionale a plimentare care să ducă în
partidului, a indicaţiilor da
EXPOZIŢIE PERMANENTĂ, te de secretarul general al continuare la îmbunătăţirea
CU VÎNZARE întregii activităţi politice, e-
partidului, tovarăşul Nicolăe conomîoe şi sociale a organe
La unitatea nr. 11 I.C.S. Ceauşescu, cu prilejul vizite
mărfuri industriale din Hu lor şi organizaţiilor de partid,
nedoara există o expoziţie lor de lucru efectuate anul de sindicat şi U.T.C., a con
permanentă caro cuprinde trecut în judeţul Hunedoara : siliilor oamenilor muncii din
11 grupe de mărfuri. După modal cum se înfâtuissc mă întreprinderile miniere, a
cum ne informa şefa uni surile stabilite privind reali
tăţii, Maria Jurcscu, în lu Combinatului minier Valea
na ianuarie, prin această zarea ritmică a planului la Jiului.
unitate — expoziţie s-au cărbune ; îndeplinirea preve
vîndut suplimentar mărfuri, derilor programului de meca Au fost adoptate, de ase
în valoare de 200 000 lei, menea, măsuri concrete pri
iar pe luna februarie se nizare a minelor pe anul 1978; vind urgentarea pregătirii şi
preconizează o depăşire de programul privind asigurarea realizării investiţiilor industri
ÎN FOTOGRAFIE : Maistrul electromecanic Teodor Boncaiu, căruia i s-a încredinţat 210 000 lei. Se remarcă prin pregătirii şi perfecţionării pro
funcţia de şef de brigadă la complexul nr. 1, omul, care a revitalizat un puternic colectiv activitatea lor vînzăloarele fesionale a forţei de muncă ; ale prevăzute pe acest an
minicrcsc, care sădeşte zilnic tn inimile ortacilor pasiunea, dirzenla şi hotârirea în muncă, Doina Dobrei, Alexandra în Valea Jiului, în scopul res
încrederea în rezultate tot mai bune (în medalion). Jos — schimbul condus de Constantin Koczi, Aurelia Miclca şi stadiul pregătirii şi reali pectării termenelor de pune
Popa, alcătuit din mineri destoinici, cu experienţă, care obţin consecvent randamente înalte Ileana Stan. zării investiţiilor Indus
eu complexul mecanizat. Foto : VIRGIL ONOIU triale suplimentare apro re în funcţiune, stabilite de
bate de conducerea par conducerea partidului.
tidului în Valea Jiului ; înfăp Biroul Comitetului judeţean
© ELEVI, PIO tuirea măsurilor privind îmbu de partid a examinat, în con
. O măruntă spirală mă- neamul, înfloreşte neisto e că mărţişorul e un fel J tinuare, modul cum se înde
NIERI, TINERI ! Nu | iăsoasă, albă şi roşie, pe vit cu fiecare nouă pri de cap şi începătură, ase- | nătăţirea aprovizionării popu plinesc măsurile stabilite în
laţiei şi asigurarea asistenţei
lăsaţi să se risi J care fetele pămîntului o măvară. menea unor vechi rituri * * medicale. baza liotărîrilor Plenarei C.C.
a-
hotar
între
|
agreste,
Va fi avut poate la în
Dezbaterile pe marginea
pească energia e- I purtau la încheietura gin ceput rosturi magice. A- morţirea glacială a ier- , materialelor prezentate s-au al P.C.R. din noiembrie 1976,
gaşă a mîinii. Aşa va fi
privind îmbunătăţirea organi
lectrică. în orice J fost la început. Dar unde lungător de deochi, apă nii şi primele semne ale » desfăşurat la un înalt nivel zării şi desfăşurării propa
i se află oare acel început ? rător de molimi, aducător renaşterii şi devenirii u- j
împrejurare, stăviliţi | Urmînd împletirea firului de dragoste, cine mai nui nou ciclu: vîntul j do exigenţă, în spirit critic şi gandei prin conferinţe, infor
mării politice, a activităţii
autocritic, făcîndu-se totodată
căile de risipă a e- J roşu cu a celui alb, a- ştie ? Fetele de odinioa- purtător al miresmelor ' importante propuneri ou pri lectorilor comitetelor jude
de pămint reavăn, un- J
nergiei electrice ! I jungi pe nesimţite depar ghiul elegant al cocorilor . vire la recuperarea rămîneri- ţean, municipale, orăşeneşti şi
te, treci prin stina Miori-
lor în urmă la producţia de
comunale de partid şi a a-
* ţei cu glas prevestitor şi ce revin în lină lunecare | cărbune şi realizarea ritmică doptat măsuri corespunzătoa
| te tot duci', şi te iot duci, Consemnări pe cerul lot mai curat, ' re. Au fost rezolvate, de a-
© MUNCITORI, > cleparte foarte şi tot nu-i seminţele — mirabilele — > a planului fiecărei întreprin semenea, probleme ale acti
MAIŞTRI, TEHNICI | găseşti capetele, căci de- petreeîndu-şi rosturile sub I deri miniere, îmbunătăţirea vităţii curente.
activităţii întreprinderii de u-
J getele subţiri şi calde brazdele care curînd vor J
ENI, INGINERI! Sub care au început intii a-l Mărţişor începe să aburească, che- |
ochii dumneavoas i împleti au înflorit de .» ■» marea înliilor miei, plă- .
J mult în albastrul brîndu- pînzi ca ultimele ■ zăpezi', j
tră se desfăşoară zi | şelor unei primăveri. Un lucirea uneltelor milena- J
şi noapte procesele •« obicei luminos ca o scă- ră îl purtau pînâ la Ar re pe care omul le iveş- >
| parare de amnar venită minden, vreme de două te din nou in lumină.
de producţie în * din negura protoistorie:. luni aşadar, şi abia a- Semne ale bucuriei, pe >
toate unităţile eco I Un obicei care vorbeşte tunci îl schimbau pe o care fetele pămîntului I
nomice din judeţ. J despre statornicia unui cană cu vin roşu, care nu le-au întimpinat dintot- ;
j
împletind
deauna
firul
se cădea băut- decît afa-
popor ce nu s-a clintit
Dumneavoastră a- I niciodată de pe pămîntul ' ră, pe iarba nouă, sub alb şi roşu al purităţii şi >
veţi în mînă „che I zămislirii sale. Purtat in cerul înalt. Dar, în sim iubirii. Slrăbătînd an du- |
bolistica stranie a culo
pă an şi veac după veac, .
galopul învolburat al mi-
ia" economisirii e- J graţiilor, de bună seamă rilor, roşul înseamnă dra modestul fir de amici a |
nergiei electrice. I că, mărunt cum e, s-ar fi goste iar albul puritate, ajuns azi datină şi bucu- '
' risipit de mult în pulbe- înţelesuri vechi, abia bă rie ţării întregi. De crezi ?
Folosiţi-o cu înaltă t rea veacurilor. Dar el nuite azi, păstrate în în dragoste şi puritate, e {
timpul, omule, acum, să '
răspundere munci J n-a fost purtat nicicînd în ciucurii mărţişorului ca dăruieşti un mărţişor.
zare
de
lume
o adiere ostenită de lun
dintr-o
torească, comunis i altă zare de lume, ci, ivit gul ei drum străbătut
tă ! J ‘aici, poate deodată cu prin vremi. Ceea ce ştim RADU CIOBANU î
Alţi veştilor! ai primăverii...